BusinessMagazin

Tag: isarescu

  • 3-4 ani de dobânzi negative pentru cei care îşi ţin banii la bancă: după câţiva ani de pauză, Isărescu vrea din nou stimularea economisirii prin creşterea dobânzilor bancare, dar problema este că băncile sunt cu dobânzile la depozite cu mult sub inflaţie şi nici nu vor creşte ratele aşa de repede/mult

    În comunicatul oficial de miercuri, 9 februarie 2022, prin care a anunţat creşterea dobânzii de referinţă de la 2 la 2,5% şi a dobânzii Lombard la care se împrumută băncile de la 3 la 3,5%, BNR a menţionat:

    “Deciziile CA ale BNR urmăresc ancorarea anicipaţiilor inflaţioniste pe termen mediu, precum şi stimularea economisirii prin creşterea ratelor dobânzilor bancare, în vederea readucerii durabile a ratei anuale a inflaţiei în linie cu ţinta staţionară de 2,5%, plus/minus 1 punct procentual, într-o manieră care să contribuie la realizarea unei creşteri economice sustenabile în contextul procesului de consolidare fiscală”.

    BNR prognozează o rată a inflaţiei pentru acest an de 9,6%, cu un maxim de două cifre în aprilie, după care ar urma o scădere din toamnă, dacă piaţa de energie se va calma iar preţurile vor scădea.

    La această inflaţie dobânzile la depozitele bancare sunt real negative cu mult.

    Spre exemplu, Banca Transilvania, cea mai mare de pe piaţă, are o dobândă la 12 luni de 1,9% pe an, la 24 de luni de 2,1%, iar la 36 de luni de 2,3%.

    BCR,a doua bancă de pe piaţă, are la 12 luni o dobândă de 1,6%, asta dacă clientul îşi încasează salariul prin bancă, iar la 24 de luni de 1,95%.

    BRD, a treia bancă de pe piaţă, are la 12 luni o dobândă de 1,05%, iar la 24 de luni o dobândă de 1,25%.

    CEC Bank, a şaptea bancă de pe piaţă şi una dintre principlele bănci care atrage economiile populaţiei, are o dobândă de 3,1% pe 12 luni, 3,35% pe 24 de luni şi 3,5% pe 36 de luni.

    Probabil că sunt bănci mai mici care au dobânzi mai mari la depozite, dar sumele atrase de la populaţie sunt reduse.

    La aceste dobânzi, cei care îşi ţin banii la bancă în lei, dar şi în euro, s-au trezit cu dobânzi real negative începând cu a doua parte a anului trecut, atunci când inflaţia a început să crească accelerat şi foarte mult.

    Cineva care are un depozit pe un an de 3,1% la o inflaţie de 9,6%, are o pierdere de 6,5%. Practic, câştigul obţinut în doi ani anteriori este spulberat de inflaţie.

    Dacă cineva are un depozit de 1,05% la o inflaţie de 9,6%, are o pierdere în valoare reală de nu mai puţin de 8,45%.

    Ministerul Finanţelor are dobânzi mai bune la titlurile de stat Tezaur: la un an dobânzile sunt de 4,5%, la trei ani de 5%, iar la cinci ani de 5,35%. Chiar şi la aceste dobânzi, cu mult peste dobânzile bancare la depozite, rezultatul este negativ pentru cei care apelează la această formă de economisire.

    Demersul Ministerului de Finanţe de a oferi dobânzi mai mari populaţiei la vânzarea de titluri de stat este lăudabil, dar sumele atrase încă nu pot ataca depozitele bancare. Anul trecut, 114.000 de români au cumpărat titluri Tezaur în valoare de 5 miliarde de lei.

    La finalul anului trecut, depozitele bancare în lei ale populaţiei au fost de 165 de miliarde de lei, în creştere cu 9%, adică o creştere de 15 miliarde de lei. Chiar în condiţiile în care dobânzile au fost extrem de mici, real negative. Populaţia a economisit anul trecut mai mult în valută, unde creşterea a fost de 12,9%, soldul depozitelor în valută fiind echivalentul a 118,8 miliarde de lei.

    Băncile, în special cele mari (top 10 bănci deţin 82% din activele bancare şi probabil 85% din totalitatea depozitelor bancare), au exces de lichiditate, având în vedere că soldul creditelor este cu mult sub soldul depozitelor atrase atât de la populaţie, cât şi de la companii. Spre exemplu, creditele acordate populaţiei în lei au crescut anul trecut cu 15,3%, peste creşterea depozitelor, dar sunt la 136 de miliarde de lei, versus depozite de 165 de miliarde de lei.

    Situaţia este “dramatică” pe componenta de valută: creditele în valută acordate populaţiei au coborât la echivalentul a 27,5 miliarde de lei, în timp ce depozitele în valută sunt de 118,8 miliarde de lei, adică băncile au un exces de 91 de miliarde de lei, echivalent în valută. Tocmai de aceea sunt bănci care nu mai oferă clienţilor români depozite în euro, sau dacă au această formă de economisire, dobânzile sunt “zero”. Spre exemplu, Banca Transilvania oferă la un an o dobândă la euro de 0,01%, iar la doi ani de 0,05%.

    În încercarea de a prelua din nou controlul inflaţiei care pur şi simplu a explodat peste tot în lume, depăşind toate previziunile, BNR dar şi celelalte bănci centrale sunt nevoite să majoreze dobânzile, într-un context în care economiile încă nu şi-au revenit după criza Covid.

    Băncile centrale nu au apăsat pedala pe acceleraţie pentru creşterea dobânzilor ca să nu afecteze revenirea economică.

    La Bucureşti BNR ar fi majorat mai mult dobânzile şi mai repede, dar a încercat să protejeze economia în trimestrul patru, care a dat semne de reducere a creşterii cu impact asupra businessului şi a consumului.

    Dacă inflaţia se va menţine la aceste niveluri ridicate mai mult timp, aşa cum cred analiştii, economiile celor care îşi ţin banii la bancă vor fi practic spulberate.

    Băncile nu au cum să ţină pasul cu inflaţia (spre exemplu în SUA, la o inflaţie de 7%, în cel mai bun caz dobânda de referinţă a Fed va creşte la 1%), aşa că dobânzile real negative vor persista.

    Până anul trecut, dobânda real negativă era mai mică: spre exemplu, la o inflaţie de sub 2% în Europa, dobânda la Banca Centrală Europeană era de minus 0,5%, rezultând o dobândă real negativă de 2,5%. La o inflaţie de 5% în Europa, dobânda real negativă a urcat la 5,5%. La Bucureşti, analiştii cred că BNR va ajunge cu dobânda de referinţă la 3,5-4%, în condiţiile unei inflaţii de 7-11%.

    Problema este ce se va întâmpla în 2023, când BNR prognozează o reducere a inflaţiei spre 3,5%, asta într-un caz fericit. Băncile nu vor creşte dobânzile la depozite pentru că nu au niciun interes, pentru că au lichiditate suficientă şi pentru că dobânda la care pot să se împrumute la BNR (acum este de 3,5%) este cu mult sub inflaţie.

    Creditele sunt legate de ROBOR pentru companii, la care se adaugă marja băncii. ROBOR-ul a urcat acum la 3,59% şi se îndreaptă spre 4%.

    Pentru persoanele fizice dobânzile de referinţă sunt IRCC şi ROBOR. La IRCC există acest decalaj de 6 luni în urmă, care ţine IRCC-ul jos (acum este de 1,17%, nivel de referinţă pentru primul trimestru din acest an).

    Deşi ROBOR-ul a crescut substanţial (spre exemplu, faţă de acum un an creşterea este de aproape 250%), dobânzile efective de tranzacţionare de pe piaţa interbancară sunt mai mici, aşa că IRCC-ul, care se calculează pe baza tranzacţiilor efectuate, nu va ajunge la acelaşi nivel ca ROBOR-ul.

    ROBOR este mai mult o dobândă de viitor, care urmăreşte inflaţia şi alte evenimente, şi oricum băncile tranzacţionează prea puţin între ele la aceste cotaţii.

    Populaţia îşi poate proteja prea puţin economiile de această inflaţie întrucât dobânzile de la bancă şi dobânzile de la titlurile de stat nu vor creşte la nivelul inflaţiei. Problema este că şi la euro dobânzile sunt real negative.

    Dacă îţi ţii banii în euro, te poţi proteja de o creştere a cursului valutar leu/euro.

    Dar dacă creştea cursului valutar este sub dobânda bancară la lei, cei care au depozite în euro pierd.

    Oricum ar fi, cei care au depozitele bancare în lei şi în euro în această perioadă, care va ţine mai mult decât aşteptările, pierd din valoarea banilor.

  • Dezvăluiri fără precedent despre BNR de la Guvernatorul Mugur Isărescu

    Mugur Isărescu a explicat astăzi deciziile de politică monetară, care este situaţia macroeconomică şi a dat câteva explicaţii legate de modul de intervenţie a Băncii Naţionale pe piaţa valutară.

    De asemenea, el a explicat ce s-a întâmplat în martie 2020, când a venit criza COVID, când oamenii şi-au scos banii din bănci, când a existat o presiune mare pe cursul valutar şi cum a acţionat BNR. 

    – Datoria publică a României, care tocmai a ajuns la 50% din PIB, ar trebui să rămână sub 60% din PIB, poate chiar 55% din PIB, iar într-un timp rezonabil deficitul bugetar ar trebui să scadă sub 3% din PIB, a declarat miercuri guvernatorul BNR Mugur Isărescu, după şedinţa CA al BNR. 

    – Isărescu spune că majorarea deficitului bugetar nu este o excepţie, ci mai degrabă regula în Uniunea Europeană, iar o creştere până la 60% din PIB nu ar trebui să pună probleme majore.

    – Pentru reducerea datoriei şi a deficitului este nevoie de reformă, de creşterea veniturilor bugetare, de o disciplină a cheltuielilor, precum şi de evitarea tuturor excepţiilor la încasările bugetare, a spus guvernatorul, subliniind că aceste măsuri sunt apanajul Guvernului.

    – În acest context, guvernatorul BNR s-a pronunţat şi asupra posibilităţii apariţiei unei crize economice majore, aşa cum a prezis economistul Nouriel Roubini.

    – „Spre să nu aibă dreptate”, a comentat Mugur Isărescu, care a admis că perioada dobânzilor reduse se apropie de sfârşit, iar tendinţele sunt de revenire la normalitate.

    – „Depinde de presiunile inflaţioniste”, a precizat Isărescu, care a vorbit şi de un control mai serios al lichidităţilor de pe piaţa monetară, precum şi de presiunile inflaţioniste legate de evoluţia unor preţuri administrate, cum sunt cele ale gazelor.

     

  • Ce spune Isărescu despre Viorica Dăncilă

    Viorica Dăncilă lucrează la birou în Banca Naţională şi este foarte disciplinată, a declarat miercuri guverantorul instituţiei Mugur Isărescu. 

    Viorica Dăncilă nu a luat locul unui specialist din BNR, domeniul în care lucrează, economia verde, este un domeniu nou, pentru care nu există absolvenţi de facultate, şi, împreună cu colegii, studiază şi probabil că în toamnă, când grupul pe care îl coordonează şi care este încă în formare, va termina o lucrare, va ieşi public cu materialul, a adăugat Isărescu.

    „Lucrează de la birou şi este foarte disciplinată”, a spus guvernatorul.

    Viorica Dăncilă, fost premier al României şi lider PSD, a fost numită în luna mai consilier de strategie al guvernatorului BNR, Mugur Isărescu, ocupându-se de zona economiei verzi, în contextul trecerii României la euro.

  • Viorica Dăncilă a fost angajată consilieră a guvernatorului BNR, Mugur Isărescu

    Viorica Dăncilă, fost premier al României şi lider PSD, a fost numită consilier de strategie al guvernatorului BNR, Mugur Isărescu, au declarat pentru MEDIAFAX surse oficiale din Banca Naţională a României.

    „Va fi consultant pe strategie”, confirmă pentru MEDIAFAX surse oficiale din BNR.

    Iniţial, Antena 3 a anuţat că fostul premier urmează să înceapă programul de la data de 1 iunie.

    Pentru angajarea în corpul consilierilor, Viorica Dăncilă a depus un dosar şi a susţinut un interviu.

    Fostul premier PSD şi candidat la alegerile prezidenţiale va ocupa în cadrul BNR funcţia de consilier pe strategia de sustenabilitate şi energie verde.

  • Isărescu: BNR va asigura flexibilitatea cursului şi a ţintelor de inflaţie,dar nu mai reduce dobânda

    „Pe plan monetar nu vedem motive pentru reduceri su­pli­mentare ale ratei de politică monetară şi suntem pre­gătiţi să asigurăm flexibilitatea ţintelor noastre de inflaţie, având în vedere nivelurile destul de ridicate ale datoriei. În ceea ce priveşte cursul de schimb, suntem pregătiţi să asigurăm mai multă flexibilitate având în vedere rolul său de ancoră a încrederii sociale în cazul României“, a spus guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, în cadrul conferinţei FMI – Regional Economic Outlook: Europe, potrivit Ziarului Financiar.

    Isărescu a amintit că BNR a înjumătăţit rata dobânzii-cheie, de la 2,5% în martie 2020 până la 1,25% în prezent.

    De asemenea, BNR a oferit băncilor lichiditate prin operaţiuni repo şi a achiziţionat obligaţiuni de stat de pe piaţa secundară în volume adecvate, fără a neglija ţinta inflaţiei şi stabilitatea relativă a cursului de schimb în jurul funda­men­telor economice.

    „În condiţiile în care măsurile mo­ne­tare luate au fost adecvate, ratele dobânzii sunt acum la niveluri istorice scăzute şi nu a fost nevoie ca BNR să inunde piaţa cu lichidităţi“, a menţionat Isărescu.

  • Ionel Dancă, şeful Cancelariei premierului: Nu guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, decide dacă se majorează pensiile sau nu

    Ionel Dancă a declarat că PNL va respecta majorarea pensiilor, deoarece Guvernul ia această decizie, nu guvernatorul BNR. Reacţia vine după ce Mugur Isărescu a afirmat că trebuie găsită o soluţie la legea pensiilor „dacă nu vrem să rătăcim aşa vreo 40 de ani printr-un deşert financiar”.

    „Şi guvernatorul a insistat ulterior, spunând că acest gen de declaraţii trebuie luate în contextul în care facem o analiză macroeconomică. Dacă guvernatorul este chemat să prezinte o situaţie privind perspectivele macroeconomice şi uitându-ne la date, sigur că asta arată complicat. Asta nu înseamnă că guvernatorul decide dacă se majorează pensiile sau nu. Asta este o decizie a Guvernului, iar decizia Guvernului este una foarte clară”, a declarat Ionel Dancă, joi, la Digi 24.

    Şeful Cancelariei premierului a adăugat că PSD alimentează intoxicări cu privire la subiect şi a reiterat că vor creşte drepturile salariale şi la pensie, conform legilor în vigoare.

    „Am spus-o răspicat, de nenumărate ori că tot ceea ce înseamnă drepturi salariale, drepturi la pensie aflate în plată, potrivit legilor în vigoare şi care urmează să crească, conform legilor în vigoare, noi, PNL şi Guvernul le vom respecta. Inclusiv majorările salariale pentru profesori. atât cele de la 1 ianuarie, cât şi cele de la 1 septembrie, astfel încât profesorii să ajungă pe grila din 2022. Am spus acest lucru de nenumărate ori. Se pare însă că, în disperare de cauză, cei din PSD continuă să alimenteze aceste intoxicări. Repet, folosindu-se în mod absolut cinic şi ticălos de fricile oamenilor”, a conchis Dancă.

    Dacă nu vrem să rătăcim 40 de ani printr-un deşert financiar trebuie să fie găsită o soluţie la legea pensiilor, a dat de înţeles, miercuri, guvernatorul BNR Mugur Isărescu.

    „E un consens că pensiile trebuie să crească. Problema este procentul, asta este singura discuţie. Eu nu cred că trebuie să facem obsesii pe cifre biblice, ci să fim foarte atenţi, dacă nu vrem să rătăcim aşa vreo 40 de ani printr-un deşert financiar. Trebuie să se aşeze (decidenţii). Aici nu este decât soluţie politică. Când economia creşte cu 4% nu poate să crească ceva cu 40%, că nu ceva marginal, e jumătate din populaţia activă a ţării. Deci, câtă filosofie trebuie să faci aici? Într-adevăr, soluţia este dificilă, dar e politică şi socială”, a explicat Mugur Isărescu.

  • Isărescu, primul oficial care spune că anul agricol 2019 a fost slab. Daea vorbea despre recorduri

    Mugur Isărescu, guvernatorul băncii naţionale, a declarat miercuri, după şedinţa de politică monetară, în contextul în care a prezentat evoluţiile economice din a doua parte a anului anterior, că anul agricol 2019 a fost “nefavorabil”, Isărescu fiind primul oficial cu o astfel de afirmaţie.

    “Creşterea economică a continuat să decelereze în trimestrul III 2019, dinamica sa anuală reducându-se la 3 la sută, de la 4,4 la sută în trimestrul anterior. Pe partea cererii, contribuţia consumului gospodăriilor populaţiei a rămas semnificativă, însă s-a redus vizibil, până la 3 puncte procentuale, în contextul unui an agricol nefavorabil, fiind depăşită substanţial de cea a formării brute de capital fix, 5,9 puncte procentuale”.

    Isărescu este primul oficial al statului care recunoaşte că anul agricol 2019 a fost unul slab, în contextul în care la bilanţul de predare a mandatului, fostul ministru al Agriculturii, Petre Daea, a oferit doar estimări de producţie, iar Ministerul a evitat să ofere date oficiale privind producţia.

    “Şi în 2017 şi în 2018 am fost pe primul loc la cultura de floarea soarelui şi porumb în Uniunea Europeană şi sunt premise ca şi în acest an să ne păstrăm pe primul loc. (…) Dacă în anul 2007, când am intrat în Uniunea Europeană, producţia totală la cereale era în jur de 12 milioane de tone, în 2017 a fost de 27 de milioane de tone, în 2018 de 31 de milioane, iar anul acesta se preconizează că ne apropiem de rezultatele obţinute în cei doi ani la rând”, a spus Petre Daea la predarea mandatului de ministru al Agriculturii în data de 16 octombrie.

    Ministerul Agriculturii a refuzat anterior să ofere date oficiale privind producţiile anului agricol în 2019 la solicitarea MEDIAFAX şi în schimb a oferit tot estimări.

  • Isărescu, primul oficial care spune că anul agricol 2019 a fost slab. Daea vorbea despre recorduri

    Mugur Isărescu, guvernatorul băncii naţionale, a declarat miercuri, după şedinţa de politică monetară, în contextul în care a prezentat evoluţiile economice din a doua parte a anului anterior, că anul agricol 2019 a fost “nefavorabil”, Isărescu fiind primul oficial cu o astfel de afirmaţie.

    “Creşterea economică a continuat să decelereze în trimestrul III 2019, dinamica sa anuală reducându-se la 3 la sută, de la 4,4 la sută în trimestrul anterior. Pe partea cererii, contribuţia consumului gospodăriilor populaţiei a rămas semnificativă, însă s-a redus vizibil, până la 3 puncte procentuale, în contextul unui an agricol nefavorabil, fiind depăşită substanţial de cea a formării brute de capital fix, 5,9 puncte procentuale”.

    Isărescu este primul oficial al statului care recunoaşte că anul agricol 2019 a fost unul slab, în contextul în care la bilanţul de predare a mandatului, fostul ministru al Agriculturii, Petre Daea, a oferit doar estimări de producţie, iar Ministerul a evitat să ofere date oficiale privind producţia.

    “Şi în 2017 şi în 2018 am fost pe primul loc la cultura de floarea soarelui şi porumb în Uniunea Europeană şi sunt premise ca şi în acest an să ne păstrăm pe primul loc. (…) Dacă în anul 2007, când am intrat în Uniunea Europeană, producţia totală la cereale era în jur de 12 milioane de tone, în 2017 a fost de 27 de milioane de tone, în 2018 de 31 de milioane, iar anul acesta se preconizează că ne apropiem de rezultatele obţinute în cei doi ani la rând”, a spus Petre Daea la predarea mandatului de ministru al Agriculturii în data de 16 octombrie.

    Ministerul Agriculturii a refuzat anterior să ofere date oficiale privind producţiile anului agricol în 2019 la solicitarea MEDIAFAX şi în schimb a oferit tot estimări.

  • Isărescu: Un deficit suplimentar de peste 1%, în numai o lună şi jumătate, nu am prea mai văzut

    Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a declarat miercuri că nu prea a mai văzut crearea unui deficit bugetar suplimentar de peste 1% din PIB în numai o lună şi jumătate. Isărescu a precizat că banca naţională este preocupată de situaţia fiscal-bugetară, care reprezintă nucleul de probleme.

    “Suntem preocupaţi de situaţia fiscal-bugetara, credem că aici e nucleul de probleme caruia trebuie sa-i facă faţă BNR si sa spunem ţara, economia, pentru a se ajunge la o stabilitate macroeconomică sustenabilă, dar cum am mai spus repet şi acum. Sunt multe probleme şi sprijinim abordarea Guvernului pas cu pas. Sprijinim această abordare.

    Mai întâi a trebuitsă se clarifice situaţia bugetară pentru sfârşit de an şi înteleg ca s-a clarificat în mare măsură, am avut un deficit bugetar mult mai mare decât limita de 3%, apoi acel surplus de deficit, surplus nu în sens pozitiv, a trebuit să fie finanţat în două luni de zile şi iată ca s-a atins acest obiectiv. Am conlucrat cu Guvernul pentru acest obiectiv şi această conclucrare a însemnat ca nu a explodat nici cursul, nici dobânzile. Eu am trăit multe perioade de sfârşit de an în perioada în care am ocupat această funcţie şi pot să spun că un deficit supliementar de peste 1 şi ceva la sută în numai o lună şi jumătate nu am prea văzut”, a declarat miercuri Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naţionale a României.

    Isărescu a spus că deficitul mai mare este o aducere la realitate şi o evitare a amânării de plaţi.

    “BNR şi eu personal am fost împotriva amânării obligaţiilor bugetare numai cu scopul de a atinge obiectivul de 3%. Asemenea amânări creează arierate în lanţ. Ele sunt cauzate de asemenea de faptul ca bugetul nu încasează cât e programat. Dar aici e un cerc vicios, cineva trebuie să spargă, să facă primul pas. Deci faptul că s-au plătit obligaţiile bugetare credem că este un lucru pozitiv”, a afirmat guvernatorul.

    Isărescu a reiterat că banca naţională nu consideră că o corecţie brutală, bruscă, a deficitului, este suportabilă de către economie în acest an.

    “Suntem pentru o corecţie fiscală, bugetară, sustenabilă, tolerată de către economie şi care să nu împingă economia şi ţara către o încetinire mai accentuată a creşterii economice şi eventual spre o recesiune. Suntem foarte prudenţi în a sugera cel puţin o majorare de impozite în acest an. Cu greu, eu personal, dar aici bineînteles este politica Guvernului. Văd că o asemenea majorare ar putea chiar accentua deficitul. Ieşirea dintr-o politică fiscală pro-ciclică pronunţată în ultimii 3 ani este foarte grea. Este o sarcină extrem de dificilă şi scuzaţi comparaţia, dar unul care apasă foarte tare pe acceleraţie nu cred că este ijndicat să apese foarte tare pe frână decât dacă vrea să zboare prin parbriz”, a precizat Mugur Isărescu.

    În şedinţa de politică monetară de miercuri, Consiliul de administraţie al BNR a hotărât menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 2,50 la sută pe an, concomitent cu păstrarea controlului strict asupra lichidităţii de pe piaţa monetară; totodată, a decis menţinerea la 1,50 la sută pe an a ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit şi la 3,50 la sută pe an a ratei dobânzii aferente facilităţii de creditare (Lombard). De asemenea, Consiliul de administraţie al BNR a decis păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit.

  • Anunţ surpriză de la BNR: Isărescu spune că nu mai vrea să fie guvernator din 2019. „Nu mai pot. Am 70 de ani”. Reacţia lui Liviu Dragnea

    Preşedintele PSD Liviu Dragnea a declarat luni, referitor la anunţul guvernatorului BNR Mugur Isărescu privind retragerea din fruntea Băncii Naţionale a României din 2019, că poate totuşi se va răzgândi şi că va avea susţinerea sa, aşa cum a fost şi în trecut.

    “Vedem până la anul. De ce nu ar rămâne? I-am şi spus-o (n.r.: că îl va susţine pe Mugur Isărescu) ca şi în anii precedenti, şi atunci când a fost atacat violent. Nu am de ce să îmi schimb opinia”, a declarat Liviu Dragnea.

    După aproape 29 de ani în fruntea BNR, Mugur Isărescu a spus luni că nu ştie dacă din 2019 va mai ocupa funcţia de guvernator. „Nu mai pot. Am 70 de ani”, a spus Isărescu. La insistenţele jurnaliştilor el s-a eschivat să mai continue pe această temă. Senzaţia jurnaliştilor a fost că a fost doar o declaraţie de tatonare a terenului şi de obţinere de reacţii. Jurnaliştii au cerut confirmarea deciziei de a nu mai candida pentru un nou mandat în 2019, dar Mugur Isărescu nu mai dat curs solicitărilor de a răspunde. 

    De asemenea, nu a indicat cine ar putea fi succesor dacă nu va candida. 

    Anunţ surpriză de la BNR: Isărescu spune că nu mai vrea să fie guvernator al BNR din 2019. „Nu mai pot. Am 70 de ani”. Reacţia lui Liviu Dragnea