“Statele Unite sunt foarte preocupate de situaţia Iuliei Timoşenko şi a altor foşti oficiali guvernamentali aflaţi în detenţie”, a declarat Hillary Clinton, secretarul de Stat american.
“Fotografiile cu doamna Timoşenko ridică semne de întrebare privind condiţiile de detenţie. Facem presiuni asupra autorităţilor ucrainene să garanteze că doamna Timoşenko primeşte asistenţă medicală imediat într-un centru adecvat şi dorim ca ambasadorul american să o poată vizita”, a subliniat Clinton.
“Timoşenko a sosit la clinica (Ukrzalizniţi din Harkiv), unde va fi supusă unui tratament recomandat de doctorii germani şi ucraineni”, a precizat vineri Serviciul penitenciarelor, într-un comunicat. Starea de sănătate a Iuliei Timoşenko s-a deteriorat după ce a fost arestată, în august 2011, aceasta anunţând că nu mai este în măsură să participe la audierile de la tribunal, din cauza durerilor de spate. O echipă de medici germani, care a examinat-o pe Timoşenko în aprilie, a confirmat că fostul premier nu poate participa la proces.
APCoE regretă “absenţa oricărui semn tangibil de satisfacere a pretenţiilor sale cu privire la anchetele penale” pornite mai ales împotriva fostului ministru de Interne, Iuri Luţenko, fostului vicepremier al Justiţiei, Evgheni Korniciuk, şi Iuliei Timoşenko. “Într-o declaraţie adoptată în comisie permanentă la Paris, APCoE a reamintit că a cerut, fără succes, Ucrainei să modifice prevederile Codului său Penal care sancţionează “decizii politice normale” după ce a trecut o perioadă de timp de la luarea acestora. APCoE califică drept “inechitabil” procesul în urmă căruia Luţenko a fost condamnat pe 27 februarie la patru ani de închisoare, “pentru infracţiuni care nu justifică pedeapsa cu închisoarea”.
Delegata parlamentară ucraineană pentru Drepturile Omului, Nina Karpaciova, declara luni că starea de sănătate a Iuliei Timoşenko este “foarte gravă”.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
“Iulia Timoşenko a fost inculpată pentru ascunderea de venituri în valută în valoare de peste 165 de milioane de dolari (121 de milioane de euro), deturnare de fonduri bugetare şi evaziune fiscală în valoare de 47 de milioane de grivne (aproximativ 4,3 milioane de dolari)”, au anunţat autorităţile fiscale într-un comunicat. Încarcerată din august, Timoşenko este condamnată la şapte ani de închisoare pentru încheierea unor acorduri cu Rusia în domeniul gazelor.
“Tribunalul a decis să o declare pe Iulia Volodimirovna Timoşenko vinovată (…) şi să o condamne la şapte ani de închisoare”, a notat judecătorul în sentinţa sa, care îi interzice de asemenea opozantei să exercite funcţii oficiale timp de trei ani. “În ianuarie 2009, Iulia Timoşenko, fiind prim-ministru (…) şi-a folosit autoritatea şi prerogativele în scopuri infracţionale, comiţând acte care depăşesc clar drepturile şi autoritatea sa”, a afirmat anterior judecătorul Rodion Kireev. Judecătorul a început să citească verdictul în jurul orei 6.00 GMT (9.00, ora României), rezumând faptele reproşate acuzatei, judecată pentru abuz de putere în cazul semnării unor contracte în domeniul gazelor cu Rusia, în 2009.
“Au apărut nişte simptome îngrijorătoare care nu seamănă niciunei boli cunoscute”, a declarat avocatul Iuri Suhov în cadrul audierii la care era prezentă şi Iulia Timoşenko, cerând judecătorului să permită medicului clientei sale să o examineze şi să-i recolteze sânge. Adjunctul opozantei, Oleksandr Turcinov, citat de serviciul său de presă, a declarat că starea de sănătate a lui Timoşenko “s-a deteriorat brusc” cu o zi înainte, în aşa fel încât “nu putea să iasă nici măcar la plimbări scurte” în curtea închisorii. “Din motive necunoscute, i-au apărut vânătăi pe tot corpul”, a precizat el la ieşirea din tribunal. Un jurnalist AFP prezent în sala de şedinţe nu a observat, însă, nimic neobişnuit la înfăţişarea opozantei.
“Nu voi recunoaste niciodata legitimitatea victoriei lui
Ianukovici intr-un astfel de scrutin”, a declarat Timosenko luni
seara in cadrul unei reuniuni cu grupul sau parlamentar, potrivit
sursei citate.
Mai multi deputati din blocul Timosenko au declarat ca plangerile
vor fi depuse in zilele urmatoare la tribunal pentru a contesta
rezultatele votului.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Ianukovici a devansat-o cu circa 11 puncte pe Timosenko, aceasta
obtinand 24,69 la suta din voturi, potrivit rezultatelor partiale
obtinute dupa numararea buletinelor din 77,85 la suta dintre
birourile de vot.
Mai multe amanunte pe www.mediafax.ro
La prima vedere nu ti-e clar ce il face pe Vasili V. Humeniuk
candidat pentru presedintia Ucrainei. Fost vames in orasul
Ivano-Frankivsk din vestul Ucrainei, Vasili nu e tributar vreunei
ideologii, are o platforma politica foarte vaga si n-are de gand sa
faca vreun turneu electoral, pentru ca “astfel de calatorii costa
foarte mult si oamenii sunt satui de ele”.
De fapt, Vasili s-ar fi pierdut in noianul de candidati pentru
cursa din aceasta iarna, daca in octombrie nu si-ar fi schimbat
oficial numele in “Protivsih” – “impotriva tuturor”, in limba
ucraineana. Desi putini il considera pe Protivsih un candidat
serios, el reflecta starea de dezamagire care a cuprins electoratul
si care va putea influenta decisiv alegerile legislative din
ianuarie.
De ani de zile, votul in Ucraina a fost aproape egal distribuit
intre estul industrializat, vorbitor de limba rusa, al carui
electorat este favorabil indeobste unor legaturi mai stranse cu
Moscova, si vesticii care inclina spre un traseu european al tarii.
Actuala echipa de 18 candidati este drumul aproape sigur spre un al
doilea tur de scrutin ce va fi decis intre aceste doua categorii de
electorat, reprezentate de fostul premier Viktor Ianukovici, din
est, si actualul premier Iulia Timosenko.
Dar in vreme ce votantii lui Ianukovici au miza recastigarii
Kievului, in vest – bastina revolutiei portocalii – s-a instalat o
dezamagire crunta. “Toata lumea e dezamagita de politicieni”, spune
Vladimir Zuenko, 44 de ani, un agent de paza care nu si-a mai
primit salariul de trei luni. “Au facut revolutia aia, dar n-au
rezolvat nimic. Eram saraci si atunci, suntem saraci si acum.
Singurul motiv ca sa votezi este ca daca noi n-o facem, o va face
altcineva pentru noi”.
Cu cinci ani in urma, euforia cuprinsese strazile orasului Lvov,
primul din Ucraina care l-a declarat pe Viktor Iuscenko presedinte,
in zorii revolutiei portocalii. Asa ca multi oameni s-au suit in
autobuze si au plecat spre Kiev ca sa sustina coalitia
pro-occidental, lasand strazile pe jumatate goale; cei care au
ramas acasa purtau portocaliu in semn de solidaritate. Viktoria
Gnip, 35 de ani, zice ca era atat de entuziasmata, incat a jurat pe
loc acolo sa-si numeasca viitorul copil Viktor sau Iulia, dupa
eroii acelor zile. Chiar si aducerea aminte a acelei efuziuni pare
dureroasa in Lvov zilele acestea. “Oamenii aveau multe sperante
atunci”, isi aminteste Daria Lobacevskaia, 63 de ani. “A durat un
an, poate doi. Cum au aparut, asa au si disparut”.
Pentru ca aceasta stare de spirit s-a extins, numarul
ucrainenilor care spun in sondaje ca nu vor vota “pentru niciunul
dintre cei mentionati” – una dintre optiunile din chestionar – s-a
dublat, de la 4% in 2004 la circa 8% acum, spune Alexei Antipovici,
de la institutul de sondaje Rating, care opereaza in Kiev si in
Lvov.