Ciclismul este una dintre metodele de a circula cele mai prietenoase cu mediul înconjurător; graţie acestei noi invenţii a polonezilor, a devenit chiar şi mai prietenos.
Este vorba de o pistă de biciclişti care luminează noaptea, alimentându-se în timpul zilei de la lumina soarelui. Pista se află în nordul Poloniei, în apropiere de Lidzbark Warminski, şi a fost creată la Institutul de Tehnologie Badan.
Pista este realizată dintr-un material sintetic care poate lumina timp de zece ore după ce a fost încărcat. Conceptul nu este unul nou, fiind iniţial dezvoltat în Olanda – diferenţa este că olandezii foloseau led-uri, nefiind vorba despre o sursă naturală de energie.
Cu toţii visăm la vacanţe în ţări exotice, dar sunt printre noi şi persoane cu adevărat îngrozite de zborul cu avionul, care renunţă la acest vis frumos al concediului pe o plajă imaculată de teama că ar putea păţi ceva în timpul călătoriei.
Nu e cazul, pentru că zborul cu avionul este cea mai sigură şi confortabilă metodă de a călători pe distanţe mari, scrie HuffingtonPost.
Cu toate acestea, e bine să ştii că organismul fiecărui om poate reacţiona diferit. Unii nu au nicio problemă în timpul călătoriei, în vreme ce alţii au tot felul de simptome neplăcute.
Iată cum poate reacţiona organismul la altitudine ridicată:
Ameţeli şi dureri de cap
Plămânii depun mai mult efort să capete oxigenul necesar la mii de metri altitudine, unde aerul este mai rarefiat. Din acest motiv, este posibil să apară ameţeala şi durerile de cap. Încearcă să respiri cât mai profund!
Oboseală
Pare ciudat că stăm degeaba şi totuşi obosim. Acest lucru se întâmplă mai ales când călătorim înspre ţări al căror fus orar este cu mult diferit de al nostru. Decalajul de fus orar poate provoca somnolenţă şi oboseală, dar hidratarea şi alimentaţia inteligentă pot combate aceste probleme. Suplimentele cu zinc şi vitaminele B şi C pot preveni sau ameliora oboseala cauzată de diferenţa de fus orar.
Cu toţii visăm la vacanţe în ţări exotice, dar sunt printre noi şi persoane cu adevărat îngrozite de zborul cu avionul, care renunţă la acest vis frumos al concediului pe o plajă imaculată de teama că ar putea păţi ceva în timpul călătoriei.
Nu e cazul, pentru că zborul cu avionul este cea mai sigură şi confortabilă metodă de a călători pe distanţe mari, scrie HuffingtonPost.
Cu toate acestea, e bine să ştii că organismul fiecărui om poate reacţiona diferit. Unii nu au nicio problemă în timpul călătoriei, în vreme ce alţii au tot felul de simptome neplăcute.
Iată cum poate reacţiona organismul la altitudine ridicată:
Ameţeli şi dureri de cap
Plămânii depun mai mult efort să capete oxigenul necesar la mii de metri altitudine, unde aerul este mai rarefiat. Din acest motiv, este posibil să apară ameţeala şi durerile de cap. Încearcă să respiri cât mai profund!
Oboseală
Pare ciudat că stăm degeaba şi totuşi obosim. Acest lucru se întâmplă mai ales când călătorim înspre ţări al căror fus orar este cu mult diferit de al nostru. Decalajul de fus orar poate provoca somnolenţă şi oboseală, dar hidratarea şi alimentaţia inteligentă pot combate aceste probleme. Suplimentele cu zinc şi vitaminele B şi C pot preveni sau ameliora oboseala cauzată de diferenţa de fus orar.
„Vreau să creez un beton alternativ, un beton fără ciment, pentru că industria producătoare de ciment poluează. În acelaşi timp, pentru a crea energie, termocentralele trebuie să ardă cărbune, iar cenuşa, deşeul rezultat în urma arderii, nu este folosită, ci este depusă în halde unde poluează. La materialul pe care noi îl facem, practic iei deşeul, îl combini cu un anumit lichid şi atunci îţi rezultă un material care are performanţe la fel de bune ca betonul, uneori mai bune, în funcţie de mai mulţi parametrii pe care eu îi studiez acum”, a declarat pentru ZF Adrian Lăzărescu, care spune că îşi doreşte să continue să facă cercetare în domeniul ingineriei civile, în România.
Cenuşa se foloseşte la ora actuală ca adaos în producţia betonului, noutatea cu care vine Adrian Lăzărescu fiind eliminarea completă a cimentului din poducţia betonului. De asemenea, proiectul sau diferă de alte proiecte similare prin prisma faptului că fiecare cenuşă are o altă compoziţie chimică.
„Vreau să creez un beton alternativ, un beton fără ciment, pentru că industria producătoare de ciment poluează. În acelaşi timp, pentru a crea energie, termocentralele trebuie să ardă cărbune, iar cenuşa, deşeul rezultat în urma arderii, nu este folosită, ci este depusă în halde unde poluează. La materialul pe care noi îl facem, practic iei deşeul, îl combini cu un anumit lichid şi atunci îţi rezultă un material care are performanţe la fel de bune ca betonul, uneori mai bune, în funcţie de mai mulţi parametrii pe care eu îi studiez acum”, a declarat pentru ZF Adrian Lăzărescu, care spune că îşi doreşte să continue să facă cercetare în domeniul ingineriei civile, în România.
Cenuşa se foloseşte la ora actuală ca adaos în producţia betonului, noutatea cu care vine Adrian Lăzărescu fiind eliminarea completă a cimentului din poducţia betonului. De asemenea, proiectul sau diferă de alte proiecte similare prin prisma faptului că fiecare cenuşă are o altă compoziţie chimică.
Invenţiile româneşti prezentate la Salonul de la Geneva – Elveţia au fost premiate de către membrii Juriului Internaţional cu 34 de medalii de aur şi 8 medalii de argint, cărora li s-au adăugat şi 10 distincţii speciale, se arată într-un comunicat de presă al Ministerului Cercetării şi Inovării (MCI).
În perioada 29 martie-2 aprilie 2017 a avut loc cel de al 45-lea Salon Internaţional de Invenţii de la Geneva — Elveţia, cel mai prestigios eveniment la nivel mondial în domeniul inventicii.
Salonul a fost organizat sub înaltul patronaj conferit de Guvernul Federal Elveţian, statul şi oraşul Geneva, precum şi de Organizaţia Mondială pentru Proprietate Intelectuală-OMPI.
În standul României realizat sub egida Ministerului Cercetării şi Inovării, care a asigurat selecţia invenţiilor şi plata participării acestora la Salon, au fost prezentate 40 de invenţii. Alte 8 invenţii româneşti au fost prezentate pe costuri proprii.
“În urma jurizării a celor peste 2.000 de lucrări prezentate la Salon, Juriul Internaţional a decis acordarea a 34 de medalii de aur şi a 8 medalii de argint pentru invenţiile româneşti, cărora li s-au adăugat şi 10 premii speciale. Palmaresul inventatorilor români a fost completat cu încă 17 premii oferite de delegaţiile străine prezente la ziua României. Ca urmare, palmaresul final se prezintă astfel: 34 de medalii de aur, 8 medalii de argint şi 27 de premii speciale (10 acordate la Festivitatea de Premiere din seara zilei de 31 Martie şi 17 acordate cu ocazia organizării Zilei României în stand)”, mai precizează comunicatul de presă.
Aceeaşi sursă afirmă că românii participanţi cu stand propriu au prezentat 5 invenţii, obţinând 3 medalii de aur şi 2 de argint, şi un premiu special acordat la Festivitatea de Premiere din seara zilei de 31 martie,scrie realitatea.net
Potrivit unui comunicat al universităţii sucevene, în anul 2016, OSIM a acordat Universităţii „Ştefan cel Mare” din Suceava un număr de 34 de brevete de invenţie, rezultat care clasează universitatea suceveană pe primul loc între instituţiile de învăţământ superior din ţară, aceasta fiind urmată de Universitatea „Transilvania” din Braşov (13 brevete) şi Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” din Iaşi (11 brevete).
În comunicat se menţionează că au avut contribuţii determinante în domeniu centrele de inventică ale USV dezvoltate de regretatul prof. univ. dr. ing. Dorel Cernomazu, în cadrul Facultăţii de Inginerie Electrică şi Ştiinţa Calculatoarelor, şi de prof. univ. dr. ing. Gheorghe Gutt, în cadrul Facultăţii de Inginerie Alimentară.
În anul 2016 brevete naţionale au obţinut 21 de universităţi româneşti, potrivit Buletinelor Oficiale de Proprietate Intelectuală publicate de OSIM şi Bazei de date Espacenet a Oficiului European de Brevete (EPO).
În încercarea de a convinge că anul 2016 nu a fost atât de negru pe cât pare, viralthread.com a alcătuit un top cinci al celor mai eficiente invenţii în salvarea vieţilor, de la un airbag pentru ciclişti la un dispozitiv anti-urmărire de maşini.
Deşi 2016 a însemnat o serie de evenimente cu impact, de la instalarea lui Trump, negocierile Brexit, şi multiplele atacuri ale reţelei teroriste Stat Islamic, dar şi dispariţia a numeroase personalităţi marcante, precum moartea lui David Bowie, a lui Prince sau a lui George Michael, anul 2016 a fost şi unul al invenţiilor incredibile care au salvat numeroase vieţi şi au prevenit o serie de tragedii.
De la furnizarea de apă curată la evitarea unor accidente mortale, inventatorii acestor dispozitive au creat modele unice utilizând mecanisme inginereşti care au tranformat ideile lor în realitate.
Iată top 5 al invenţiilor de impact pentru anul care a trecut:
1.Lasoul instalat pe maşinile de poliţie pentru a bloca roata răufăcătorului – Este vorba de un dispozitiv inspirat din filmele cu cowboy, însă adaptat zilelor noastre. Lasoul se instalează pe maşinile de poliţie cu scopul de a opri maşinile răufăcătorilor; este practic, un ham mobil care previne cursele nebune de maşini. Acesta este format din curele rezistente instalate pe bara de protecţie a maşinii de poliţie, care se extind pe roata din spate a maşinii vizate, efectuând o oprire controlată.
2. Airbag-ul pentru biciclişti – Acest dispozitiv poate salva viaţa bicicliştilor, în cazul unor accidente. Hovding este primul airbag din lume pentru ciclişti şi conţine senzori care depistează mişcarea şi reacţionează în cazul unui accident. Gulerul se umflă cu aer într-o zecime de secundă protejând capul şi gâtul biciclistului.
3. Lifestraw – Este un filtru de apă portabil. Acesta filtrează apa pe măsură ce aceasta este băută, ceea ce înseamnă că purifică cele mai murdare surse de apă. Acest produs ar putea fi cheia de rezolvare a lipsei de apă la nivel mondial. Dispozitivul omoară 99,9% din bacterii şi poate filtra până la 1000 de litri de apă.
4. Parapetul rotativ anti-accident – Această invenţie ar putea preveni accidentele auto fatale. Parapetul rotativ este proiectat pentru a crea drumuri mai sigure. Transformând energia de impact în energie rotativă, acest parapet poate devia un autoturism sau chiar un camion înapoi pe drum. Acesta reduce şi viteza vehiculului până la punctul zero şi îl îndepărtează de parapet. De asemenea, acesta are semnalizare nocturnă.
5. Plasturele anti-ţânţari Kite – Este cel mai eficient repelent anti-ţânţari. Substanţa cu care este impregnat acest plasture vizează receptorii senzoriali ai ţânţarilor, dezorientându-i şi oprindu-i să mai muşte oamenii. La fiecare 30 de secunde, un copil moare de malarie, o boală transmisă prin înţepătura ţânţarilor.
NASA a publicat cea mai recentă ediţie a Spinoff, care cuprinde prezentări a 50 de tehnologii care au devenit folosite în viaţa de zi cu zi şi care iniţial au fost utilizate pentru misiuni NASA sau în cercetare, relatează Business Insider. De pildă calitatea înaltă a imaginilor de tip selfie îşi are originea în cadrul agenţiei.
Din 1976, NASA publică anual un astfel de document care prezintă proiecte ce folosesc tehnologie iniţial utilizată de cercetătorii din cadrul agenţiei.
Iată câteva dintre ele.
camerele de testare pentru impact
NASA avea nevoie de camere care să înregistreze imagini la o viteză foarte mare, pentru paraşutele de testare ale sistemelor de aterizare. Tehnologia folosită pentru acestea este acum utilizată de camerele folosite pentru camerele care filmează testele de impact.
imagini bazate pe tehnologie laser
NASA folosea tehnologisa laser pentru a măsura distanţele. Printre altele, tehnologia are aplicaţii pentru hărţi de înaltă rezoluţie. Agenţia a ajutat la dezvoltarea unor device-uri mai mici, care au aplicaţii în viaţa de zi cu zi. Arheologii, de pildă, utilizează tehnologia pentru a depista artefacte sub pământ.
de la şurubelniţă la cluburile de golf.
Se pare că există ceva asemănări între tehnicile folosite în designul pentru obiecte destinate spaţiului şi tehnicile aplicate în construcţia terenurilor de golf. O inovaţie numită Spiralock este de fapt un tip şurubelniţă, folosită deopotrivă de NASA şi pentru cluburile de golf.
Instrumente pentru chirurgia craniană
Neurochirurgii folosesc instrumente cu electricitate pentru a tăia şi cauteriza ţesutul. Dar electricitatea generează căldură puternică, aşa că aceasta trebuie disipată în mod sigur, pentru a evita afectarea tesutului sănătos din creier
O companie numită Thermacore are o soluţie pe care NASA a folosit-o încă de la începuturile programelor dedicate zborurilor spaţiale. O variantă în dimensiune redusă a acestei tehnologii este folosită acum în domeniul medical.
Protecţie împotriva cutremurelor
O tehnologie dezvoltată de NASA folosea combustibil lichid pentru a preveni vibraţiile pe racheta Ares 1 a fost folosită şi pentru a stabiliza clădiri şi poduri în timpul cutremurelor.
NASA a publicat cea mai recentă ediţie a Spinoff, care cuprinde prezentări a 50 de tehnologii care au devenit folosite în viaţa de zi cu zi şi care iniţial au fost utilizate pentru misiuni NASA sau în cercetare, relatează Business Insider. De pildă calitatea înaltă a imaginilor de tip selfie îşi are originea în cadrul agenţiei.
Din 1976, NASA publică anual un astfel de document care prezintă proiecte ce folosesc tehnologie iniţial utilizată de cercetătorii din cadrul agenţiei.
Iată câteva dintre ele.
camerele de testare pentru impact
NASA avea nevoie de camere care să înregistreze imagini la o viteză foarte mare, pentru paraşutele de testare ale sistemelor de aterizare. Tehnologia folosită pentru acestea este acum utilizată de camerele folosite pentru camerele care filmează testele de impact.
imagini bazate pe tehnologie laser
NASA folosea tehnologisa laser pentru a măsura distanţele. Printre altele, tehnologia are aplicaţii pentru hărţi de înaltă rezoluţie. Agenţia a ajutat la dezvoltarea unor device-uri mai mici, care au aplicaţii în viaţa de zi cu zi. Arheologii, de pildă, utilizează tehnologia pentru a depista artefacte sub pământ.
de la şurubelniţă la cluburile de golf.
Se pare că există ceva asemănări între tehnicile folosite în designul pentru obiecte destinate spaţiului şi tehnicile aplicate în construcţia terenurilor de golf. O inovaţie numită Spiralock este de fapt un tip şurubelniţă, folosită deopotrivă de NASA şi pentru cluburile de golf.
Instrumente pentru chirurgia craniană
Neurochirurgii folosesc instrumente cu electricitate pentru a tăia şi cauteriza ţesutul. Dar electricitatea generează căldură puternică, aşa că aceasta trebuie disipată în mod sigur, pentru a evita afectarea tesutului sănătos din creier
O companie numită Thermacore are o soluţie pe care NASA a folosit-o încă de la începuturile programelor dedicate zborurilor spaţiale. O variantă în dimensiune redusă a acestei tehnologii este folosită acum în domeniul medical.
Protecţie împotriva cutremurelor
O tehnologie dezvoltată de NASA folosea combustibil lichid pentru a preveni vibraţiile pe racheta Ares 1 a fost folosită şi pentru a stabiliza clădiri şi poduri în timpul cutremurelor.