„Cred că am uitat că meseria este brăţară de aur. Dacă dumneavoastră aveţi copii, câţi dintre dumneavoastră i-aţi da la şcoala profesională? Părinţii consideră că copilul trebuie să fie cât mai sus, să facă o şcoală cât mai bună, să facă facultate, să ajungă inginer, medic. Ei nu-şi pun problema dacă acel copil îşi doreşte lucrul acesta sau dacă acel copil este potrivit pentru ceea ce vrea părintele să devină. Cred că principala rezolvare ar un serviciu de consiliere profesională, foarte bine pus la punct psihologi pregătiţi pentru aşa ceva care să testeze copilul, să vadă care sunt aptitudinile, care sunt competenţele şi cu recomandarea pentru ce domeniu ar fi buni.
În învăţământ ne confruntăm în momentul de faţă cu rezultate foarte slabe la bacalaureat, la liceele tehnologice. Nu este problema liceului tehnologic, nu este problema profesorului care nu este bine pregătit şi care funcţionează la acest liceu tehnologic. Este problema intrărilor elevilor care vin. În momentul când un elev are la testarea naţională 1,50 sau 2 la matematică sau la română, asta înseamnă că aproape nu a făcut nimic, nu ştie nici tabla înmulţirii şi totuşi el este absolvent admis într-o clasă de liceu, este foarte puţin probabil ca după clasa a douăsprezecea să ajungă să ia şase. Poate că nu ar trebui lăsaţi elevii să meargă mai departe dacă nu au acel minimum de la atestarea naţională.
Se poate evolua în carieră şi pornind de la şcoala profesională. Noi am realizat în 2016 un compendiu de bune practici, se numeşte <Povesti de Succes>, în care am promovat foşti absolvenţi de şcoală profesională sau de învăţământ profesional şi tehnic care au ajuns să aibă o carieră de succes. Cred că astfel de promovări ale unor foşti absolvenţi de şcoală profesională care au avut succes poate că au ecou în rândul tinerilor şi mai ales în rândul părinţilor. Cred că ar trebui mai întâi făcută o şcoală a părinţilor. După cum aţi observant meseriile din ziua de azi necesită foarte multe competenţe şi cunoştiinţe şi nu mai sunt meseriile de altă data. Totul este automatizat, informatizat. Meseria nu este pentru proşti, este pentru oameni deştepţi şi pentru oameni care pot câştiga mai mult dacă ar face o facultate şi ar ajunge şomeri. Sunt foarte mulţi tineri cu diplomă de facultate şi care nu au loc de muncă, pentru că nu s-au orientat bine.”
Tag: invatamant
-
Este în continuare meserie „brăţară de aur”? – Carmen Muşat, inspector asigurarea calităţii, Centrul Naţional de Dezvoltare a Învăţământului Profesional şi Tehnic – VIDEO
-
Cum a evoluat numărul celor care merg la şcoli de meserii – VIDEO
Carmen Muşat, inspector asigurarea calităţii, Centrul Naţional de Dezvoltare a Învăţământului Profesional şi Tehnic: “În ultimul timp se vede un interes pentru învăţământul profesional şi tehnic, Şcoala de Artă şi Meserii a fost desfiinţată la un moment dat prin 2009. În 2012 s-a reînfiinţat şcoala profesională, adică se făcea clasa a noua şi apoi urmau doi ani de scoala profesională – nu a fost o soluţie foarte bună. De aceea din 2014 s-a reefiinţat învăţământul profesional şi tehnic.
Numărul de candidaţi a început să crească de la an la an. Din 2017, 2018 s-a înfiinţat şi învăţământul profesional dual, unde primesc copiii şi burse. Învăţământul profesional dual se diferenţiază de învăţământul profesional obişnuit prin faptul că acesta se înfiinţează la cererea companiilor, a agenţilor economici, aceştia implicându-se mult mai mult în formarea profesională iniţială a acestor elevi. Practic partea de practică se face la companie, iar programa se realizează de către companie în parteneriat cu şcoala respectivă, cu dezvoltarea de competenţe pentru necesităţile companiei respective.
Acum înscrişi în învăţământul profesional şi tehnic în clasa a noua avem 84.958 de elevi, dintre care 6.566 sunt în învăţământ profesional dual, iar restul sunt în învăţământ profesional obişnuit. A crescut destul de mult numărul şi sperăm ca în viitor să crească şi mai mult. Asta depinde şi de colaborarea care o să existe între companii şi mediul educaţional. Este o problemă foarte mare pentru agenţii economici mici pentru că nu-şi permit încă să îşi pregătească forţa de muncă. De aceea şcolile vor face parteneriate cu mai mulţi agenţi economici pe o anumită calificare. În momentul de faţă nu se pot forma mai mult de maxim trei calificări pe clasă, cam două sunt uzual în momentul de faţă, deoarece este limitat numărul minim de elevi pe o anumită grupă şi acesta nu trebuie să fie mai puţin de opt elevi, deci maxim trei calificări. Aşa că pentru meseriile în care avem nevoie de mai puţină forţă de muncă o să fie o problemă la început de calificare.”
-
Andronescu: Noua lege a învăţământului va avea un capitol special pentru copiii cu cerinţe educaţionale speciale/ Temele pentru acasă nu se decid în cabinetul ministrului
Andronescu a spus, într-o conferinţă de presă, că noua lege a învăţământului va avea un capitol special dedicat copiilor cu CES.Ministrul s-a întâlnit la Bistriţa cu reprezentanţii unei asociaţii care se ocupă cu terapia copiilor cu autism, iar apoi a spus că legea învăţământului va trebui să cuprindă un capitol dedicat copiilor cu cerinţe educaţionale speciale.„Cred că în viitoarea lege trebuie să avem un capitol special dedicat copiilor cu CES. Va trebui să ne gândim cum este mai potrivit ca, ceea ce se cheamă astăzi CJRAE, unităţile acestea conexe să lucreze împreună cu Inspectoratul Şcolar în aşa fel încât să nu avem situaţia pe care o avem aici: o şcoală în care sunt 26 de copii cu CES şi nu au profesor de sprijin şi avem o şcoală în care avem un copil cu CES şi avem şi consilier şcolar, avem şi profesor de sprijin, avem şi logoped. O mai bună distribuţie a resurselor este absolut necesară şi fără îndoială o creştere numerică a profesorilor de sprijin pe care trebuie să îi şi pregătim special”, a declarat ministrul Educaţiei.Andronescu a aflat de la preşedintele asociaţiei respective că într-o clasă sunt puţini profesori în situaţia de a putea adapta programa şcolară la nevoile copiilor cu CES.„Va trebui să găsim soluţii să le adaptăm la nivel naţional şi să încercăm să le trimitem în teritoriu cu aceste adaptări deja realizate”, a spus ministrul.Ministrul Educaţiei a mai spus că vor exista şi examene adaptate pentru elevii cu cerinţe speciale şi că există un proiect prin care se vor forma 55.000 de profesori care să lucreze şi cu copiii cu CES. -
Iohannis a emis decretul pe legea privind învăţământul primar pentru minorităţile naţionale
Klaus Iohannis a semnat, luni, decretul privind promulgarea Legii pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 87/2018 privind modificarea şi completarea Legii educaţiei naţionale nr. 1/2001.
Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Legii educaţiei naţionale nr.1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, în sensul abrogării alin.(71) al art.263, potrivit căruia în învăţământul primar, la clasele cu predare în limbile minorităţilor naţionale, orele de limba şi literatura română prevăzute în planurile de învăţământ sunt predate de profesori cu studii superioare de specialitate.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
-
Corigentul României: Educaţia
Statul român a alocat, în 2017, numai 3,7% din PIB pentru finanţarea sistemului de educaţie, cu un punct procentual mai puţin decât media europeană (de 4,7% din PIB) şi cu mult sub media din state dezvoltate precum Belgia, Finlanda sau Danemarca, unde cheltuielile cu învăţământul depăşesc 6% din PIB anual.
„Educaţia din România nu este subfinanţată de 25 – 30 de ani, de la Revoluţie, subfinanţarea învăţământului este de vreo 40 de ani, de la criza din anii ’70 şi de la plata datoriei externe. De atunci este în declin învăţământul românesc“, spune Vasile Mih, directorul Colegiului Naţional „Dragoş Vodă“ din Sighetu Marmaţiei (jud. Maramureş). În opinia lui, cel mai mare impact în rezolvarea deficienţelor din educaţia românească l-ar avea alocarea celor 6% din PIB educaţiei – prevăzuţi în lege – care ar permite sistemului să crească şi să se modernizeze.
„Nu este o poveste a tranziţiei, este o poveste a României. Iar societatea civilă şi mediul de afaceri au început să găsească soluţii pentru asta, ca să aibă oameni pregătiţi într-un anumit fel în viitor, oameni capabili să se angajeze. Eu am găsit termenul «employability» (angajabilitate – n.red.) într-un singur document şcolar din România, în legea calităţii; în Anglia acest termen este pe fiecare perete din fiecare şcoală“, a mai spus Vasile Mih, care conduce un liceu cu 1.000 de elevi. Mih este unul dintre cei 40 de directori de şcoală din România care au fost selectaţi pentru un program de leadership organizat de Asociaţia pentru Valori în Educaţie, un ONG din domeniul educaţional.
Sistemul de învăţământ a fost unul dintre cele mai „reformate“ sisteme din ultimele decenii: peste 100 de modificări au fost aduse în aproape 30 de ani la legile învăţământului. În plus, noul ministru al educaţiei, Ecaterina Andronescu, care a ocupat această funcţie şi în trecut (de numele ei se leagă desfiinţarea şcolilor profesionale), a venit săptămâna trecută cu câteva idei noi de reformă, printre care se află şi introducerea aşa-numitului bacalaureat „profesional“ sau tehnologic“, care să nu permită accesul absolvenţilor la facultate, ci doar într-o formă de educaţie duală.
Găsirea unei căi de rezolvare a problemelor complexe din sistemul de învăţământ nu este o sarcină uşoară, mai ales în contextul în care niciodată n-a fost mai greu pentru angajatori să definească ce înseamnă forţă de muncă bine pregătită, spune Ramona Jurubiţă, country managing partner în cadrul firmei de audit şi consultanţă KPMG.„În secolul precedent, întrebarea «ce vrei să te faci când vei fi mare?»˃ era prima întrebare pe care o puneau părinţii, rudele, cunoştinţele unui copil. Şi majoritatea copiilor aveau răspunsuri clare sau cel puţin îşi imaginau cum ar arăta meseria pe care vor dori să o facă. Acum auzim din ce în ce mai rar astfel de întrebări. Acesta este contextul absolut bulversant în care se pune problema reformei sistemului de educaţie românesc, despre care ştim cu certitudine că este inadecvat pentru nevoile copiilor astăzi“, adaugă Jurubiţă.
Modelul Coreei: „Talentul nu contează, dacă munceşti vei deveni bun la orice“
Ramona Jurubiţă a dat exemplele sistemelor de educaţie finandez şi coreean, recunoscute, la nivel global, ca fiind modele de urmat, pentru că au dovedit că au adus rezultate foarte bune în dezvoltarea copiilor. Astfel, şcoala finlandeză este concentrată pe dezvoltarea unei identităţi pentru copil, de aceea peste 30% din materiile studiate sunt opţionale, iar metodele bazate pe experimentare sunt favorizate. De asemenea, şcoala coreeană este concentrată pe performanţă prin efort uriaş de învăţare.
„Talentul nu contează, dacă munceşti vei deveni bun la orice, îţi spune şcoala coreeană, iar societatea bazată pe meritocraţie şi valoarea educaţiei o confirmă apoi din plin. La acest moment, amândouă sistemele de învăţământ – finlandez şi coreean – par să răspundă adecvat propriilor nevoi sociale, cele două ţări devenind economii puternice şi datorită valorii pregătirii şcolare“, adaugă Jurubiţă.
În opinia ei, românii sunt deficitari astăzi la acest capitol, dar România îşi poate propune măcar să reducă în următorii ani rata analfabetismului funcţional, definită prin incapacitatea de a înţelege un text citit şi de a utiliza într-un context adecvat informaţia asimilată. Într-adevăr, circa 42% dintre elevii români de 15 ani sunt analfabeţi funcţional, potrivit unui studiu al Centrului de Evaluare şi Analize Educaţionale, în contextul în care media acestui indicator la nivelul statelor Uniunii Europene este de 20%.
„Unii dintre aceşti elevi devin studenţi. Şi chiar reuşesc să obţină diplome universitare sau de master. De ce cred că acesta trebuie să fie obiectivul principal? Fiindcă toate muncile care presupun seturi de instrucţiuni repetitive sau de memorie vor fi din ce în ce mai automatizate. Nu cred că în secolul XXI un om va rămâne relevant pe piaţa muncii dacă nu poate înţelege şi pune în aplicare sarcini complexe, fiindcă este analfabet funcţional“, mai spune Jurubiţă, atrăgând atenţia asupra faptului că, potrivit unor studii, 85% din meseriile care vor fi în anul 2030 încă nu au fost inventate.
De altfel, rezultatele testelor PISA (Programme for International Student Assessment) din 2015 (cele mai recente) arată că elevii români au performanţe care îi plasează cu mult sub media restului statelor care au participat la această evaluare realizată de Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică. PISA este o evaluare internaţională care măsoară competenţele de bază ale elevilor în trei domenii principale: citire/lectură, matematică şi ştiinţe. Deşi rezultatele din 2015 arată o îmbunătăţire faţă de anul 2006, prin comparaţie cu anul 2012 elevii români au înregistrat un regres. În 2018, România va participa din nou la acest program de evaluare internaţională.„Noi aplicăm teste elevilor după nişte metode de acum 40 de ani, de aceea avem rezultate atât de slabe la testele PISA, iar schimbarea trebuie să pornească de la noi. Atâta vreme cât te duci la clasă şi spui doar nişte formule chimice, copiii nu au cum să gândească, să experimenteze“, explică Violeta Dascălu, directoarea Şcolii Ferdinand I din Capitală, care şcolarizează în prezent 729 de copii.
Reducerea abandonului şcolar trebuie să devină prioritate
Violeta Dascălu a fost, de asemenea, selectată pentru un program de leadership organizat de Asociaţia pentru Valori în Educaţie. Programul, care are o durată de un an, are ca scop dezvoltarea abilităţilor de leadership ale directorilor pentru a creşte performanţele acestora şi ale şcolilor şi pentru a îmbunătăţi calitatea predării şi rezultatele elevilor.
„Schimbarea a început, deoarece prin programe de tipul Academiei de Leadership pentru directorii de licee putem găsi soluţii şi le putem împărtăşi cu colegii noştri şi cu alţi profesori. Spre exemplu, în cadrul Şcolii Ferdinand, ea a reuşit o scădere a abandonului şcolar de la 6,5% în 2010 la 1,5% în prezent, printr-un set de măsuri simple, care nu au implicat eforturi financiare.
„Noi ne-am dat seama că, deşi aveam şi noi rezultate academice bune – nu foarte multe, dar existau –, dacă mergem doar pe ideea aceasta de a scoate olimpici riscăm să îi pierdem pe ceilalţi copii sau să nu ne mai ocupăm de ei. Pentru că am avut copii care nu veneau la şcoală din diverse motive: aveam copii cu părinţi plecaţi în străinătate care absentau, cu părinţi şomeri sau la limita sărăciei, copii crescuţi de alte persoane decât părinţii lor etc. Sunt adevărate poveşti în spatele abandonului şcolar al copiilor şi noi ne-am străduit ca în primul rând de aceşti copii să ne ocupăm, să îi aducem la şcoală şi să încercăm să îi reţinem cât mai mult“, a mai spus Violeta Dascălu. Astfel, aceasta a apelat la ajutorul ONG-urilor din sectorul educaţiei pentru a face anchete sociale chiar acasă la familiile copiilor care absentau.Abandonul şcolar este una dintre marile vulnerabilităţi ale României, având în vedere că aproape unu din cinci copii abandonează în fiecare an şcoala, România fiind astfel pe penultimul loc în Uniunea Europeană la rata abandonului şcolar din 2017. Astfel, aproape 270.000 de tineri români părăsesc timpuriu şcoala în România, rata abandonului şcolar – de 18,1% – fiind de aproape două ori mai mare decât media UE – de 10,6%.
Dacă aş fi ministrul educaţiei…
În contextul în care România se află pe ultimele locuri în Europa în ceea ce priveşte cei mai importanţi indicatori ai sistemului de învăţământ, Business MAGAZIN i-a întrebat pe liderii din business ce măsură ar adopta astăzi dacă ar fi la conducerea Ministerului Educaţiei, pentru a avea o forţă de muncă mai bine pregătită în viitor.
„Ministerul Educaţiei are 300.000 de angajaţi prost plătiţi, demotivaţi şi, parte dintre ei, incompetenţi. În consecinţă, i-aş cere premierului să respecte legea şi să acorde educaţiei 6% din PIB. În paralel, m-aş înconjura de consilieri competenţi care să mă ajute să instaurez meritocraţia pe toate palierele. Cu o resursă umană de calitate, corect plătită, sistemul s-ar regenera din interior şi ar găsi cele mai bune soluţii“, crede Andrei Goşu, managing partner în cadrul Ascendis, cea mai mare companie de training de pe piaţa locală.
Într-adevăr, statisticile arată că, în ciuda creşterilor de salarii din ultimii ani, angajaţii din învăţământ au rămas cenuşăresele sectorului bugetar: câştigă, în medie, 2.700 de lei net pe lună (în septembrie 2018), cu mult sub nivelul salariului mediu al funcţionarilor publici, care au salarii de peste 4.200 de lei net sau al angajaţilor din sănătate, care au ajuns la o medie de 3.500 de lei net lunar.
În opinia Ramonei Jurubiţă de la KPMG, una dintre măsurile de urgenţă pe care le-ar lua dacă ar fi la conducerea Ministerului Educaţiei ar fi obligativitatea ca orice dascăl din România să primească pregătire specială pentru învăţarea metodelor de învăţare participativă, care combat analfabetismul funcţional (nu memorare, ci înţelegere în context şi aplicare a cunoştinţelor dobândite, gândire critică), indiferent dacă predă matematică, chimie sau limbi străine.
„Pentru evaluarea profesorilor, aplicarea cu succes a acestor metode ar trebui să fie în topul criteriilor utilizate. Cu ce fonduri să facem aceste lucruri şi poate multe altele? Încercând să implic şi mediul privat“, mai spune ea. Un potenţial obstacol pentru această măsură ar putea fi, adaugă Jurubiţă, cele 87% dintre firmele româneşti care nu pot acorda sponsorizări şcolilor.
În prezent, sunt plătitoare de impozit pe venitul microîntreprinderilor 87% din totalul companiilor active, dar acestea pot efectua sponsorizări numai pentru susţinerea entităţilor nonprofit şi a unităţilor de cult, care sunt furnizori de servicii sociale acreditaţi cu cel puţin un serviciu social licenţiat, în timp ce unităţile de învăţământ nu se încadrează pentru a beneficia de astfel de sponsorizări.
„Care este potenţialul impact? Şcolile pierd accesul la 20% din impozitul pe veniturile microîntreprinderilor. Despre ce sumă vorbim? Estimez această sumă la 700 milioane de euro, în mod prudent. Întreg bugetul educaţiei pe 2018 este de aproximativ 5,11 mld. euro, deci contribuţia ar fi semnificativă“, spune Jurubiţă.
Teodor Blidăruş, preşedinte al ANIS – Asociaţia Patronală a Industriei de Software şi Servicii – şi CEO & cofondator al companiei de dezvoltare de soluţii IT pentru industria financiară Fintech OS, spune că, dacă ar fi ministrul educaţiei, ar pune accent pe informatică în primul rând.
„Această disciplină implementată în curricula şcolară de la cele mai mici clase, chiar din preşcolar, are rezultate deosebite. Nu numai că performanţele elevilor vor fi mai bune la matematică, citire sau scriere, dar vor dezvolta o gândire structurată şi analitică“, crede Blidăruş.
Competenţele din zona informaticii i-ar face pe elevi să înţeleagă tehnologia şi cum le poate ajuta/schimba vieţile, pe toate segmentele ei. De asemenea, studierea informaticii şi a domeniilor conexe le va dezvolta creativitatea şi spiritul de iniţiativă, iar procesul de învăţare va fi mult mai rapid, mai ales că o parte se studiază sub forma jocurilor.
„Impactul direct va fi că România şi-ar utiliza mai bine şi cu valoare adăugată talentele, conducând invariabil la o creştere semnificativă a numărului de absolvenţi în facultăţile tehnice, precum şi o încurajare naturală a dezvoltării tehnologiilor emergente, care vor defini viitorul, dar ne-ar oferi şi o populaţie consumatoare avizată de tehnologie, aptă a discerne beneficiile de capcane“, adaugă Blidăruş. O a două măsură-cheie este cea legată de lucrul în echipă şi dezvoltarea capacităţilor elevilor de a colabora. Focusul exclusiv pe performanţă individuală nu mai este neapărat de actualitate“, mai spune preşedintele ANIS.
Un alt obstacol care stă în faţa schimbării de care are nevoie sistemul de educaţie este mentalitatea, spun liderii din business, pentru că există o presiune socială puternică de a fi în rândul lumii“, dar cu primul loc în UE la capitolul analfabetism funcţional nu suntem în medie. Prin urmare, profesorii ar trebui să considere normal să facă parteneriate cu firme din mediul privat, având ca obiectiv rezolvarea acestei probleme, iar atunci când evaluările profesionale vor depinde semnificativ de acest indicator, vom avea un factor motivant suplimentar, mai spune Ramona Jurubiţă.
„Pe de altă parte, profesorii, ca de altfel părinţii şi copiii, sunt deja afectaţi negativ de lipsa de predictibilitate în ceea ce priveşte programa şcolara, aceasta schimbându-se în fiecare an, iar schimbarea nu pare a răspunde nevoilor pieţei muncii. Programa şcolară nu ar trebui să fie o decizie politică, ci ar trebui să fie pregătită şi cu consultarea profesorilor şi a reprezentanţilor mediului privat“, adaugă Jurubiţă.De asemenea, ar trebui introduse testări obligatorii, standardizate la nivel naţional, în fiecare clasă gimnazială şi de liceu din România, pentru evaluarea nivelului de alfabetism funcţional, pentru a identifica evoluţia acestui indicator esenţial.
-
Sindicaliştii din învăţământ vor începe executările silite pentru banii câştigaţi în instanţă: Guvernul şi-a încălcat promisiunea
„Vor începe executările silite, pentru recuperarea banilor câştigaţi în instanţă şi neincluşi de Guvern în rectificarea bugetară. Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ constată faptul că în Proiectul de OUG privind rectificarea bugetară, nu au fost incluse sumele pentru plata sentinţelor judecătoreşti, aşa cum prevede legea. Această atitudine faţă de colegii noştri care au sentinţe judecătoreşti din anii trecuţi şi care nu sunt puse în executare va crea o stare justificată de profundă nemulţumire, iar Guvernul României trebuie să se aştepte, în perioada următoare, la demararea procedurilor pentru executarea silită a acestor sentinţe judecătoreşti” arată FSLI printr-un comunicat de presă.
Potrivit sursei citate, Guvernul României are obligaţia de a asigura fondurile necesare pentru plata tranşei drepturilor salariale aferente anului 2018 şi cele restante de anul trecut, drepturi stabilite prin sentinţele judecătoreşti.
„Aceste sume ar fi trebuit să fie cuprinse în Legea bugetului de stat pentru anul 2018, lucru care nu s-a întâmplat. Guvernanţii au promis că aceste restanţe salariale legale vor fi acordate la rectificarea bugetară din luna noiembrie a.c. Constatăm însă că această promisiune este încălcată, ceea ce crează nemulţumiri în rândul membrilor noştri. Acelaşi proiect de act normativ prevede că bugetul Ministerului Educaţiei Naţionale urmează să fie redus cu 198 milioane lei, bani proveniţi din capitolul: proiecte cu finanţare din fonduri europene, lucru de neînţeles dacă ne gândim la neajunsurile sistemului de învăţământ românesc şi la faptul că multe dintre unităţile de învăţământ au nevoie de dotări”, se mai arată în comunicat.
Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ atenţionează Guvernul României că, în perioada următoare, vor fi demarate procedurile pentru executarea silită a acestor sentinţe judecătoreşti, în vedera recuperării drepturilor câştigate în instanţă.
-
Vor fi suplimentate posturile în învăţământ. Anunţul făcut de premierul Viorica Dăncilă
“În urma analizei realizate cu doamna Rovana Plumb, ministrul interimar al Educaţiei, vreau să vă anunţ că ordinul privind numărul maxim de posturi finanţate de la bugetul de stat pentru unităţile de învăţământ preuniversitar de stat în anul şcolar 2018 -2019 va fi modificat.
Astfel, vor fi suplimentate posturi în 11 judeţe şi în Bucureşti, vorbim de un număr total de 1.336 de posturi. Această analiză a fost făcută în urma solicitărilor inspectoratelor şcolare având în vedere necesităţile punctuale la nivel local. Nu vor exista disponibilizări în învăţământ şi ne respectăm angajamentele asumate în programul de guvernare”, a declarat Viorica Dăncilă.
Premierul a anunţat că Guvernul continuă şi sprijinirea elevilor din familii cu venituri reduse.
“Peste 360.000 de preşcolari şi elevi din învăţământul primar şi gimnazial vor beneficia în acest an şcolarde pachete de rechizite şi ghiozdane. Obiectivul acestui program derulat de ministerul Educaţiei e părăsirea abandonului şcolar prin facilitarea accesului egal la învăţământ obligatoriu pentru copiii proveniţi din famiile cele mai defavorizate”, a completat şeful Executivului.
-
Dragoş Bucur şi Dana Nălbaru folosesc metoda Montessori în educaţia celor trei copii ai lor. “Independenţi şi fericiţi”
Metoda Montessori, pe înţelesul tuturor sau cum să creşti copii independenţi şi fericiţiMetoda perfecţionată de medicul şi pedagogul italian Maria Montessori cu zeci de ani în urmă pune accentul pe dezvoltarea independenţei şi pe o intervenţie redusă a adulţilor astfel încât copiii să-şi poată exprima şi dezvolta talentele native. Iar jocul este extrem de important în procesul de învăţare. La fel şi în ce priveşte relaţia dintre copii şi părinţi.Dragoş Bucur şi Dana Nălbaru folosesc metoda Montessori în educaţia celor trei copii ai lor. După ce în urmă cu doi ani şi-au retras fiica cea mare, Sofia, din sistemul de învăţământ tradiţional, pentru a o instrui acasă, ei au decis să folosească metode alternative pentru educaţia copiilor.După ce a arătat într-un filmuleţ postat pe pagina personală de Facebook că fiul ei în vârstă de trei ani ştie literele, ba mai mult citeşte cursiv, Dana Nălbaru a dezvăluit că foloseşte metoda Montessori în educaţia copiilor ei.”Noi ne jucăm şi învăţăm după ele încă de când Kadri avea doi ani, desigur, la început doar ne-am jucat, uneori am înlocuit kit-ul cu boabe de fasole sau năut, nuci sau castane, dar cu timpul a început să înţeleagă la ce folosesc şi acum poate face în minte calcule matematice. Nu adună 23 cu 56 sau 134 cu 78, normal, nu a ajuns până acolo, dar adunări şi scăderi până la zece sau adunări din zece în zece sau sută în sută (a înţeles principiul) face fără probleme. Ce vreau să zic nu e că al meu băiat e special sau genial, vreau să spun că există metode pentru a-i ajuta sa înţeleagă anumite lucruri de la o vârstă fragedă. Ideea e că trebuie să ai răbdare”, a mărturisit Dana pe contul personal de Facebook.