BusinessMagazin

Tag: introducere

  • Dormim mai mult cu o oră: Când trece România la ora de iarnă?

    România trece în noaptea de sâmbătă spre duminică, data de 30 octombrie, la ora oficială de iarnă, ora 4:00 urmând să devină ora 3:00 şi vom dormi mai mult cu o oră. 

    Acest mecanism de schimbare a orei este folosit de România din 1932, acesta fiind folosit de peste 100 de ţări din întreaga lume.

    Ora de iarnă este ora legală oficială standard, de multe ori doar ora oficială, legată de conceptul de oră astronomică, folosită în mod normal în majoritatea ţărilor sau teritoriilor, în special în emisfera nordică, acoperind calendaristic, de obicei, perioada cuprinsă între lunile octombrie a unui an şi aprilie a anului următor.

    Ora de iarnă este numită astfel prin contrast cu ora de vară, al cărei scop este folosirea din plin, cât mai mult timp posibil, a luminii Soarelui, prin mutarea înapoi a orei oficiale cu o oră. Cel care s-a gândit prima dată la posibilitatea introducerii acestui tip de orar convenţional a fost un neo-zeelandez pe numele Hudson, în 1898.

     

  • TikTok introduce o funcţie nouă

    Tik Tok vine cu noutăţi pentru utilizatorii săi. Funcţia text-to-image este deja intens folosită şi de alte companii.

    Algoritmii text-to-image folosesc inteligenţa artificială pentru a crea o experienţă nouă, generând automat imagini pe baza textelor.

    Funcţia „AI greenscreen”, disponibilă direct în aplicaţie poate fi utilizată pentru a genera fundaluri pentru înregistrările video, conform The Verge.

    Inteligenţa artificială are succes cu algoritmii text-to image, dar funcţia nu este foarte avansată. Imaginile sunt colorate, dar abstracte, nu par reale. Iar asta ar fi şi intenţia companiei, pentru a nu da putere nelimitată utilizatorilor şi a lăsa astfel cale liberă pentru abuzuri (crearea de imagini pornografice sau violente).

    Prin umare, orice text cu potenţial violent (ex: asasinarea lui Joe Biden) produce doar imagini abstracte, fără feţe ce pot fi identificate.

     

  • Wizz Air introduce o nouă rută din România. Vezi unde poti zbura cu doar 119 lei

    Compania aeriană low-cost Wizz Air anunţă că introduce o nouă rută din România către Cardiff, Marea Britanie, din 30 octombrie.

    Românii pot călători din Bucureşti către Cardiff, în zilele de marţi şi duminică, începând cu 30 octombrie.

    Biletele pentru această nouă rută sunt deja disponibile începând cu 24,99 euro sau 119 lei.

    Capitala şi cel mai mare oraş al Ţării Galilor, Cardiff este unul dintre cele mai verzi oraşe din Marea Britanie şi un important centru istoric şi arhitectural. Situat în sud-vestul ţării, Cardiff este un loc perfect pentru o vacanţă relaxantă în timpul toamnei şi un punct de intrare convenabil în Marea Britanie pentru cei care vor să-şi viziteze prietenii şi familia.

    „Cea mai nouă rută de la Bucureşti către Cardiff va asigura pasagerilor noştri o destinaţie interesantă, dar mai puţin explorată, precum şi o rută alternativă pentru vizitarea prietenilor şi familiei în Marea Britanie”, declară Daria Sergeeva, Corporate Communications Manager la Wizz Air.

  • Ucraina introduce vize pentru ruşi

    Autorităţile din Ucraina au decis să introducă vizele de călătorie pentru ruşii care vor să intre în ţară, potrivit CNN.

    Cabinetul ucrainean a decis să renunţe la călătoriile fără vize pentru ruşi, a confirmat premierul Denys Shmyhal.

    Preşedintele Volodimir Zelenski a explicat pe Telegram că a sugerat această schimbare „pentru a contracara ameninţările fără precedent la adresa securităţii naţionale, suveranităţii şi integrităţii teritoriale ale statului nostru”.

    Zelenski a precizat că schimbarea va intra în vigoare la 1 iulie.

  • Românii vor cel mai mult introducerea monedei euro dintre locuitorii statelor care nu au aderat încă la ea, dar autorităţile au eşuat în acest proiect major

    Adoptarea monedei euro este susţinută, în medie, de 60% dintre locuitorii celor şapte state membre UE care nu au aderat încă la zona euro, arată rezultatele celui mai recent sondaj Eurobarometru Flash, publicat vineri pe site-ul oficial al Uniunii Europene.

    Dintre acestea, procentul cel mai ridicat în favoarea adoptării monedei euro s-a înregistrat în România (77 %), urmată de Ungaria cu 69 %. La polul opus se află Bulgaria, Cehia (44 % în ambele ţări) şi Suedia (45 %).

    Sondajul, realizat în perioada 20-29 aprilie, în Bulgaria, Cehia, Croaţia, Ungaria, Polonia, România şi Suedia, a evidenţiat faptul că  mai mult de jumătate dintre participanţi (55 %) consideră că trecerea la moneda euro ar avea consecinţe pozitive pentru ţara lor.

    Totuşi, 56 % dintre respondenţi consideră că introducerea monedei euro va duce la o creştere a preţurilor.

    De asemenea, din sondaj reiese că gradul de sensibilizare cu privire la moneda unică în rândul cetăţenilor din statele membre din afara zonei euro este în continuă creştere. Astfel, 53 % dintre respondenţi se simt informaţi cu privire la euro, faţă de 51 % anul trecut şi 44 % în 2015.

    România a avut o fereastră de opor­tunitate între 2015 şi 2017, când putea so­licita oficial intrarea în antecamera zonei euro (mecanismul de schimb valutar ERM II) în condiţiile în care atunci îndeplinea toate criteriile de convergenţă nominală ins­tituite prin Tratatul de la Maastricht care privesc stabilitatea preţurilor, suste­na­bilitatea finanţelor publice şi a gradului de îndatorare, stabilitatea cursului de schimb şi nivelul ratelor dobânzilor pe termen lung. În schimb, acum România nu mai îndeplineşte toate aceste criterii.

     

     

  • Transportul public gratuit merită? În Estonia nu a descurajat şofatul, dar îi ajută pe cei cu venituri mici, în Germania a fost introdus pentru economisirea carburanţilor, iar Lisabona îl vede ca pe un instrument de „justiţie socială“

    În Europa, unele guverne urmăresc ceea ce s-ar putea descrie „o schimbare ireversibilă spre mobilitatea cu noxe reduse“, iar transportul public gratuit face parte din această strategie. Germania a dus politica la un cu totul alt nivel, cu un tarif general de doar 9 euro pe tot timpul verii pentru călătoriile cu toate mijloacele de transport în comun regionale. Este încurajată astfel economisirea carburantului în vremuri în care energia este scumpă, iar petrolul şi gazele naturale au devenit o armă geopolitică.

    Gratuitatea transportului public în comun devine o tendinţă care se răspândeşte în Europa, dar are ea efectele urmărite? Experimentul Tallin (Estonia), care se desfăşoară deja de un deceniu, are rezultate mixte. O schimbare notabilă este că mai puţini oameni merg pe jos. Rezultatele depind, probabil, şi de cultura şi obiceiurile fiecărei naţiuni sau comunităţi. Cel mai nou venit în clubul transportului în comun gratuit, Lisabona (Portugalia) a decis că tinerii şi bătrânii pot călători fără să plătească din motive ce ţin de „justiţie socială“, pentru reducerea emisiilor de dioxid de carbon şi pentru „îmbunătăţirea“ vieţilor oamenilor. Silezia Superioară, o regiune istorică din Polonia, a făcut transportul gratuit cu trenul în weekend, dar doar pentru biciclete, pentru a încuraja mobilitatea şi (ciclo)turismul local – oamenii vor cheltui mai mult dacă se simt bine, iar în felul acesta se realizează o redistribuire a veniturilor dinspre oraş spre zonele rurale.

    În Europa, experimentele cu transportul public gratuit au fost până acum doar ceva local sau, dacă este cazul unei ţări întregi, este vorba de un stat mic sau foarte mic. Recent, Germania a mers mult mai departe.

    Parlamentul a aprobat introducerea unui permis lunar de transport cu o reducere masivă de preţ care permite oamenilor să călătorească cu doar 9 euro pe lună cu sistemul de transport regional în iunie, iulie şi august, scrie Deutsche Welle. Iniţiatorii proiectului au spus că abonamentul va permite călătorilor să facă economie la bani şi că va încuraja utilizarea transportului public în comun în dauna automobilelor personale.

    Economia la carburant are şi o latură geopolitică deoarece Germania a fost, până când Rusia a invadat Ucraina, cel mai mare client pentru gazele naturale şi petrolul ruseşti şi prin urmare ţara europeană care a contribuit financiar cel mai mult la efortul de război al Moscovei. Reducerea consumului de benzină şi motorină ar ajuta Berlinul să scoată cât mai repede ţara din dependenţa pe care o are de energia rusă. Dar dacă sistemul de transport în comun nu va face faţă fluxului crescut de călători?

    Anul trecut, compania naţională de căi ferate a înregistrat opt milioane de pasageri pe zi. Tallinnul, capitala Estoniei, ar putea oferi un răspuns. Din 2013, toţi locuitorii oraşului bene­fi­ciază de gratuitate la transportul cu au­to­buzul şi tramvaiul. Măsura a fost introdusă atunci când criza financiară a făcut ca abo­namentele şi biletele de călătorie să devină o povară prea costisitoare pentru mulţi locuitori.

    Dar pentru ca mecanismul să funcţioneze, a fost nevoie de venituri adiţionale considerabile din taxe. Sistemul a funcţionat fără probleme deosebite. Cu toate acestea, transportul public gratuit rămâne o chestiune politică fierbinte în Estonia. „Oamenii se plâng că există prea puţine conexiuni“, spune jurnalista Evelyn Kaldoja. De aceea, puţini oameni aleg transportul în comun pentru a face naveta la muncă. În pofida gratuităţii, numărul de maşini care circulă pe străzile oraşului nu a scăzut. Cei care-şi făcuseră un obicei din a şofa şofează la fel de mult.

    Un studiu efectuat la un an după introducerea gratuităţii a găsit o reducere cu 40% a numărului de călătorii făcute de tallinnezi pe jos şi o micşorare de doar 5% a numărului de călătorii cu maşina. Efectul asupra poluării cu noxe nu a fost nici de departe acela dorit. Totuşi, mecanismul a funcţionat atât de bine financiar încât a fost adoptat de 11 din cele 15 ţinuturi ale Estoniei. Iar o majoritate covârşitoare a tallinnezilor spun că sunt satisfăcuţi de sistemul de transport public. Acum, când benzina şi motorina s-au scumpit dramatic, transportul fără bani şi-ar putea demonstra toate avantajele financiare.  În oraşul francez Dunkirk, călătoriile gratis cu autobuzele şi trenurile regionale introduse din 2018 i-au încurajat pe şoferi să meargă mai rar cu maşina. 

    Luxemburg, o ţară cât un oraş, are şi ea transportul public gratuit, care este valabil şi pentru cei care vin din ţările vecine să muncească acolo şi pentru turişti. Malta vrea să lanseze acelaşi experiment începând cu 1 octombrie.  Alte oraşe au alte abordări. În Viena poate fi achiziţionat cu doar 4 euro un abonament de călătorie pe durata unei zile. În Austria există un permis anual cu un preţ echivalent cu 3 euro pe zi care permite transportul oriunde în ţară – „biletul contra încălzirii climatice“. Barcelona va oferi trei ani de transport gratuit celor care renunţă la maşina personală.

     

  • Prima ţara din Europa care introduce carantină obligatorie pentru variola maimuţei: 21 de zile de izolare

    Belgia a devenit prima ţară care a introdus o carantină obligatorie de 21 de zile pentru pacienţii cu variola maimuţei, după ce a raportat patru cazuri de boală în ultima săptămână.

    Cazurile de contact cu variola maimuţei nu sunt obligate să se autoizoleze, dar trebuie să rămână vigilente, în special dacă sunt în contact cu persoane vulnerabile.
    Variola maimuţelor este o boală din aceeaşi familie cu variola, iar simptomele includ o erupţie cutanată, febră, dureri musculare şi dureri de cap. Variola maimuţelor este mai puţin mortală decât variola, cu o rată de mortalitate de sub 4 la sută, dar experţii sunt îngrijoraţi de răspândirea neobişnuită a bolii dincolo de Africa, unde circulă de obicei.
    Institutul belgian de medicină tropicală a declarat că riscul unei epidemii mai mari în ţară este scăzut, potrivit cotidianului belgian Le Soir.
    Sâmbătă, Organizaţia Mondială a Sănătăţii a precizat că au existat 92 de cazuri confirmate în 12 ţări diferite, iar 28 de cazuri suspecte sunt în curs de investigare. Au fost confirmate cazuri de variolă a maimuţelor în Marea Britanie, Portugalia, Suedia, Italia, Spania, Franţa, Belgia, Germania, SUA, Canada şi Australia.
     

  • Revoluţie la ANAF: Anunţul făcut de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală pe care trebuie să-l ştie toată lumea. Vezi aici toate detaliile

    Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) a dezvoltat un nou serviciu electronic, SEMINARII WEB, care va fi pus la dispoziţia contribuabililor începând cu luna mai 2022, conform unui comunicat recent publicat pe pagina oficială a instituţiei.

    Prin intermediul acestui serviciu unităţile fiscale vor susţine sesiuni online de informare a contribuabililor pe diferite teme de interes.

    În luna mai temele seminariilor vor viza, în mod exclusiv, completarea şi depunerea Declaraţiei unice privind impozitul pe venit şi contribuţiile sociale datorate de persoanele fizice – formular 212.

    Calendarul pentru seminariile din luna mai este următorul:

    • 11.05.2022 (10:00) – Completarea şi depunerea declaraţiei unice pentru venituri din activităţi agricole;
    • 13.05.2022 (12:00) – Completarea şi depunerea declaraţiei unice pentru veniturile din profesii liberale;
    • 16.05.2022 (14:00) – Completarea şi depunerea declaraţiei unice pentru venituri din prestarea activităţilor de înfrumuseţare/întreţinere corporală;
    • 17.05.2022 (14:00) – Completarea şi depunerea declaraţiei unice pentru venituri din activităţi independente;
    • 18.05.2022 (14:00) – Completarea şi depunerea declaraţiei unice pentru veniturile obţinute din meditaţii particulare;
    • 19.05.2022 (10:00) – Completarea şi depunerea declaraţiei unice pentru veniturile din activităţi comerciale;
    • 20.05.2022 (11:00) – Completarea şi depunerea declaraţiei unice pentru veniturile din investiţii.

    Instituţia le reaminteşte contribuabililor că pentru completarea şi depunerea declaraţiei unice, contribuabilii pot obţine informaţii şi astfel:

    · apelând Serviciul central de asistenţă telefonică a contribuabililor-Call–center, la numărul de telefon 031.403.91.60;

    · prin e-mail, accesând Formularul de contact disponibilpe portal https://www.anaf.ro/asistpublic/ şi în serviciul SpaţiulPrivatVirtual

    · urmărind canalul de Youtbe al ANAF, unde vor fi publicatematerialevideo/modele de completare a Declaraţiei unice.

    Lista seminariilor ce se vor susţine lunar şi link-ul pentru înscrierea participanţilor se vor publica pe site-ul ANAF în secţiunea Asistenţă contribuabili–Servicii oferite contribuabililor.

     

  • ASF vrea să schimbe regulile: Ce trebuie să ştie toţi şoferii despre încheierea formularului de „Constatare amiabilă de accident”

    Autoritate de Supraveghere Financiară (ASF) vrea să introducă posibilitatea încheierii formularului de „Constatare amiabilă de accident” în format electronic, pentru a veni în sprijinul asiguraţilor şi a persoanelor prejudiciate şi pentru a adapta legislaţia RCA la schimbările impuse de era digitală, se arată în proiectul de normă al ASF.

    Mai exact, este vorba despre Proiectul de normă pentru modificarea şi completarea normei autorităţii de supraveghere financiară nr. 20/2017 privind asigurările auto din România

    Formularul „Constatare amiabilă de accident” în format electronic reproduce acelaşi model grafic, conţine aceleaşi informaţii şi are aceeaşi valoare juridică cu cea a formularului tipărit

    Pentru ca prezentul proiect de normă să se aplice, el trebuie adoptat de preşedintele ASF şi publicat în Monitorul Oficial.

     

  • Cum ne pot citi autorităţile mesajele de pe WhatsApp, Facebook Messenger sau Telegram. Decizia secretă luată de guvernul Cîţu cu 3 zile înainte să fie demis

    Proiectul de lege pentru transpunerea directivei UE 2018/1972 (Codul european al comunicaţiilor), adoptat de Guvernul Cîţu cu 3 zile înainte de a fi demis de Parlament, introduce, discret, o lărgire a domeniului şi spectrului interceptării comunicaţiilor electronice, inclusiv a accesului la datele de trafic, date de conţinut şi la „conţinutul comunicaţiilor criptate tranzitate”, adică la conţinutul comunicaţiilor realizate prin platforme precum Skype, WhatsApp, Facebook Messanger, Signal, Wire sau Telegram, conform Asociaţiei pentru Tehnologie şi Internet (APTI).

    “Între varianta (proiectului de lege – n. red.) din dezbatere publică şi cea adoptată de guvern apare o nouă adăugire în motivaţie numită „Schimbări legislative relevante pentru domeniul securităţii naţionale”, două definiţii (scrise evident de persoane care nu au lucrat în domeniu, după formulările absolut improprii) şi art 102 inserat într-o zonă care n-are nimic de a face cu subiectul celorlalte 299 de pagini”, notează Bogdan Manolea, preşedintele APTI.
    Cele două articole sună astfel:
    “Art.10^2. — (1) Furnizorii de servicii de găzduire electronică cu resurse IP şi furnizorii de servicii de comunicaţii interpersonale care nu se bazează pe numere au obligaţia să sprijine organele de aplicare a legii şi organele cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale, în limitele competenţelor acestora, pentru punerea în executare a metodelor de supraveghere tehnică ori a actelor de autorizare dispuse în conformitate cu dispoziţiile Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Legii nr. 51/1991 privind securitatea naţională, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, respectiv:

    a) să permită interceptarea legală a comunicaţiilor, inclusiv să suporte costurile aferente;

    b) să acorde accesul la conţinutul comunicaţiilor criptate tranzitate în reţelele proprii;

    c) să furnizeze informaţiile reţinute sau stocate referitoare la date de trafic, date de identificare a abonaţilor sau clienţilor, modalităţi de plată şi istoricul accesărilor cu momentele de timp aferente;

    d) să permită, în cazul furnizorilor de servicii de găzduire electronică cu resurse IP, accesul la propriile sisteme informatice, în vederea copierii sau extragerii datelor existente.

    (2) Obligaţiile prevăzute la alin. (1) lit. a) – c) se aplică în mod corespunzător şi furnizorilor de reţele sau servicii de comunicaţii electronice.”

    Manolea traduce prevederile din proiect astfel:

    “Furnizorii de servicii de găzduire electronică cu resurse IP” – sunt de fapt aceiaşi cu furnizorii de găzduire web (de fapt, deja reglementaţi în legea 365/2002), care oferă serviciile <<pe teritoriul României>> conform definiţiei nou inventate din art 4 alineatul (1), noul punct 9^5.
    <<Serviciu de comunicaţii interpersonale care nu se bazează pe numere>> – este ce se numea acum câţiva ani „mesagerie instatanee sau mesaje chat” şi practic intra în categoria asta Skype, WhatsApp, Facebook Messanger, Signal, Wire, Telegram sau pentru cei mai nostalgici Yahoo Messanger, AIM, ICQ sau chiar IRC. Atenţie, aceştia nu sunt doar cei care oferă serviciile „ pe teritoriul României”. (cuvânt cheie- indiciu: „tranzitat”)
    <<Organele cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale>>- este aceiaşi terminologie vagă deja declarată neconstituţională în 2008 (şi alte decizii). Oricum nimeni nu este în stare sa facă lista lor, cu atât mai mult cu privire la atribuţiile exacte, legea din 1991 find la fel de vagă şi astăzi.

    Bogdan Manolea susţine că modificările privind interceptările ar trebui să fie realizate prin Codul de Procedură Penală.

    “Aspectele legate de interceptarea legală comunicaţiilor, cu toate garanţiile de rigoare sunt prevăzute de Codul de Procedură Penală (CPP). În mod logic, dacă ar fi vreo problemă sau este nevoie de actualizarea lor s-ar face tot printr-o modificare la acest cod. (indiciu: e o lege organică, greu de modificat).
    Doar că dincolo de a impune obligaţii similare şi unor alte categorii furnizori (care oricum, nu au legătura cu ANCOM) pe unde se plimbă în 2021 conţinutul şi legal, şi ilegal. (poate de discutat, dar atunci ar trebui în CPP şi nu pe şest), textul lărgeşte mult spectrul de acţiuni de interceptări şi acces, pe care CPP nu le prevede. Mă opresc doar la 2 aici:
    <<accesul la conţinutul comunicaţiilor criptate tranzitate în reţelele proprii;>> nu există în CPP.
    Dincolo de faptul ca un furnizor (inclusiv cei de comunicaţii) ar trebui să îşi creeze un sistem de depistare a conţinutului criptat tranzitat, eu cred că ţinta sunt furnizorii care oferă astfel de servicii. Aici sunt 2 variante – fie vor conţinutul decriptat direct de la furnizor sau pentru ca vor să spargă criptarea? (cât de legal, ilegal ar fi, este o altă discuţie) , fie vor conţinutul criptat pentru că vor să obţină/determine partea care are cheia de criptare să o dezvăluie cumva. Astea, ca şi altele din acelaşi spectru ridică nişte subiecte de privacy şi security mult prea complexe pentru a le rezolva în 2 propoziţii.
    Să nu mai zicem că textul Directivei de implementat zice exact pe dos – promovaţi criptarea, nu o subminaţi: „ar trebui promovată de exemplu utilizarea criptării, end-to-end dacă este cazul, şi, dacă este necesar, criptarea ar trebui să fie obligatorie în conformitate cu principiile securităţii şi protejării vieţii private în mod implicit şi din faza de proiectare”
    „să permită, în cazul furnizorilor de servicii de găzduire (…) accesul la propriile sisteme informatice, în vederea copierii sau extragerii datelor existente.”nu există în CPP.
    O terminologie la fel de vagă ca cea din defuncta lege a securităţii cibernetice (declarata neconstituţională în 2015) face ca să ai practic acces la orice conţinut de pe orice server din România în condiţii total neclare.
    Ca să poată probabil să justifice cumva integrarea în această lege, propunerea normativă mai şi creează o obligaţie de înregistrare a acestor noi furnizori la ANCOM, ceea ce contrazice flagrant legislaţia europeană în domeniu (în principal directiva e-commerce, implementată la noi prin legea 365/2002). Dar ce mai contează o obligaţie europeana, când e în joc „securitatea naţională”? Important e că le putem impune să îşi creeze, pe costuri proprii, infrastructura de interceptare şi când vine o hârtie de la „organ” să dea tot”.