BusinessMagazin

Tag: investitii straine

  • Cifra săptămânii 18 septembrie – 26 septembrie 2022

  • Premierul Nicolae Ciucă: Vom lansa o agenţie operaţională şi eficientă dedicată investiţiilor străine care să fie punctul central de comunicare cu entităţile interesate să investească în România

    Guvernul va înfiinţa o agenţie dedicată atragerii investiţiilor străine, care va funcţiona ca punct de comunicare cu firmele sau fondurile interesate să investească în România, a anunţat premierul Nicolae Ciucă.

    ”Vom lansa o agenţie operaţională şi eficientă dedicată investiţiilor străine care să fie punctul central de comunicare cu entităţile interesate să investească în România. Această agenţie va funcţiona la Guvern în subordinea prim-ministrului. În perioada următoare, va fi la aprobare pe masa Executivului, iar ulterior va fi operaţionalizată”, a spus el pe pagina de Facebook.

    Nicolae Ciucă a participat ieri la lansarea proiectului „Va Urma”, iniţiat de Consiliul Investitorilor Străini.



     ”I-am asigurat de sprijinul meu şi al Guvernului României, precum şi de măsuri care să ofere predictibilitate şi stabilitate, pe toţi cei prezenţi, astăzi, la evenimentul organizat de Consiliul Investitorilor Străini. Suntem guvernul care a alocat cea mai mare sumă pentru investiţii din ultimii 32 de ani, peste 90 de miliarde de lei, iar politica asumată se vede în creşterea cu 21% a investiţiilor străine directe în primele şase luni ale anului.”, a mai spus CIucă.

     
     

     

     

  • ANALIZĂ. Noua miză a investiţiilor străine în România: capitalul care zboară din zonele de război

    Dacă Guvernul României va şti să-şi joace cartea aşa cum prevede interesul naţional în următorii câţiva ani, vom vedea o altfel de Românie. Companiile care pleacă din Rusia pot găsi aici o piaţă deschisă, forţă de muncă calificată şi ieftină şi multiple posibilităţi de investiţii. Autorităţile din România trebuie să facă eforturi pentru a crea un mediu propice pentru aceste investiţii, să sprijine investitorii străini şi, nu în ultimul rând, să „vâneze” companiile deschise la a face business în această perioadă.  

    „Să nu uităm că, în afară de banii europeni pe care îi avem, vedem o mare migraţie a capitalului din zona Rusiei undeva în Vest. Este o luptă aprigă între ţările europene din această zonă, din Europa Centrală şi de Est, Polonia, Cehia, Ungaria, care fac un job mult mai bun decât România în a atrage acele investiţii. Este un efort foarte mare din partea fiecărei ţări pentru a atrage acele investiţii. Vorbim de zeci de miliarde de dolari care migrează. Obiectivul nostru în fereastra 12 – 24 de luni este să captăm cât mai mult din acele investiţii şi din acel know-how. Sectorul privat nu poate face faţă singur, ţara trebuie să-şi arate atractivitatea”, a declarat Alex Milcev, Tax & Law Leader, EY România în cadrul conferinţei ZF Cei mai mari jucători din economie. El spune că sectorul agricol din România este unul în care se pot face bani, potenţialul României este unul foarte mare, nevalorificat la justa valoare. În plus, este şi un element geopolitic important în această perioadă.

    În plus, Alex Milcev a punctat că, în România, ne-am obişnuit că economia merge indiferent de crizele politice, scandaluri, în ciuda carenţelor de la guvernare, însă pandemia ne-a învăţat un lucru: atunci când situaţia se degradează, se degradează foarte rapid, însă dacă apare un jucător foarte mare, precum statul, care este jucătorul cu cele mai mari resurse financiare, atunci când aceste resurse financiare sunt direcţionate cum trebuie, economia chiar poate fi salvată. „Eu zic că din 2020 până în 2022, în toată lumea s-a văzut cât de important este rolul statului, iar fără acel rol executat de stat probabil că economia ar fi fost într-o stare destul de precară. Acest rol învăţat de stat va fi ţinut minte şi va fi folosit altfel decât până acum. Dacă Guvernul României o să ştie să-şi joace cartea aşa cum prevede interesul naţional în următorii câţiva ani, cred că vom vedea o altfel de Românie în 30 de ani, 10 ani sau 5 ani”, a detaliat reprezentantul EY România.

    Peter Latos, lider al departamentelor de Consultanţă, Strategie şi Tranzacţii din cadrul EY România, este de părere şi el că autorităţile trebuie să susţină mediul de business astfel încât economia locală să reuşească să atragă investitori în ţară. „Din perspectiva mea, trebuie să promovăm mai mult România ca destinaţie de investiţii, ca destinaţie turistică şi să atragem în continuare investitorii în ţară. Trebuie să ne asigurăm că piaţa atrage potenţialii cumpărători. Cred că există întotdeauna aşteptări de evaluare, dar trebuie să facem oamenii să înţeleagă fundamentul puternic al României. România are un potenţial imens de capital uman, dar trebuie să se ridice la un alt nivel prin sistemul de învăţământ. Trebuie să creăm abilităţile necesare întreprinderilor pentru a transforma economia”, a spus el în cadrul aceluiaşi eveniment. Peter Latos crede că va exista un interes ridicat al investitorilor faţă de România, având în vedere că ţara noastră are încă un decalaj semnificativ de acoperit în ceea ce priveşte PIB-ul pe cap de locuitor, în mod clar are încă o clasă de mijloc în creştere care este interesată de investit într-o serie de segmente diferite ale economiei. „Există o oportunitate uriaşă de a conduce transformarea digitală. Nu va fi doar în jurul consumatorilor, energiei, digitalizării, ci şi producţiei. România are un potenţial uriaş în producţie. De asemenea, vedem investiţii în infrastructură care vor creşte conectivitatea ţărilor şi a pieţelor”, a explicat el. România are un potenţial imens de capital uman, dar trebuie să se ridice la un alt nivel prin sistemul de învăţământ. Trebuie să creăm abilităţile necesare întreprinderilor pentru a transforma economia, afirmă Latos.

    Omer Tetik, director general, Banca Transilvania: „Acum suntem într-o conjunctură în care sistemul bancar are lichiditate, chiar dacă sunt costuri mai mari. Există disponibilitate şi lichiditate. Însă, problemele vin din multiple zone: geopolitică, lanţ de aprovizionare, tehnologie. Încercăm să ne poziţionăm şi să ne adaptăm.”

    Concluzia lui este că România are nevoie de investiţii şi de a adăuga valoare în industria de producţie alimentară, precum şi pentru a capta exportul. România are multe de oferit – oamenii cred adesea că calitatea vieţii ar fi mai bună în alte ţări precum Marea Britanie, Germania, Franţa, dar taxele sunt mai mari acolo, de exemplu. „Ei pot veni să aibă un stil de viaţă bun aici. Este vorba de promovare şi de educaţie, nu numai în guvern, ci şi în afaceri.” 

    Achilleas Kanaris, CEO al Vodafone România, crede că România trebuie să se adapteze la imprevizibilitate, iar statul român trebuie să supravegheze, să vegheze industriile şi să sprijine investiţiile. „Statul trebuie să vegheze continuu asupra industriilor, să lucreze îndeaproape cu ele, să facă strategii pe sectoare, să promoveze legi şi taxe care încurajează investiţiile. Nu suntem siguri ce va fi în viitor, cel puţin în următoarele 12 luni, şi cred că trebuie să ne adaptăm la imprevizibilitate. Criza COVID ne-a pregătit bine pentru o astfel de situaţie. Ne vom pregăti pentru o piaţă cu inflaţie în creştere, ceea ce înseamnă că trebuie să schimbăm modul de lucru pentru a ne adapta la această piaţă”, a declarat el.

    Mihai Boldijar, director general, Bosch România, vicepreşedinte regiunea România şi Bulgaria, preşedinte PAR, este de părere că investiţiile pe timp de criză întăresc organizaţiile. În plus, el subliniază că organizaţiile trebuie să crească productivitatea pentru a atrage investiţii. „În perioadele de criză se poate investi, trebuie să investeşti pentru că investiţiile fortifică organizaţiile şi, dacă nu faci acest lucru în perioadele de criză, te vei trezi că după aceste perioade vei ieşi slăbit.  Trebuie să facem paşi importanţi în ceea ce priveşte productivitatea pentru că prin productivitate atragi investiţii, iar prin productivitate poţi să plăteşti şi salarii mai mari, având în vedere că aceasta este una dintre principalele probleme cu care ne confruntăm. Lumea pleacă din cauza salariilor. Suntem în continuare interesaţi de a continua investiţiile, în ce măsură şi în ce viteză vom vedea în următoarea perioadă”, a spus executivul în cadrul evenimentului. Dragoş Damian, CEO al producătorului de medicamente Terapia din Cluj, a subliniat că România nu are o strategie industrială de atragere de investiţii ţintită, ci atrage orice, din orice domeniu. „Dacă ne-am îngusta un pic pretenţiile, cum face Ungaria, care atrage automotive şi farmaceutice, dacă România s-ar uita la zonele unde are nevoie şi avem şi competitivitate economică să atragem investiţii – mâncare, apărare, chimie, energie – atunci potenţialii investitori vor fi mult mai interesaţi să vină în România”, detaliază CEO-ul Terapia. În al doilea rând, România are nevoie de o diplomaţie economică fantastică, adaugă el. „Eu mă uit la ambasadorii ţărilor străine care vorbesc despre ce ar putea vinde ei din fabricile lor către acele ţări. Aceasta este diplomaţia economică – ambasadorii României să nu facă altceva în străinătate decât să bată la uşa marilor companii care sunt absente din România, ideal, din Europa, şi să le atragă în România oferindu-le nişte investiţii ţintite”, spune Dragoş Damian.

    În plus, el crede că statul ar trebui să se uite la consolidarea lanţurilor de distribuţie, care rămân din ce în ce mai puţine şi, de asemenea, la integrarea verticală a unor lanţuri care vor face ca produsul din fabrică să ajungă mai repede în magazin. „România este cel mai hot punct pe harta geopolitică. Am trimis o listă de peste 36 de companii care au ieşit din Rusia pentru ca ambasadorii noştri să bată la porţile acestor companii şi să le aducă în România. Unele dintre ele sunt strategice, altele mai puţin strategice, exitul din Rusia este un pic mai complicat”, a concluzionat Dragoş Damian. Cristian Bişa, managing partner al companiei de consultanţă Virtual Board, observă că există foarte multe oportunităţi în mediul de business curent. „Cred că va exista un val doi de companii care vor simţi beneficiile, se vor ajusta rapid. Se vor schimba locurile. Noile modele de business şi digitalizarea vor juca un rol foarte important”, a declarat el. Cristi Moga, head of capital markets în cadrul companiei Cushman&Wakefield Echinox, afirmă că războiul din Ucraina a fost un şoc pentru toate economiile de la nivel global, însă cel mai bun răspuns al unei companii la un şoc este să se concentreze pe ce ştie să facă cel mai bine. „Cred că cel mai bun răspuns la şocuri este să te concentrezi pe ceea ce ştii să faci cel mai bine, pe core businessul tău. Este foarte greu să vii cu o inovaţie în timpul şocului, dacă nu ai venit cu o inovaţie în anii de creştere pe care i-a avut România, piaţa imobiliară din România. Într-o perioadă în care vine un şoc, concentrează-te pe ceea ce ştii să faci cel mai bine, ai grijă la oamenii cheie din companie. Şi din partea angajaţilor este bună o atitudine prudentă, la fel ca a companiilor. Concentrarea pe core business este cea mai bună soluţie pe care o poate adopta o companie”, a detaliat el. Omer Tetik, directorul general al Băncii Transilvania, crede că situaţia actuală este mult mai fluidă faţă de cea din crizele precedente. „Acum am învăţat din lecţiile precedente. În România, cei 30 de ani de piaţă liberă şi privată ne-au ajutat să învăţăm din crizele trecute, ne pregătim mai bine. Acum suntem într-o conjunctură în care sistemul bancar are lichiditate, chiar dacă sunt costuri mai mari. Există disponibilitate şi lichiditate. Însă, problemele vin din multiple zone: geopolitică, lanţ de aprovizionare, tehnologie. Încercăm să ne poziţionăm şi să ne adaptăm. Credem că mergem pe gheaţă, dar continuăm cu paşi siguri şi mergem înainte”, a subliniat Tetik.

    Andrei Jerca, managing director în cadrul companiei Element Industrial, spune despre cel mai mare avantaj competitiv al României că acum ne dăm seama cât de multe lucruri putem face. Practic, singurele limite sunt cele pe care ni le impunem.

    „Facem parte dintr-o zonă a Europei care îşi doreşte mai mult, care este extrem de ambiţioasă – mă refer la toată Europa Centrală. Toată zona aceasta trece printr-o efervescenţă şi afirmare atât a inteligenţei, a capacităţilor şi abilităţilor şi inclusiv la nivel de business – companii care au apărut în Polonia, Cehia, Ungaria şi care încep să apară şi în România, care pot fi campioni în sectoarele lor şi care pot să se joace lejer la nivel european”, a concluzionat el.

  • „Instabilitatea economică devine regula şi nu excepţia”

    În contextul evoluţiilor globale  – deglobalizare, conflict între marile blocuri economice, efectele tot mai pregnante ale schimbărilor climatice – instabilitatea economică devine regula, şi nu excepţia, crede Bogdan Ion, country managing partner la EY România şi Moldova şi chief operating officer pentru EY Europa Centrală şi de Sud-Est şi Asia Centrală. În aceste condiţii, atât firmele în plan micro, cât şi ţările ar trebui să aibă planuri gândite pentru mai multe scenarii, pentru că nu-şi pot permite să fie surprinse nepregătite.

    La nivel de ţară, România va trebui să îşi găsească calea prin care să administreze complexitatea geopolitică ca şi vecin al Ucrainei, dar şi o segmentare diferită a lumii, cu o schimbare a relaţiilor între marile puteri, emergenţa middle powers la nivel global, dar şi un intervenţionism şi mai accentuat legat de asigurarea stocurilor în sectoare critice, «naţionalismul» legat de tehnologii cheie, politica de autonomie şi agenda green ale UE”, consideră Bogdan Ion, country managing partner la EY România şi Moldova, care este şi chief operating officer pentru EY Europa Centrală şi de Sud-Est şi Asia Centrală. Iar a ne găsi calea înseamnă să contribuim activ şi la agenda de business europeană şi globală şi a crea argumente suplimentare pentru a investi în România, pentru că deglobalizarea nu înseamnă dispariţia businessurilor globale, ci organizarea lor diferită la nivel regional astfel încât să răspundă provocărilor curente – deglobalizarea sau regionalizarea businessurilor nu se va întâmpla de la sine în România, explică şeful EY. Dar care sunt provocările care se conturează la orizont în contextul războiului de la graniţă în raport cu atuurile României?

    „România nu se află printre ţările cu un grad foarte ridicat de dependenţă de importurile de energie din Rusia şi poate să facă paşi importanţi către o securitate energetică mai avansată prin proiectele din bazinul Mării Negre, dar şi prin investiţia în noi surse de energie.” Totodată, un alt atu este faptul că România are o infrastructură IT&C de calitate şi un ecosistem puternic de business services. Iar expunerea directă a economiei şi sistemului bancar la pieţele din Rusia şi din Ucraina este relativ limitată. Însă, există evident efecte negative legate de disponibilitatea unor materii prime pentru industria mobilei, industria constructoare de maşini şi zona construcţiilor. O întrebare care apare în contextul tensiunilor geopolitice este cum poate atrage România o parte din afacerile care se relochează din Rusia sau Ucraina? „Relocarea firmelor multinaţionale din Rusia şi Ucraina reprezintă un context concret în care România ar trebui să se afle printre destinaţiile favorite, pe baza unei oferte concrete prezentate potenţialilor investitori”, crede Bogdan Ion. În termenii comerţului global, Rusia şi Ucraina sunt exportatori-cheie de metale (fier, oţel, nichel şi paladium), produse alimentare (seminţe şi ulei de floarea soarelui, grâu, orz, porumb şi fructe de mare), fertilizatori, într-o măsură mai mare decât exportul lor de petrol, cărbune şi produse derivate. Iar strategia industrială a României poate lua în considerare aceste tendinţe, într-un context regional, dar şi global, unde decarbonizarea joacă un rol important. Sectorul serviciilor globale (GBS) care susţine activitatea multinaţionalelor, centrele de cercetare dezvoltare, sectorul IT&C, automotive sunt sectoare importante care în caz de relocare vor conduce la crearea unor  sinergii şi lanţuri de valoare noi în România, de asemenea. În plus, agricultura, sectorul logistic şi al infrastructurii de transport sunt şi acestea domenii care stimulate, pot rapid să beneficieze de tendinţele curente.

    „Câteva acţiuni care pot fi întreprinse pentru a susţine potenţiala relocare a businessurilor multinaţionale în România sunt reinventarea Agenţiei de Investiţii Străine, simplificarea procedurilor şi reducerea timpului pentru obţinerea documentelor necesare pentru imigrarea persoanelor din afara UE (în prezent durează aproximativ 6-7 luni n.red.), ajustarea Schemelor de Ajutor de Stat disponibile (HG 332 şi HG 807) pentru a putea răspunde mai rapid şi mai relevant nevoilor investitorilor şi afacerilor ce se relochează, inclusiv din perspectiva principiului începerii de investiţii (conform căruia aprobarea finanţării trebuie emisă înainte ca investiţia sau recrutarea să înceapă – acest flux nu ajută în contextul relocării în timp de criză). O posibilă soluţie ar putea fi postvalidarea investiţiilor în scopul acordării de ajutor de stat.” Pentru a stimula investiţiile străine (inclusiv relocări de active şi personal), este nevoie de proactivitate şi sprijin guvernamental, atât la nivel central cât şi la nivel local, precum şi de instrumente şi stimulente adaptate noului context şi nevoilor investitorilor susţine şeful EY România.Din mai multe puncte de vedere, România este într-o situaţie economică relativ mai bună în acest moment decât anterior crizei economice din 2008, iar Europa este mai puternică şi unită decât anterior începerii crizei din Ucraina, în opinia sa. Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, deja celebrul PNRR, decis la nivel european şi care ar urma să fie aplicat în România, este un cadru financiar care poate reprezenta un catalizator pentru investiţii de anvergură, cu implicarea atât a investitorilor locali, cât şi de investiţii străine directe.

    „România nu se află printre ţările cu un grad foarte ridicat de dependenţă de importurile de energie din Rusia şi poate să facă paşi importanţi către o securitate energetică mai avansată prin proiectele din bazinul Mării Negre, dar şi prin investiţia în noi surse de energie.”

    „Presiunile create de război, perturbarea reţelelor de aprovizionare, nevoia de securizare a furnizării de energie din alte zone geografice, crize legate de anumite produse agricole sau metale, ca şi nevoia de a susţine valul de refugiaţi, creează presiuni inflaţioniste adiţionale.”

    „Antreprenoriatul va continua să se dezvolte, atât cantitativ (ca număr şi anvergură a businessurilor), cât şi calitativ (sofisticare a modelelor de business). Dezvoltarea businessurilor antreprenoriale va depinde de evoluţia economiei, dar apetitul pentru antreprenoriat nu va scădea, aşa cum nu a scăzut nici în ultimii doi ani, care au fost dificili pentru multe firme antreprenoriale.”

    Bogdan Ion, country managing partner la EY RomÂnia Şi Moldova Şi chief operating officer pentru EY Europa Centrală şi de Sud-Est şi Asia Centrală

    „Pentru a valorifica oportunităţile este nevoie de planuri concrete care trebuie comunicate şi implementate proactiv şi agil, planuri care să se concentreze într-o mai mare măsură către oportunităţi strategice, prin comparaţie cu atenuarea impactului diferitelor crize, iniţiative importante dar care au în mod inerent efecte pozitive limitate.” În plan macroeconomic există o serie de provocări, de riscuri care au început să-şi facă simţită prezenţa chiar înainte de începerea războiului de la graniţă. Iar războiul a accentuat unele probleme economice. „Războiul de la graniţele noastre are un impact nefavorabil asupra gradului de risc perceput de investitori pentru noi investiţii în România, dar este valabil şi pentru ţările europene din regiune, limitrofe Ucrainei. Există mai multe scenarii legate de modul în care războiul va continua, iar aceste scenarii se adaptează la o realitate într-o continuă schimbare. Estimarea noastră la momentul acesta este că războiul va fi unul de lungă durată şi că în următoarele 12 luni, creşterea PIB-ul european ar putea să se reducă cu 2- 3% (NB cu o ipoteză de reducere substanţială a importurilor de energie din Rusia), iar creşterea globală cu 1%. Cu alte cuvinte, pe baza datelor de la acest moment, războiul din Ucraina va încetini trendul de recuperare economică postpandemie la nivel mondial, dar nu îl va compromite”, atenţionează Bogdan Ion. Pe termen lung, impactul razboiului va fi determinat de interacţiunea dintre politicile externe, cele de politică monetară, reacţia consumatorilor şi a sectorului privat, susţine el. Legat de România, prognozele anterioare ale instituţiilor financiare internaţionale şi ale băncilor privind creşterea economică în acest an s-au cam înjumătăţit. Banca Mondială a modificat ultima estimare de creştere economică pentru 2022, reducând-o de la 4,3% la 1,9%.

    Pe lângă încetinirea economiei la nivel naţional şi internaţional, şi într-o strânsă legătură cu aceasta, au apărut şi  norii negri ai inflaţiei. Inflaţia este în creştere atât în Europa, cât şi în SUA, motivul principal al inflaţiei la nivel european până la momentul începerii războiului din Ucraina fiind în principal legat de creşterea costurilor energiei, aminteşte Bogdan Ion, aducând în discuţie şi apariţia unor presiuni inflaţioniste adiţionale. „Presiunile create de război, perturbarea reţelelor de aprovizionare, nevoia de securizare a furnizării de energie din alte zone geografice, crize legate de anumite produse agricole sau metale, ca şi nevoia de a susţine valul de refugiaţi, creează presiuni inflaţioniste adiţionale.” Dilemele curente sunt multidimensionale, este de părere şeful EY, războiul din Ucraina reprezentând un risc important pentru economia globală: creştere accelerată a preţurilor materiilor prime în condiţiile unei inflaţii deja existente, perturbarea fluxurilor comerciale în situaţia în care deja fluxurile de aprovizionare erau tensionate, îngrijorarea pieţelor financiare când acestea tocmai se ajustau la o anticipare de politică monetară mai strictă, o reducere a gradului de încredere în economie, când inflaţia şi volatilitatea unor pieţe de capital aveau deja un impact în sentimentul general.

    Coborând din sferele macro la nivel microeconomic apare întrebarea: care ar fi strategia de business recomandată firmelor pentru perioada următoare? Cum ar trebui să se pregătească companiile româneşti pentru acest an şi pentru anii viitori? „Complexitatea situaţiei geopolitice şi economice aduce în discuţie nevoia de hiperrezilienţă la nivelul companiilor. Într-adevăr, a adăuga într-un timp atât de scurt la efectele pandemiei impactul războiului din Ucraina, noile presiuni inflaţioniste, tensiunile suplimentare şi paroxistice legate de preţul energiei şi de lanţurile de aprovizionare înseamnă presiuni suplimentare din şi mai multe direcţii, iar toate acestea cer hiper-rezilienţă.” Ori nu este uşor să fim hiper rezilienţi la nivelul societăţii româneşti (pentru că nu există proiectare suficientă pentru asemenea scenarii), firmele pot fi hiper reziliente, în special dacă pot transfera presiunile inflaţioniste către clienţi sau dacă se pot transforma rapid, dar o întrebare fundamentală este cum putem proteja capitalul uman de unele din aceste presiuni şi a evita amplificarea „brain drainului” din România, spune Bogdan Ion. Pentru firme, analiza riscurilor dintr-o perspectivă geostrategică a devenit vitală, consideră şeful EY, ca şi dezvoltarea de scenarii geopolitice, evaluarea expunerii afacerilor la aceste scenarii şi integrarea proactivă a riscului politic în strategia de business. În acest context, teme importante pentru evaluarea impactului războiului din Ucraina sunt securitatea business-ului şi a angajaţilor, controlul exportului şi al capitalurilor, riscurile cibernetice, răspunsul angajaţilor şi clienţilor, revizuirea furnizorilor existenţi şi sancţiunile financiare existente.

    „Se vorbeşte prea puţin despre cum firmele şi guvernele aplică sancţiunile impuse de SUA, UE, Marea Britanie, Australia, Japonia etc. unele dintre sancţiuni cu efect la nivel global, în condiţiile în care avem persoane, firme, active şi tranzacţii sub efectul complex al sancţiunilor, ale căror ramificaţii trebuie înţelese şi aplicate în mod obligatoriu, riscurile fiind mari şi pe termen lung.” Printre afacerile cu potenţial aduse în discuţie de şeful EY în noul context s-ar regăsi forme nontradiţionale de producere a hranei (de exemplu – farming vertical, hrana crescută în laborator (în mod deosebit carne, alternative la carne, şi altele), tehnologii de reciclare avansate ( de exemplu pentru plastic, extragerea de microparticule de plastic din mediu), combustibili low/no-carbon, sisteme de tranzit autonome integrate, sănătate (inclusiv nanontech, biotech, s.a). Rămânând în planul mediului de business o altă întrebare care se evidenţiază este ce se va întâmpla cu antreprenoriatul în România? Putem vedea o efervescenţă mai mare sau o temperare a apetitului de afaceri? „Antreprenoriatul va continua să se dezvolte, atât cantitativ (ca număr şi anvergură a businessurilor), cât şi calitativ (sofisticare a modelelor de business). Dezvoltarea businessurilor antreprenoriale va depinde de evoluţia economiei, dar apetitul pentru antreprenoriat nu va scădea, aşa cum nu a scăzut nici în ultimii doi ani, care au fost dificili pentru multe firme antreprenoriale.”

    După ce au fost confruntaţi cu criza pandemică, fracturarea lanţurilor de aprovizionare şi au integrat interacţiunea virtuală cu clienţii şi angajaţii, antreprenorii trebuie să inoveze pentru a crea valoare care să rezolve probleme presante, ca de exemplu creşterea costurilor cu energia sau penuria unor alimente al căror preţ creşte, dezvoltând relaţii directe cu consumatorii, consideră Bogdan Ion. Iar dintre toate domeniile de activitate, ecosistemul antreprenorial din tehnologie a progresat enorm şi vom mai vedea unicorni din România în următorii ani. Privind retrospectiv la ultimele decenii, ce lecţii ar fi trebuit să învăţăm din crizele precedente – criza coronavirusului, criza finanicară şi economică izbucnită în 2008/2009)? Şi ce măsuri preventive ar putea fi luate pentru a evita o nouă criză economică puternică? În contextul evoluţiilor globale (deglobalizare, conflict între marile blocuri economice, efectele tot mai pregnante ale schimbărilor climatice), instabilitatea economică devine regula şi nu excepţia, afirmă Bogdan Ion. Ca urmare, firmele nu-şi pot permite să fie surprinse nepregătite şi trebuie să aibă planuri gândite pentru mai multe scenarii economice. Criza financiară din 2008/2009 a fost diferită ca natură de criza economică declanşată de coronavirus. Cu toate acestea, câteva lecţii comune pot fi învăţate din cele două crize. „În primul rând, în perioade de criză economică, intervenţia statului în economie este importantă şi poate face diferenţa între o recesiune de scurtă durată şi una mai profundă. În al doilea rând, este bine să ne pregătim de crize în perioadele de prosperitate economică: businessurile trebuie să-şi crească rezilienţa, statul să-şi consolideze finanţele şi să creeze infrastructura critică şi soluţii de răspuns rapid. Tot în perioadele de creştere economică, autorităţile trebuie să limiteze apetitul pentru risc al jucătorilor din pieţele reglementate, pentru a scădea expunerea acestora la efectele ciclului economic. În al treilea rând, businessurile trebuie să aibă planuri/strategii/scenarii pregătite atât pentru perioadele de creştere economică, cât şi pentru crize care apar inerent în economie (crize generate de războaie, pandemii, instabilitate politică, istoric considerate mai puţin probabile, dar care în ultimul timp sunt tot mai frecvente)“, concluzionează Bogdan Ion.

  • Business în vremea războiului

    Principala întrebare a reprezentanţilor afacerilor din zonele afectate de război este „Unde îmi duc afacerea ca să supravieţuiască?”. România ar putea însemna un cămin pentru aceste companii, ce ar putea aduce un val de noi investiţii străine. Ce poate oferi statul român pentru a le atrage?

    Companiile din Rusia, Ucraina şi Belarus sunt acum nevoite ca, în timp record, să realoce resursele şi să se uite la calcule pe mulţi ani, calcule în care sperăm să fie inclusă şi România. Orice relocare presupune resursă umană, capital şi active. Aici avem exemple şi cu firme de IT, call centere micuţe care s-au relocat, avem deja exemple în ultima lună.

    Ceea ce discutăm are aplicabilitate practică“, este de părere Alex Milcev, partener al companiei de consultanţă şi audit EY România. EY a fost printre primele firme de consultanţă din România care au pus pe tapet problema atragerii investiţiilor străine din Ucraina, Rusia şi Belarus. Fără îndoială, mai ales pentru Ucraina, războiul este o tragedie nedreaptă, care are deja consecinţe. Atât pentru oamenii care fug de război, cât şi pentru businessuri, România ar putea însemna un nou cămin.

    Umbrela NATO înseamnă, pentru companii şi populaţie, o garanţie de securitate, în primul rând, dar, mai departe de securitatea care vine la pachet cu apartenenţa la NATO, ce altceva mai poate pune pe masă România ca să atragă investitorii? Întrebarea este importantă pentru că România intră în competiţie cu Polonia, Ungaria, Cehia sau Bulgaria pentru atragerea acestor investiţii. Unele dintre avantaje se referă la facilităţi fiscale pentru investitori şi ajutoare de stat: schema de ajutor de stat 807 pentru investiţii mai mari de 1 milion de euro şi schema 332 pentru crearea de noi locuri de muncă.

    Începând de anul trecut, companiile care fac parte dintr-un grup care desfăşoară activităţi economice în România îşi pot consolida bilanţurile fiscale, astfel încât, de exemplu, dacă o companie din grup este pe pierdere şi alta pe profit, poate plăti impozit pe profit la nivel de grup, şi nu la nivel de companie. „Consolidarea fiscală este de asemenea un aspect de noutate şi, în contextul relocării din Rusia, de exemplu, se poate ca o  companie să aibă o persoană juridică şi în România. Dacă start-up-ul proaspăt relocat ar fi la început în pierdere, şi-ar putea consolida profitul şi pierderea, astfel încât la ANAF să plătească foarte puţin sau deloc“, explică Alex Milcev.

    Schema de ajutor de stat 807 pentru investiţii cu impact major în economie poate fi de asemenea accesată de investitori. Aceasta presupune decontarea unei părţi din cheltuielile de investiţii eligibile, aferente investiţiilor aprobate. Recent, ministrul finanţelor Adrian Câciu, a spus, după o întrevedere cu reprezentanţii Băncii Mondiale, că ministerul de resort analizează  cu interes relocările de investiţii din Ucraina, Belarus şi Federaţia Rusă.

    „Analizăm cu mare interes posibilităţile de relocare în România a unor companii din Federaţia Rusă, Belarus şi Ucraina şi ne dorim sprijin financiar şi logistic din partea Băncii Mondiale. Totodată, suntem hotărâţi să luăm toate măsurile necesare pentru implicarea activă a companiilor româneşti în reconstrucţia Ucrainei”, a afirmat Adrian Câciu. Concret însă, ce se poate face? O schemă de ajutor de stat destinată acestor investiţii sau o excepţie în actuala legislaţie pentru aceste relocări ar putea fi una dintre soluţii, spun consultanţii.

    „Am trimis o recomandare la ministrul economiei, Dan Spătaru, să aducă câteva modificări pentru ajutoare de stat: achiziţia de echipamente second-hand să fie cheltuială eligibilă (pentru schema de ajutor de stat 807 – n. red.)”, mai spune Alex Milcev. În prezent, achiziţia de echipamente second-hand nu este considerată cheltuială eligibilă, iar companiile, dacă vin deja cu echipamente din aceste ţări, ele sunt, automat, second-hand. Modelul de creştere economică pentru România şi pentru toate statele foste comuniste din Europa  Centrală şi de Est s-a bazat pe creşterea economică bazată pe investiţii străine. Investitorii au fost seduşi în aceste ţări de costul redus cu forţa de muncă, dar şi de disponibilitatea acesteia. De asemenea, taxele mici au însemnat un atu important, dar nu este de neglijat nici aspectul de securitate a businessului: începând cu 2004, România face parte din NATO.

    De la aderarea României din 2007 la Uniunea Europeană, o nouă oportunitate s-a deschis pentru investitori: accesul liber la piaţa Uniunii Europene, o piaţă de aproape 450 de milioane de consumatori, cu un nivel crescut de venituri, faţă de alte regiuni ale lumii.  Toate acestea reprezintă atuuri extrem de importante pentru atragerea investitorilor în România. Totuşi, lipsa forţei de muncă şi mai ales de personal calificat îşi face simţită prezenţa, iar creşterea salariilor către media Uniunii Europene ameninţă modelul tradiţional de creştere prin atragere de investiţii străine în producţie. Acum, întrebarea care se pune este cum se poziţionează România  în noua paradigmă economică, pentru că economiştii şi investitorii vorbesc din ce în ce mai des despre „o nouă ordine economică mondială”, care va fi caracterizată de investiţii în producţie mai aproape de piaţa de desfacere. Aşa cum pandemia, iar apoi războiul au demonstrat, capacităţile de producţie departe de piaţa de desfacere reprezintă o slăbiciune în cazul unui eveniment neaşteptat care poate rupe sau deteriora lanţurile de aprovizionare.

  • Pentru prima dată, SRI şi SIE se amestecă în avizarea investiţiilor străine. Mai vin investitorii? Ce spun consultanţii

    ♦ Aflată într-o  sete de investiţii străine, România mai pune o piedică birocratică investitorilor străini din afara Uniunii Europene: guvernul a adoptat peste noapte un OUG prin care se înfiinţează o comisie cu membri politici şi din servicii secrete de avizare a investiţiilor străine non-UE.

    Orice investiţie din afara Uniunii Europene care depăşeşte 2 mil. euro trebuie să treacă printr-o comisie specială, din care vor face parte membri ai guvernului, dar şi servicii secrete din România, potrivit unei Ordonanţe de Urgenţă adoptate de guvern, care mai aduce o procedură birocratică în procesul pentru investiţiile străine, un element esenţial pentru dezvoltarea economiei şi de care România are nevoie ca de aer. Cum influenţează acest lucru decizia investitorilor străini de a investi în România?

    „Investitorii străini care au planuri de investiţii pe termen lung, care implică sume considerabile şi care doresc să facă parte din sistemul economic românesc, nu consideră o barieră faptul că trebuie să aplice reguli deja existente în ţările UE“, spune Ramona Jurubiţă, care este country managing partner la KPMG România şi vicepreşedinte al Consiliului Investitorilor Străini (FIC).

    Din contră, adaugă ea: „Aplicarea uniformă a unor re­glemen­tări de acest fel dau garanţia apartenenţei la spaţiul european cu tot ce implică aceasta, statul de drept, stabilitate, vizibilitate pe termen mediu şi lung.“

    Pe de altă parte, Mircea Coşea, profesor de economie, este de părere că această comisie reprezintă o barieră birocratică, care poate fi folosit drept liant pentru promovarea intereselor proprii şi pentru abuzuri. „Dacă există în ţară un control parlamentar bun, pentru a vedea în ce măsură investiţiile nu sunt afectate de importuri, de politică sau de ideologie, atunci lucrurile vor merge mai departe. Aceste bariere (OUG-ul în discuţie – n. red.), care poate sunt justificate în anumite situaţii, pot dezvolta o reţea birocratică largă şi eu mă tem de nişte abuzuri, de nişte interese“, a spus Mircea Coşea. „Una e politica, alta e economia. Dacă ajungem să facem şi economie, şi politică, lucrurile nu vor funcţiona“, a adăugat el.

    Guvernul a adoptat într-o şedinţă de săptămâna trecută o Ordonanţă de Urgenţă prin care se înfiinţează Comisia pentru examinarea investiţiilor străine directe (CEISD) din afara Uniunii Europene, din care vor face parte mai mulţi reprezentanţi ai guvernului, dar şi reprezentanţi ai Serviciului Român de Informaţii (SRI) şi ai Serviciului de Informaţii Externe (SIE), ca invitaţi permanenţi.

    OUG-ul adoptat preia în legislaţia românească un Regulament al Uniunii Europene din 2019. Regulamentele sunt acte normative emise de Uniunea Europeană care au caracter obligatoriu pentru toate statele membre.

    În ultimii 30 de ani, în toate fostele ţări comuniste, modelul de creştere economică a fost bazat pe investiţii străine. Investitorii străini, în cea mai mare parte membri ai actualei configuraţii a Uniunii Europene, au fost atraşi în România, Polonia, Ungaria sau Bulgaria de costul redus cu forţa de muncă, dar şi de fiscalitatea prietenoasă. Dintre investitorii din afara Uniunii Europene, cei din SUA au cel mai mare sold al investiţiilor la final de 2020, cele mai recente date ale Băncii Naţionale a României: 6,2 miliarde de euro investiţi. Pe locul al doilea se află Marea Britanie, cu un stoc al investiţiilor străine de 3,7 mld. de euro la final de 2020. Investitorii ruşi, care, probabil, sunt primii vizaţi de această comisie, au un stoc al investiţiilor de 1,1 mld. de euro. 

    În total, România a atras investiţii străine directe în valoare de circa 91 de miliarde de euro până la finalul anului 2020, cele mai recente date agregate ale BNR. Fluxul net de investiţii străine directe din 2021 a fost de 7,3 mld. de euro, cel mai bun an de după criza din 2009-2009, arată datele preliminare ale BNR.

    De acum, toţi investitorii străini care vor să investească mai mult de 2 milioane de euro în anumite domenii în România trebuie să treacă pe la comisia nou-înfiinţată.

    Motivarea din actul normativ pentru înfiinţarea comisiei este legată de „scopul protejării intereselor esenţiale de securitate şi ordine publică.“ Investiţiile care vor fi analizate de acest organism sunt cele care depăşesc valoarea de 2 mil. de euro, însă, prin excepţie, arată actul normativ, pot fi supuse verificărilor şi unele investiţii care nu ating acest prag, dar „prin natura sau efectele sale potenţiale pot avea impact asupra securităţii sau ordinii publice.“ Printre domeniile vizate de OUG se numără energia, infrastructura, sistemele de aprovizionare cu resurse vitale, securitatea sistemelor informatice şi de comunicaţii etc.

    Membrii CEISD vor fi reprezentanţi ai prim-ministrului, Consiliului Concurenţei, Secretariatului General al Guvernului şi ai ministerelor: Economiei, Turismului, Transporturilor, Digitalizării, Finanţelor, Apărării, Afacerilor interne, Externe, Sănătăţii.

    În actul normativ există şi o prevedere aparte pentru investiţii în mass-media. Astfel, investitorul străin care vrea să realizeze o investiţie în acest domeniu trebuie să transparentizeze informaţiile cu privire la investiţia străină şi aceasta va fi supusă unei consultări publice.

    „În cazul în care CEISD nu constată niciun motiv pentru iniţierea procedurilor de examinare a investiţiei străine, se consideră că efectuarea investiţiei străine nu pune în pericol securitatea sau ordinea publică a României“, se arată în OUG.

    Ramona Jurubiţă: country managing partner la KPMG România şi vicepreşedinte al Consiliului Investitorilor Străini (FIC): Aplicarea uniformă a unor reglementări de acest fel dau garanţia apartenenţei la spaţiul european cu tot ce implică aceasta.

     

    Mircea Coşea, profesor de economie: Aceste bariere (OUG-ul în discuţie – n. red.), care poate sunt justificate în anumite situaţii, pot dezvolta o reţea birocratică largă şi eu mă tem de nişte abuzuri, de nişte interese.

  • Rusia pregăteşte un decret prezidenţial pentru a limita retragerea investiţiile străine din ţară, pe fondul creşterii numărului companiilor străine care au anunţat că vor opri investiţiile

    Rusia pregăteşte un decret prezidenţial care vizează prevenirea ieşirii investiţiilor străine din ţară, a declarat, marţi, premierul ţării, Mikhail Mishustin, citat de Euractiv. Această mişcare vine după ce Moscova a fost lovită de un val de sancţiuni pentru invadarea Ucrainei, iar multe companii străine au anunţat că vor opri investiţiile în Rusia. 
     
    „În actuala situaţie de sancţiuni, antreprenorii străini sunt forţaţi să se ghideze nu după factori economici, ci să ia decizii sub presiune politică. Pentru a permite întreprinderilor să ia decizii în cunoştinţă de cauză, a fost pregătit un proiect de decret prezidenţial pentru a introduce restricţii temporare privind ieşirea din activele ruseşti. Pentru a oferi afacerilor şansa de a lua o decizie o bine analizată, a fost pregătit un ordin prezidenţial care să impună restricţii temporare pentru ieşirea din activele ruseşti”, a declarat prim-ministrul Mikhail Mishustin în cadrul unei reuniuni guvernamentale.
     
    Această mişcare este cea mai recentă dintre numeroşii paşi pe care Rusia i-a făcut ca răspuns la sancţiunile din ce în ce mai dure impuse de naţiunile occidentale de când Moscova a invadat Ucraina săptămâna trecută.
     
    Sancţiunile variază de la limitarea capacităţii băncii centrale de a-şi folosi rezervele de aur şi de valută, până la excluderea multor bănci mari ruseşti de pe pieţele financiare internaţionale.
     
    Aceste sancţiuni au doborât rubla la cel mai mic nivel istoric în ziua de luni, 28 februarie, forţând banca centrală să-şi majoreze rata cheie a dobânzii la 20% şi să solicite companiilor exportatoare să vândă forex pentru a susţine moneda naţională.
     
    În acest context, companii multinaţionale care au activat în Rusia timp de zeci de ani au declarat că vor opri investiţiile în ţară, inclusiv BP şi Shell, acţionari în cea mai mare companie energetică a Rusiei, Rosneft, şi la fabrica Sakhalin 2 LNG.
     
     
     
     
     
     

     

  • Românii din străinătate au trimis acasă 3,4 miliarde de euro în 2020, cel mai ridicat nivel din UE

    Cei 3,6 milioane de români care locuiesc şi lucrează oficial în străinătate au trimis anul trecut 3,4 mld. euro în ţară, marcând cel mai ridicat nivel al remitenţelor din rândul celor 27 de state membre ale Uniunii Europene, arată datele Eurostat.

    Pentru prima dată din 2011 încoace, anul trecut banii trimişi de românii din străinătate acasă  – 3,4 mld. euro – au depăşit nivelul investiţiilor străine directe – de 3 mld. euro.

    „Există o probabilă tendinţă de accentuare a ceea ce noi numim antreprenoriat transnaţional. Este posibil ca pandemia să fi grăbit planurile românilor din străinătate care voiau să îşi deschidă o afacere în ţară“, a spus  profesorul Dumitru Sandu de la Facultatea de sociologie şi asistenţă socială din cadrul Universităţii din Bucureşti.


     

  • Care sunt punctele forte, care sunt punctele slabe şi ce poate face România ca să devină mai atractivă pentru investiţiile străine?

    Investiţiile au frânat puternic în pandemie, cu excepţia câtorva sectoare, precum IT-ul sau logistica. Acum însă investitorii străini se uită la perioada post-pandemică, iar România este pe agenda lor, arată studiul EY Attractivness Survey 2021: doi din trei investitori străini spun că plănuiesc să investească în România în următoarele 12 luni. Care sunt punctele forte, care sunt punctele slabe şi ce poate face România ca să devină mai atractivă pentru investiţiile străine?

     

    Este important să ştim unde vrem să fim în 10 ani, dacă vrem să fim un hub regional sau global în industria manufacturieră şi IT. Să ne uităm către investitori care creează valoare adăugată. Avem nevoie de infrastructură, de toate felurile”, a spus Bogdan Ion, Country Managing Partner EY România şi COO al EY Europa Centrală şi de Est şi Asia  Centrală, în cadrul conferinţei de lansare a studiului, eveniment găzduit de platformele media ZF. La ce se uită investitorii străini când vor să investească în România? Bogdan Ion a explicat că primele trei criterii relevate de studiul EY sunt fiscalitatea, infrastructura şi managementul crizei în contextul pandemiei. Rezultatele studiului din România sunt diferite de tendinţele la nivel european, unde principalele trei criterii pentru investiţii sunt legate de stabilitatea socială şi politică, forţa de muncă şi infrastructura. „Dacă vorbim de ce îi interesează pe investitorii străini când se uită la România avem sistemul fiscal, infrastructura şi strategia de managementul crizei în contextul pandemiei. La nivel european, primele trei criterii sunt stabilitatea socială şi politică, forţa de muncă şi infrastructura”, a mai spus Bogdan Ion.

    Unul dintre avantajele României în atragerea investiţiilor străine este şi poziţia geografică, este de părere Murat Buyukerk, CEO al producătorului de electrocasnice Arctic, care are două facilităţi de producţie în România. „România are o amplasare strategică, la inter­secţia dintre trei pieţe mari: piaţa Uniunii Europene, O­rien­tul Mijlociu şi piaţa est-eu­ro­­peană. Apartenenţa la UE este un avantaj mare. Educaţia este unul dintre cei mai importanţi factori“, spune el. De asemenea, ecosistemul antreprenorial este de asemenea foarte important în atragerea investiţiilor străine, iar în România mediul antreprenorial s-a dezvoltat foarte mult în ultimii 20  de ani, spune Steven van Groningen, preşedintele şi CEO-ul Raiffeisen Bank România. „Este foarte încurajator să vedem o cultură antreprenorială în dezvoltare în România pe parcursul ultimilor ani. Acum 20 de ani cuvântul antreprenor avea o conotaţie negativă, dar acum cred că este mult mai pozitiv. Accesul la finanţare este de asemenea important pentru companiile mici şi mijlocii.“ România are, însă, nevoie de investiţii pentru a deveni mai atractivă în ochii investitorilor străini, a fost una dintre concluziile unanime ale videoconferinţei de lansare a studiului EY. „Este clar că investiţiile în infrastructură sunt prioritare, dacă România vrea să atragă ISD. În România este mult spaţiu de îmbunătăţire pe această zonă, şi nu vorbim numai de infrastructură fizică, cum ar fi căi ferate şi autostrăzi, ci şi de infrastructură digitală. Este vorba de asemenea de cadrul legislativ. Este nevoie de predictibilitate şi cred că aici este o zonă care încă poate fi îmbunătăţită”, a mai spus Steven van Groningen.

    Investiţiile străine ar trebui să fie creatoare de plus valoare în România, a adăugat el: „Nu vrem investitori care doar să importe componente şi aici să le asambleze pentru a le retrimite în afară. Vrem investitori care să fie parte din comunitate, din tot ecosistemul şi să creeze valoarea adăugată aici.”

    Investitorii străini se uită din ce în ce mai mult şi spre alte regiuni ale României, în afara Bucureştiului, în special către zona de vest. Administraţiile locale joacă şi ele un rol foarte important în menţinerea sau creşterea atractivităţii oraşelor sau regiunilor. Calea, în opinia primarului Timişoarei, Dominic Fritz, este o colaborarea între administraţia locală, mediul de business şi mediul de învăţământ.

    „Un triunghi între administraţia publică şi strategia ei, sectorul privat şi universităţile (pentru a creşte atractivitatea oraşului – n. red.). Toţi inginerii trebuie să vină de undeva. Aici, în Timişoara, suntem foarte buni la tot ce ţine de automatizare şi cred că firmele sunt din ce în ce mai interesate. Să nu uităm de domeniul sănătăţii, unde vedem o explozie de concepte noi. Este mult spaţiu să creştem“, a spus Dominic Fritz.

    Companiile au nevoie însă şi de forţă de muncă calificată de nivelul blue-collar, iar aici învăţământul dual joacă un rol vital: „Şi pe partea noastră este vizibil în discuţiile cu clienţii partea de educaţie şi această cerere crescândă, atât pentru partea de ingineri, partea de IT, cât şi pentru partea de logistică, deci partea de învăţământ dual şi aşa mai departe“, a spus Cristian Cârstoiu, partener, Chief Innovation Officer, EY România.

     

    Ce arată rezultatele studiului

    Două treimi dintre investitorii străini sondaţi de EY cu privire la atractivitatea României spun că vor să investească în România în următoarele 12 luni. În studiul din 2020, procentul era de doar 27%. Când se uită la România, investitorii vor să vadă în primul rând starea infrastructurii, strategia de managementul crizei şi nivelul general de adoptare a tehnologiilor. Tradiţional, Bucureştiul a fost principala destinaţie a investiţiilor străine directe (ISD). Noul sondaj EY arată însă că încep să recupereze teren şi alte regiuni, precum regiunea vestică a României şi regiunea sud-estică a Munteniei. Cu toate acestea, zona Moldovei nu a înregistrat progrese semnificative în privinţa ISD, în principal din cauza lipsei infrastructurii adecvate.

    41% dintre investitori consideră că atractivitatea României va creşte după pandemie, iar principalele priorităţi ar trebui să fie: sprijinirea IMM-urilor (36%), încurajarea politicilor şi atitudinilor de protecţie a mediului (33%) şi creşterea calităţii produselor şi a valorii adăugate a serviciilor (31%).

     

    „Este important să ştim unde vrem să fim în 10 ani, dacă vrem să fim un hub regional sau global în industrie manufacturieră şi IT. Să ne uităm către investitori care creează valoare adăugată. Avem nevoie de infrastructură, de toate felurile.”

    Bogdan Ion, country managing partner, EY România şi Moldova

     

    „Este clar că investiţiile în infrastructură sunt prioritare, dacă România vrea să atragă ISD. În România este mult spaţiu de îmbunătăţire pe această zonă, şi nu vorbim numai de infrastructură fizică, cum ar fi căi ferate şi autostrăzi, ci şi de infrastructură digitală.”

     Steven van Groningen, preşedinte şi CEO al Raiffeisen Bank România

     

    „România are o amplasare strategică, la intersecţia dintre trei pieţe mari: piaţa Uniunii Europene, Orientul Mijlociu şi piaţa est-europeană. Apartenenţa la UE este un avantaj mare. Educaţia este unul dintre cei mai importanţi factori.”

    Murat Buyukerk, CEO, Arctic

    „Strategia cea mai importantă a administraţiei publice este ridicarea calităţii vieţii. Să ne asigurăm că funcţionează transportul în comun, spaţii verzi, aer curat, grădiniţe şi şcoli bine dotate. Toate aceste lucruri contează din ce în ce mai mult.”

    Dominic Fritz, primarul Timişoarei

     

    „Potrivit sondajului nostru, mulţi dintre investitori nu se mai uită la Bucureşti ca fiind principalul centru de investiţii, cum a fost pentru ultimii 5-6 ani. Mulţi dintre ei se orientează din ce în ce mai mult către regiunea de vest a României.”

    Cristian Cârstoiu, partener, Chief Inovating Officer, EY România

     

    „Infrastructura de telecomunicaţii este foarte avansată în România, atât din punctul de vedere al performanţei, cât şi al costului. Este un diferenţiator major faţă de alte ţări. De asemenea, continuăm să extindem această capacitate.”

    Alexandru Nen, Solutions Architect IoT & Smart Cities, Telekom România

    „Nu este ceva nou că sustenabilitatea şi schimbările climatice sunt sus pe agenda investitorilor. Pandemia a accelerat nevoia ca mediul de business să opereze într-un mod mai responsabil. Pe de-o parte să administreze riscurile şi pe de altă parte să răspundă nevoilor altor stakeholderi.”

    Gus Schellekens, Senior Advisor, EY Climate Change & Sustenability Services

     

    „Guvernul trebuie să transmită mediului de afaceri semnale clare, predictibile pe termen lung, privind politicile de mediu şi schimbările climatice, pentru a oferi companiilor încrederea de a acţiona atunci când promovează investiţiile care au ca scop reducerea emisiilor.” 

    Robert-Eugen Szep, secretar de stat, Ministerul Mediului

     

    „Sustenabilitatea va deveni probabil cel mai fierbinte subiect din sectorul energetic. Nu depinde numai de jucători, dar şi de comunitatea financiară. În sectorul energetic cred că sustenabilitatea este crucială, pentru mediul înconjurător. Sectorul energetic este cu siguranţă responsabil de poluare.” 

    Carlo Pignoloni, CEO şi Country Manager, Enel România

    „2021 poate fi un punct de cotitură pentru economia naţională, o perspectivă strategică pe termen lung pentru a stimula investiţiile. Se fac eforturi semnificative pentru atenuarea efectelor pandemiei şi atragerea investiţiilor. Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) este unul dintre instrumentele de creştere şi transformare, la care România are acces.” 

    Carmen Adamescu, partener EY, liderul departamentului de tehnologie

     

    „PNRR răspunde tuturor priorităţilor europene. Într-un fel sau altul, ne pliem pe strategiile de dezvoltare la nivel european. În cazul României, ca şi reforme foarte importante putem să exemplificăm în primul rând toată partea de fiabilitate a infrastructurii.”

    Svetlana Gomboş, director general în Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene

     

    „Avem 24 de state membre care şi-au depus Planurile Naţionale de Redresare şi Rezilienţă, printre care şi România. În acest moment în Parlamentul European este organizat un grup de lucru pentru monitorizarea implementării Regulamentului.”

    Dragoş Pâslaru, europarlamentar

     

    „Dacă vor veni la Bucureşti marii actori din cybersecurity aş putea spune că din conversaţiile pe care Cert-Ro le are cu ceilalţi actori, există un interes major din partea lor de a fi mai activi sau prezenţi în România. Pe de-o parte, pentru a se poziţiona mai aproape de centrul cibersecurity al UE.”

    Dan Cîmpean, director general, Cert-Ro

  • Cum arată investiţiile străine în România. O analiză completă

    Consiliul Investitorilor Străini (FIC) împreună cu Academia de Studii Economice din Bucureşti (ASE) au organizat astăzi, 6 aprilie un eveniment dedicat celei de-a doua ediţii a studiului comun intitulat ”Raportul privind Investiţiile Străine Directe în România”

    Concluzia principală a raportului este că ar fi oportună o prezenţă mai intensă a României pe pieţele internaţionale, în această perioadă, prin intermediul agenţiilor guvernamentale de atragere a investiţiilor şi promovare a exporturilor. Astfel acestea ar putea atrage potenţiali investitori, facilitând relaţia cu administraţiile locale în implementarea proiectelor de investiţii.

    Valorile negative ale creditului net indică faptul că suma creditelor acordate de întreprinderile ISD din România partenerilor nerezidenţi din grup este mai mare decât creditul primit de firmele din România, aspect care subliniază că investiţiile din România au ajuns, în contextul dat, la un grad de maturitate.

    Sectorul serviciilor are cea mai mare pondere a stocurilor de ISD din România, aproximativ 47% din total. În schimb, în sectorul high-tech stocurile de ISD ca pondere din totalul industriei prelucrătoare sunt de numai 5%, cel mai scăzut nivel din regiune.

    România a atras în 2016 numai 5% din volumul total al ISD aferent industriilor high-tech şi serviciilor intensive în cunoaştere din regiune. În schimb, 52% din stocuri au fost direcţionate către Ungaria, 18% către Polonia şi 14% către Cehia, specializarea regională acţionând astfel în defavoarea României. Studiul remarcă necesitatea de a stimula atragerea de ISD în sectoare cu nivel de tehnologie ridicat.

    România se află însă în competiţie cu statele din regiune şi, aşa cum arată şi rezultatele prezentului studiu, în condiţiile unei competitivităţi reduse a regiunilor sale faţă de cele ale statelor învecinate şi a lipsei de măsuri coerente de politică publică pentru atragerea de ISD cu valoare adăugată ridicată, riscă să consolideze tendinţa existentă de atragere, cu precădere, a activităţilor cu valoare adăugată şi intensitate tehnologică scăzute.

    Ar fi utilă schiţarea direcţiei în care România doreşte să meargă şi identificarea modalităţilor de acţiune. Măsurile de politică publică ar putea fi axate pe încurajarea ISD cu valoare adăugată cât mai ridicată şi înlesnirea reorientării ISD în industriile cu grad înalt de tehnologie şi intensive în cunoaştere în domeniile aferente serviciilor.

    Studiile de caz din industriile de energie, automotive şi telecomunicaţii arată că impactul firmelor cu capital străin în economia României este semnificativ. Impactul total estimat al activităţilor membrilor reprezentativi FIC este de 5,8% din PIB în industria energetică, 1% din PIB în industria de telecomunicaţii şi de 1,2% din PIB în industria automotive. Performanţa companiilor cu capital străin este, de asemenea, superioară la nivelul valorii adăugate brute pe angajat, aceasta fiind mai ridicată, atât faţă de media pe economie, cât şi faţă de media pe sector – în ultimul caz, excepţie făcând companiile de automotive, unde valorile sunt marginal egale.

    “România traversează un context economic dificil, însă aceasta este şi o perioadă care se caracterizează prin oportunităţi de creştere. Investiţiile sunt un exemplu bun şi ar putea reprezenta o poveste de succes pentru România. Echipată cu resursele potrivite – cum ar fi un organism dedicat, după modelele de succes din ţările din regiune când vine vorba de ISD – România ar trebui să se concentreze asupra atragerii de ISD pe termen scurt, mediu şi lung.” a menţionat preşedintele FIC, Ramona Jurubiţă.

    ASE şi FIC au iniţiat acest proces de analiză dedicat evaluării contribuţiei investiţiilor străine directe la dezvoltarea economiei în România încă din anul 2017, când a fost lansată prima ediţie a raportului.