Tag: intrerupere

  • Roxana Petrescu, senior editor ZF: „Când peste tot eşti învăţat să taci, aici, Chief, trebuie să ai cea mai bună întrebare“

    Aveam 21 de ani, eram la Finanţe-Bănci la ASE şi habar nu aveam de nimic, dar ştiam din generală că eu vreau să scriu. Asta îmi plăcea mie. Am văzut anunţul, am sunat în redacţie, era pe atunci în spatele Teatrului Naţional, şi am venit la interviu, fără CV. Nu era necesar. Niciodată nu a fost necesar la ZF în redacţie.

    Am dat de Cristian Hostiuc (Fini), care m-a întrebat o formulă cu rata inflaţiei (ulterior am aflat că nici el nu o ştia, dar testa el ceva). Nu am minţit. Am zis că nu o ştiu. Slab, Chief, a decretat Fini, mijindu-şi ochii pe sub ochelari. (Toţi în redacţie suntem Chief, indiferent de ce scrie pe cartea de vizită.) Am făcut nişte traduceri şi după câteva săptămâni de probă m-am angajat la ZF. Primul job. Nu aveam nici 400 de lei pe lună, dar pentru mine erau o comoară. Adio bani de la părinţi. Îmi luam în fiecare zi o sută de grame de Fornetti cu telemea de la Universitate şi jur că pateurile alea aveau gust de libertate. Nu exista mândrie mai mare (nici masă mai bună).
    Mă uitam cu jind la cei care scriau despre afaceri de la zero la ZF în timp ce eu făceam traduceri, alergând după un calculator liber. Asta îmi doream şi eu, dar nu a fost să fie.
    Într-o zi, Adrian Mîrşanu, pe atunci editor al secţiunii de companii, poate cel mai bun jurnalist pe piaţa de fuziuni şi achiziţii, specializat în zona de energie, m-a întrebat dacă nu vreau să încep să scriu pe acest domeniu. Adi e un tip foarte isteţ (acum are platforma mirsanu.ro), aşa că mi-a vândut frumos companiile energetice. Chief, sunt cele mai mari, cei mai mulţi bani, putere. Sigur, am acceptat provocarea.
    Fără să ştiu, m-am trezit într-un microbuz în drum spre Oltchim la un eveniment prezentat de Mihaela Rădulescu. Eu eram şocată de faptul că Mihaela Rădulescu era mai mică de înălţime decât mă aşteptam, nu de Oltchim în sine. Am pus o întrebare la conferinţă (ne făceam liste întregi, ne făceam background, tot), am scris un material oribil pe care l-am transmis din autocar şi pe care Adi mi l-a refăcut cap-coadă, dar care a doua zi a mişcat acţiunile combinatului.
    După bucuria de moment generată de importanţa mea subită, a urmat calvarul. Nu pricepeam nimic din energie. Nu ştiam diferenţa dintre distribuţie şi furnizare, tarife, reglementări, privatizări, interese. Băi, Chief, dar tu chiar nu pricepi nimic! Verdictele sunt foarte clare la ZF, la fel şi lipsa mănuşilor în transmiterea lor. Unde naiba erau afacerile de la zero la care visam eu când toate erau făcute deja în energie? 
    Am început să fac teren. Am început cu conferinţele. În 2006, ţin minte că l-am văzut pentru prima dată pe Dinu Patriciu, proprietarul Rompetrol. Era o conferinţă, într-o sală mică din sediul grupului, plină cu ziarişti. Patriciu era un munte de om. Conferinţa a fost făcută imediat după ce s-a pus un sechestru pe 26% din acţiunile Rompetrol.
    «Noaptea vaca rumegă. Câinele, deranjat de vacă, latră. Ciobanul nu poate să doarmă din cauza lătratului câinelui. Ce face ciobanul? Împuşca vaca», a spus Patriciu.Ciobanul era Băsescu, iar vaca era rafinăria lui. Abia începusem să fac primii paşi în presă şi mă izbeam de un om care nu se încurca în declaraţii corporatiste, expresive ca nişte bucăţi de cherestea. Nici nu aveţi idee cât ne lipsesc aceşti oameni.
    Nu mai ţin minte dacă atunci i-am pus vreo întrebare, dar mi-am format treptat curajul, pentru că veneam în redacţie şi automat eram luată în vizor: Chief, ce ai întrebat? Dar cine a pus întrebarea aia? A, păi vezi? Aia era o întrebare bună, nu a ta. Tu de ce nu ai întrebat? Degeaba te duci, Chief, la conferinţe dacă nu întrebi!
    Cu fiecare conferinţă la care mergeam, curajul mi se clădea şi chiar şi acum, dacă merg undeva şi nu pun o întrebare, am senzaţia că am pierdut timpul. Trebuie mereu să găseşti ceva, rotiţele trebuie să se învârtă.
    Dar erau tot mai multe întrebări.
    Am făcut tot mai mult teren. M-am dus să văd baraje hidroenegetice. Am vorbit cu oameni care se temeau de focurile de artificii pentru că le aminteau de dinamita cu care se răscoleau munţii pentru a se face astfel de lucrări. Trebuie să înţelegi duritatea domeniului despre care scrii sau măcar să te chinui. Trebuie să înţelegi nivelul de complexitate sau măcar să te chinui înainte de a-ţi da cu părerea. Mereu să te chinui.
    Am mers la termocentrale. Ştiţi ce căldură emană cărbunele când arde în acele cuptoare? Guri de iad. Alungă orice ierni. Când toţi s-au transformat peste noapte în apostolii energiei verzi, este important să-ţi aminteşti de căldura aia când se opresc eolienele. Aia este căldura care înveleşte o ţară când vântul stă.
    M-am băgat în pântecele Porţilor de Fier, lângă turbine. Nu-ţi auzi gândurile de forţa apelor. Trebuie să ştii asta ca să îţi dai seama că în astfel de companii, cum este Hidroelectrica, nu este vorba doar despre cifre, ci despre securitatea unei ţări.
    Am fost în reactoare nucleare, am coborât în mine, am inhalat praf de cărbuni, am ieşit cu faţa murdară. Eu am avut noroc bun, dar am scris despre alţii care nu au mai ieşit la suprafaţă. Am zburat cu elicopterul pe platforme marine, am simţit mirosul dintr-o rafinărie, m-am urcat pe o turbină eoliană la 100 de metri înălţime. Am intrat în dispeceratul energetic, cel mai bine păzit secret din energie, pentru a vedea cum o mână de oameni ţin becurile aprinse pentru milioane. Am fost în fabrici de combustibil nuclear. Era un câine gras în faţa sediului, când eu mă aşteptam la SF-uri.
    De fiecare dată m-am întors în redacţie şi am scris, am cărat mii de cititori cu mine ca să vadă complexitatea unui sistem pe care îl iau ca dat. Am făcut legături. Cifrele seci nu înseamnă nimic. Contextualizează mereu, Chief, dar ca să contextualizezi trebuie să ştii, să citeşti, să întrebi.
    De-a lungul anilor, am ratat ştiri, am interpretat greşit, dar niciodată cu intenţie, poate am fost manipulată, dar mereu am încercat să am opinia mea, chiar dacă uneori s-a dovedit că nu era cea corectă. Dar ce bucurie era când aveam dreptate!
    Din 2005 eu tot pun întrebări, vin în redacţie şi când mă ia Sorin (Pâslaru – redactor-şef) la întrebări, îmi dau seama că mai am de întrebat sau, mai rău, că nu am priceput nimic. În continuare, temerea cea mai mare este că nu pun cea mai bună întrebare.
    În fiecare zi, ziarul este gol. În fiecare seară ridicăm catedrala, iar a doua zi o luăm de la capăt. Ziarul trebuie mereu să plece, plin, proaspăt, la timp, de 20 de ani. Şi aşa este. Jurnalismul este antreprenoriat pursânge. Zilnic.
    Când anul trecut am decis să fac o schimbare, Fini mi-a zis: Chief, du-te, dar să ştii că niciodată cineva din afară nu va înţelege ce este aici. Avea dreptate. Niciun alt loc de muncă nu te trimite în locurile pe care le-am văzut eu, nu te conectează la oamenii pe care i-am cunoscut eu, nu te forţează zilnic să vii cu ceva nou.
    Când peste tot eşti învăţat să taci, aici, Chief, trebuie să ai cea mai bună întrebare. De aia eu nici nu zic că mă duc la muncă/job/corporaţie, nici măcar după atâţia ani.
    Eu nu merg la muncă, merg în redacţie sau unde mă poartă ea.”

  • Calvarul pentru şoferii din Capitală abia începe. Cât va dura coşmarul

    Primăria Capitalei a anunţat, recent, că va începe reparaţiile la Podul Grant, care se vor face pe o perioadă de doi ani, iar reprezentanţii Municipalităţii au transmis că reabilitarea podului se va face cu „întreruperea parţială a circulaţiei”.

    În prezent, Podul Grant este una dintre cele mai tranzitate artere din Bucureşti, iar întreruperea circulaţiei pentru reparaţii va duce, inevitabil, la aglomerarea zonei, care oricum este destul de congestionată.

    Reabilitarea podului este însă absolut necesară şi va costa 11 milioane de euro, construcţia având, potrivit Administraţiei Străzilor, o stare tehnică nesatisfăcătoare. De altfel, această stare tehnică a podului poate fi observată de orice şofer care circulă pe pod, mai ales în ceea ce priveşte rosturile de dilataţie, care sunt într-o stare avansată de degradare.

    Până la demararea lucrărilor de reparaţie a Podului Grant, Primăria Capitalei trebuia să înceapă reabilitarea Podului Constanţa, a cărui stare este extrem de proastă.
    PMB a cerut, în luna mai, ca acest pod să treacă din administrarea Ministerului Transporturilor în cea a Municipalităţii, ca să poată fi reparat şi cu fonduri de la bugetul local, ulterior semnându-se, tot în mai, un protocol între CFR şi PMB în acest sens. După aproape 5 luni, în septembrie, CFR a trimis actul înapoi la PMB, pentru modificare. Motivul? În primul proiect nu se specifica faptul că după reparaţii podul trebuie să treacă tot la Ministerul Transporturilor, pentru că face parte din infrastructura CFR.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Trafic blocat de aluviuni, pe un drum naţional din judeţul Suceava

    Potrivit Centrului Infotrafic, din cauza aluviunilor de pe carosabil, ca urmare a unei ruperi de nori, circulaţia rutieră pe DN17 (E58) Gura Humorului – Vatra Dornei este la această oră întreruptă total pe raza municipiului Câmpulung Moldovenesc, în judeţul Suceava.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Un pod inaugurat săptămâna trecută în judeţul Suceava s-a stricat după 5 zile

    Prefectul judeţului, Mirela Adomnicăi, a declarat că apele crescute ale râului Suceava au spălat o parte a balastului din structura podului provizoriu. Ea a explicat că duminică seara a plouat abundent în zona comunei Brodina, iar apele crescute ale râului Suceava, ale căror cote au crescut şi cu 1,2 metri, au ajuns în zona Milişăuţi luni, în jurul orei 11:00. După o vizită la faţa locului, prefectul Mirela Adomnicăi a precizat că firma care a construit podul va începe lucrările pentru remedierea problemelor imediat ce cotele râului Suceava vor scădea.

    „În continuare pentru judeţul Suceava sunt valabile avertizări meteo de ploi abundente şi este posibil ca debitul râului să fie în continuare crescut. Dar trebuie precizat că acest pod este unul construit în albia râului şi este asumat faptul că în cazul unor debite mari ale râului este posibil ca podul să fie afectat de apele crescute, după care constructorul va remedia problemele”, a spus Mirela Adomnicăi.

    Prefectul judeţului a subliniat faptul că podul provizoriu de la Milişăuţi a fost construit pentru a fi folosit de cetăţenii şi agenţii economici din acest oraş. Mirela Adomnicăi a precizat că şi în avizul de construire se precizează că podul va fi amenajat pentru localnici. „Pe aici treceau şi maşini de mare tonaj, deşi restricţia este de până la 3,5 tone. Şi vreau să subliniez faptul că după ce va fi refăcut, acest pod este destinat localnicilor. Pentru ceilalţi participanţi la trafic există alte două rute alternative către şi dinspre Rădăuţi”, a explicat prefectul, scrie monitorulsv.ro

  • ”Farmacia inimii” a renunţat de tot la serviciile lui Alexandru Arşinel. Câţi bani pierde actorul

    De la moartea actriţei, Arşinel nu a mai filmat nici măcar un spot pentru cunoscutul lanţ de farmacii căruia cei doi îi făceau reclamă de mai bine de 9 ani. Tot de atunci, reclamele cu cei doi au dispărut de pe posturile TV, dar şi din reviste, informează libertatea.ro.

    “Farmacia inimii” a renunţat însă definitiv la Alexandru Arşinel, protagoniştii principali rămânând Nico şi Adrian Enache. Maria Dragomiroiu şi un colegul de la teatru al lui Arşinel, Cristi Simion, rămân şi ei “pe fir”, dar numai cu ocazia unor evenimente speciale.

    Colaborarea actorului cu lanţul de farmacii era una cât se poate de benefică şi din punct de vedere financiar. În fiecare lună cu filmări, îi intrau în cont aproximativ 10.000 de lei.

    Arşinel a mai trecut printr-o situaţie asemănătoare şi după ce a fost supus transplantului de rinichi, în anul 2013. O perioadă, el nu a mai apărut în spoturile publicitare. Totul a reintrat însă pe făgaşul normal după o vreme, iar Arşinel a continuat la acea vreme să zâmbească, alături de Stela Popescu, de pe panourile publicitare sau în reclamele de la TV.

  • Sancţiunile impuse de SUA împotriva Rusal declanşează turbulenţe pe pieţele globale de metale

    „Este cu adevărat fără precedent din punctul de vedere al turbulenţelor pe care le dezlănţuie”, a declarat Robin Bhar, analist la Société Générale SA, citat de Bloomberg.

    Sancţiunile SUA asupra celui mai mare producător de aluminiu din lume, ameninţă să crească lanţul de aprovizionare global pentru aluminiu, utilizat în avioanele fabricate de Boeing Co. şi F-150 de la Ford Motor Co.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Unitatea 2 de la Cernavodă a revenit la puterea nominală

    Compania a oprit duminică, în mod controlat, şi Unitatea 1.

    Reducerea de putere a Unităţii 2 CNE Cernavodă a fost cauzată de necesitatea înlocuirii unui rulment la motorul unei pompe de condensare, din partea clasică a centralei. Reducerea de putere până la 55% a fost necesară în vederea opririi echipamentului pentru reparaţii, a precizat Nuclearelectrica.

    Tot duminică, Nuclearelectrica SA a anunţat că Unitatea 1 a centralei de la Cernavodă a fost oprită controlat, întreruperea funcţionării fiind estimată să dureze 48 de ore din momentul opririi centralei.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Euro se apropie din nou de maximul istoric, evoluând la cotaţii de peste 4,66 lei

    Luni, la ora 9.15, euro a atins un maxim de 4,6681 lei, apoi evoluţiile s-au calmat şi la ora 13.00 (când BNR afişează cotaţia oficială) s-a stabilizat la 4,6650 lei.

    Euro evoluează peste pragul de 4,66 lei încă de lunea trecută, rulând fără întrerupere pe acest palier, pe fondul tensiunilor politice, dar şi al anunţurilor divergente privind mersul economiei. Veştile bune despre rezultatele pe anul 2017 au fost eclipsate, săptămâna trecută, de informaţiile privind evoluţiile sectoriale din ianuarie, cu decelerări şi chiar scăderi semnificative faţă de cele din luna decembrie.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Trump afirmă că “războaiele comerciale sunt bune şi uşor de câştigat”

    “Atunci când o ţară (SUA) pierde miliarde de dolari din comerţ în relaţiile cu aproape toate ţările cu care are afaceri, războaiele comerciale sunt bune şi uşor de câştigat. Spre exemplu, când pierdem 100 de miliarde de dolari cu o anumită ţară, iar ei prosperă, prin întreruperea relaţiilor comerciale câştigăm mult. Este uşor!”, a transmis Donald Trump vineri prin Twitter.

    “Trebuie să protejăm ţara noastră şi angajaţii noştri. Industria americană a oţelului este în stare proastă. Iar dacă nu avem oţel, nu avem o ţară!”, a argumentat liderul de la Casa Albă.

    Statele Unite ale Americii vor impune începând de săptămâna viitoare tarife suplimentare la importurile de oţel şi aluminiu, a anunţat joi seară preşedintele Donald Trump.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Rusia a testat armament cibernetic, vizând telefoanele mobile ale unor militari NATO

    Perturbările care au afectat în septembrie reţelele de telefonie mobilă din Letonia probabil au fost provocate de Rusia, care a testat armament cibernetic înaintea manevrelor militare din Belarus, afirmă oficiali regionali şi din cadrul NATO. Moscova este suspectată că a întrerupt timp de şapte ore reţeaua de telefonie mobilă din vestul Letoniei, pe 30 august.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro