Tag: Ionut Dumitru

  • Atenţie, cresc dobânzile! Cât veţi plăti în plus la rată până la finalul anului

    „Deocamdată vedem creşteri relativ minore la dobânzi, dar trebuie să fim conştienţi că atâta vreme cât proiecţiile din piaţă indică o inflaţie de 3%-3,5% la finele anului viitor, nu putem să vorbim despre o rată medie a dobânzii (Robor) de sub 1%“, a declarat Dumitru la ZF Live.
     
    Potrivit lui Ionuţ Dumitru, estimările băncii pentru finele anului în ceea ce priveşte Robor la o lună se situează între 1,1% şi 1,2% faţă de 0,70% în momentul de faţă şi între 1,20% şi 1,30% pentru Robor la trei luni faţă de 0,94%-0,97% cât este acum.
     
    „În mod normal, dacă luăm ca reper inflaţia, dobânzile ar trebui să fie real pozitive. Cum proiecţiile indică o inflaţie de peste 3% la finele lui 2018, dobânzile ar trebui să se situeze peste acest nivel, însă cu siguranţă că acest lucru nu se va întâmpla. România nu este o excepţie în piaţă. Dobânzile real negative se întâlnesc în multe state la nivel european şi acestă situaţie va mai persista o perioadă. Vom mai sta într-o zonă de dobânzi sub ceea ce ar trebui să fie, dar ar trebui totuşi să vedem o convergenţă a dobânzilor către rata de inflaţie cel puţin pe finalul anului viitor“, explică economistul-şef al Raiffeisen Bank.
     
    El estimează un Robor la trei luni de 2%-2,5% la finele lui 2018, la un nivel al inflaţiei de peste 3%.
     
    Indicele Robor la 3 luni, folosit şi la creditele Prima casă pentru calcularea dobânzii, este la maximul ultimelor 5 luni. Robor la trei luni a crescut de la 0,87% pe 4 august la 0,94% pe 5 septembrie. Creşterea Robor a fost mai accelerată în ultima lună după mai multe luni de stabilitate.
     
  • Atenţie, cresc dobânzile! Cât veţi plăti în plus la rată până la finalul anului

    „Deocamdată vedem creşteri relativ minore la dobânzi, dar trebuie să fim conştienţi că atâta vreme cât proiecţiile din piaţă indică o inflaţie de 3%-3,5% la finele anului viitor, nu putem să vorbim despre o rată medie a dobânzii (Robor) de sub 1%“, a declarat Dumitru la ZF Live.
     
    Potrivit lui Ionuţ Dumitru, estimările băncii pentru finele anului în ceea ce priveşte Robor la o lună se situează între 1,1% şi 1,2% faţă de 0,70% în momentul de faţă şi între 1,20% şi 1,30% pentru Robor la trei luni faţă de 0,94%-0,97% cât este acum.
     
    „În mod normal, dacă luăm ca reper inflaţia, dobânzile ar trebui să fie real pozitive. Cum proiecţiile indică o inflaţie de peste 3% la finele lui 2018, dobânzile ar trebui să se situeze peste acest nivel, însă cu siguranţă că acest lucru nu se va întâmpla. România nu este o excepţie în piaţă. Dobânzile real negative se întâlnesc în multe state la nivel european şi acestă situaţie va mai persista o perioadă. Vom mai sta într-o zonă de dobânzi sub ceea ce ar trebui să fie, dar ar trebui totuşi să vedem o convergenţă a dobânzilor către rata de inflaţie cel puţin pe finalul anului viitor“, explică economistul-şef al Raiffeisen Bank.
     
    El estimează un Robor la trei luni de 2%-2,5% la finele lui 2018, la un nivel al inflaţiei de peste 3%.
     
    Indicele Robor la 3 luni, folosit şi la creditele Prima casă pentru calcularea dobânzii, este la maximul ultimelor 5 luni. Robor la trei luni a crescut de la 0,87% pe 4 august la 0,94% pe 5 septembrie. Creşterea Robor a fost mai accelerată în ultima lună după mai multe luni de stabilitate.
     
  • Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal, contrazice Finanţele: Datoria guvernamentală NU va scade, iar leul nu se apreciază

    Serviciul datoriei publice guvernamentale va scădea în acest an la 8,1 miliarde de euro, de la 13,7 miliarde în 2016. Acesta va urca la 9,344 de miliarde de euro în 2018 şi va scădea la 8,319 miliarde în 2019. Aşa arată ultimele date făcute publice de către Ministerul Finanţelor.

    Pe de altă parte, Finanţele indică un curs mediu de schimb leu-euro pentru acest an de 4,42 de lei, moneda naţională urmând să se întărească în 2018, cursul urmând să fie de 4,4 lei pentru un euro.

    “Pe o proiecţie mai realistă, necesarul de finanţare este pe undeva la fel ca anul trecut fiindcă deficitul bugetar va depăşi 3%. Consiliul Fiscal are o proiecţie de deficit pentru 2017 de 3,6% pe standarde europene şi nu sub 3%, cum prognozează guvernul . Iar, potenţialul de apreciere al cursului este foarte limitat, chiar inexistent. Noi mizăm pe un curs stabil, undeva pe la 4,45 -4,5 lei pentru 2017 şi 2018”, a declarat, pentru MEDIAFAX, Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ionuţ Dumitru, Raiffeisen: În 2017, stocul creditelor acordate ar putea creşte cu 5-10%

    Stocul creditelor acordate de sistemul bancar ar putea creşte cu 5-10%, susţine Ionuţ Dumitru, economist sef la Raiffeisen Bank. Acesta arată că o dinamică pozitivă vor înregistra toate tipurile de credite: imobiliare, de nevoi personale şi pentru firme.

    “Există premise ca activitatea de creditare să continue să se îmbunătăţească în 2017, iar soldul creditelor să înregistreze o dinamică pozitivă pe toate cele trei componente ale sale: credite imobiliare, credite de nevoi personale şi credite acordate companiilor. În 2017, stocul creditelor acordate de către sistemul bancar ar putea creşte cu 5-10%”, a declarat, pentru MEDIAFAX, Ionuţ Dumitru, economist sef la Raiffeisen Bank.

    Acesta arată că, la fel ca în anii anteriori, dinamica pozitivă va fi probabil susţinută exclusiv de segmentul creditelor în lei, în timp ce stocul creditelor în valută va continua să se reducă.

    “Printre factorii care ar trebui să susţină creditarea în lei în detrimentul celei în valută se numără: aplicarea unor standarde prudenţiale mai stricte în cazul creditelor în valuta comparativ cu creditele în lei, reducerea diferenţialului dintre rata dobânzii la creditele în lei şi rata dobânzii la creditele în valută, funcţionarea programului guvernamental „Prima Casă” doar în cazul creditelor ipotecare denominate în lei”, arată economistul şef al Raiffeisen Bank.

    Dumitru explică care sunt factorii care vor susţine o dinamică pozitivă a soldului creditelor de consum şi a celor acordate companiilor: creşterea economică susţinută concretizată în creşterea venitului disponibil, nivelul redus al ratelor dobânzii şi nivelul ridicat de încredere la nivelul populaţiei.

     

  • Consiliul Fiscal estimează evaziunea fiscală la 16% din PIB în 2013, în creştere de la 13,8%

     “Spargerea evaziunii fiscale presupune toleranţă zero la acest flagel. Un nivel de 16% din PIB atinge siguranţa naţională, viitorul acestei ţări. Aşa cum avem pact politic pe adoptarea euro, ar trebui un pact politic pe combaterea evaziunii. Restructurarea ANAF este obligatorie, avem program cu Banca Mondială, dar rezultatele se lasă aşteptate”, a spus Dumitru la conferinţa “Mugur Isărescu şi invitaţii săi”, organizată de Finamedia la BNR.

    El a arătat că din cele 72 miliarde lei evaziune la TVA estimate de Consiliul fiscal, circa 10 miliarde de lei se regăsesc la alimente, iar la carne evaziunea este chiar mai mare decât la pâine, depăşind 80%.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Preşedintele Consiliului Fiscal: Adoptarea euro în 2019 pare o ţintă nerealistă din punct de vedere strict economic

     “România şi-a fixat un obiectiv foarte ambiţios pentru adoptara euro, 2019. Sunt raţiuni politice, strategice în spate, mai degrabă decât raţiuni economice. Dacă privim lucrurile din punct de vedere strict economic, deşi nu este posibil, 2019 pare o ţintă nerealistă”, a afirmat joi Dumitru la un summit bancar.

    El apreciază că România are nevoie de “un road-map” care să conducă la realizarea obiectivului şi să permită accelerarea reformelor structurale care să genereze o creştere economică foarte rapidă.

    “Pentru a ajunge de la 47% la un nivel de 60% PIB per capita, nivelul la care cele mai sărace ţări au intrat în zona euro, precum Estonia sau Letonia, deşi sunt mult mai mici şi nu pot fi comparate cu România, ei bine România ar trebui să aibă o convergenţă foarte rapidă cu creştere economică de cel puţin 4-5% pe an. Suntem departe în momentul de faţă”, a spus Dumitru.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Rezultatele macro bune îi determină pe analişti să modifice în sus prognoza PIB spre 3-3,5% creştere

     Ionuţ Dumitru, economistul-şef al Raiffeisen Bank şi preşedinte al Consiliului Fiscal, spune că are în vedere o îmbunătăţire a estimării pentru avansul PIB din 2014 la 3,5%. BCR, cea mai mare bancă după active, a modificat deja prognoza de creştere a PIB de la 2,3% la 3%, după cum spune Eugen Sinca, analistul-şef al băncii. Şi ING Bank se gândeşte să îmbunătăţească prognoza privind creşterea economică.

    Până acum analiştii locali anticipau pentru 2014 o încetinire a creşterii PIB. Media estimărilor economiştilor indica la începutul anului o creştere economică de 2,3%, economia urmând să fie susţinută în continuare de cererea externă şi de o revenire treptată a cererii interne.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal: Avem nevoie de un nou acord cu FMI pentru a ne feri de propriile greşeli

    România are nevoie de un nou acord cu FMI pentru a ne feri de propriile greşeli, e de părere Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal şi economist-şef al Raiffeisen Bank, prezent la emisiunea de business ZF Live de marţi, 16 iulie.

    „Avem nevoie de un nou acord cu FMI din două motive. În primul rând, în momentul de faţă lucrurile la nivel internaţional nu sunt stabilizate şi, în al doilea rând, un acord cu FMI ne fereşte de propriile greşeli, 2014 este an electoral“, a spus Ionuţ Dumitru.

    Vedeţi aici emisiunea integrală din data de 16 iulie 2013

    Citiţi articolul integral pe www.zfcorporate.ro

    Acest articol a apărut în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 17.07.2013

    ZF Corporate este serviciul specializat de ştiri cu plată al Ziarului Financiar. Pentru a putea citi aceste ştiri trebuie să vă abonaţi la ZF Corporate sau la unul din cele 12 fluxuri ale sale, profilate pe sectoare de activitate (Bănci, Retail, Imobiliare şi altele). Detalii de abonare la ZF Corporate: Alexandru Matei (tel. fix: 0318.256.286, tel. mobil: 0766.606.994) sau trimiteţi un email cu datele dumneavoastră de contact prin care solicitaţi informaţii şi abonare la adresa alexandru.matei@zf.ro sau stefan.paraschiv@m.ro. Veţi fi contactat în maximum o oră.

     

  • Ionuţ Dumitru, economistul-şef al Raiffeisen: Mi se pare periculos să punem la îndoială metodologia INS sau cifrele publicate de acesta

    Invitatul emisiunii ZF Live de ieri a fost Ionuţ Dumitru, economist-şef al Raiffeisen Bank, cu care am vorbit despre previziunile economice pentru noul an. În prima parte a discuţiei, Dumitru s-a referit la scandalul revizuirii în scădere a PIB-ului pentru anul 2011, cu 20 miliarde de lei, care a dus la demiterea preşedintelui INS. “În ceea ce priveşte conturile naţionale, există un grad destul de ridicat de incertitudine, în sensul că măsurătorile statistice se bazează pe anumite eşantioane care pot fi o oglindă fidelă a realităţii sau o oglindă mai departe de realitate. Întotdeauna când publică datele de PIB, Statistica publică întâi o estimare numită semnal, care este destul de incertă la acel moment, deoarece se bazează pe foarte puţine date disponibile. Ulterior, pe măsură ce datele contabile devin disponibile, se actualizează cifrele şi, de regulă, doi ani cifrele de PIB sunt revizuibile. Chiar şi atunci când se publică ultima cifră, care rămâne bătută în cuie, ea este o estimare, pentru că nu poţi să măsori toate datele din economie. Ce trebuie spus însă este că metodologiile după care se fac aceste calcule sunt metodologii europene agreate şi auditate de către Eurostat, deci sunt aceleaşi la nivelul tuturor ţărilor din Europa. N-aş pune sub nicio formă la îndoială aceste metodologii sau cifrele publicate de Statistică, mi se pare chiar periculos să facem lucrul acesta.”

    Mai multe pe zf.ro