BusinessMagazin

Tag: interceptari

  • Cine poate să asculte telefoanele în România, după ordonanţa Guvernului privind interceptările

    Ordonanţa de urgenţă a Guvernului, care a fost adoptată pentru a pune în acord legislaţia cu decizia Curţii Constituţionale privind interceptările SRI din anchetele procurorilor, extinde dreptul de a intercepta comunicaţiile în România la mai mulţi actori, spre deosebire de situaţia de până acum, când doar SRI-ul avea acest drept, iar procurorii DNA îşi foloseau propriul serviciu tehnic şi infrastructura tehnică a SRI.

    Acum, toate parchetele vor avea drept de acces la tehnica de interceptare a SRI, în baza unui mandat admis de judecător, beneficiind totodată de un corp de poliţişti judiciari, aşa cum are şi DNA, dar şi de dreptul de a-şi înfiinţa propria infrastructură tehnică de interceptări.

    Modul în care aceste mandate de supraveghere tehnică sunt puse în aplicare de procurori şi poliţişti, prin infrastructura SRI de la Centrul Naţional de Interceptare a Comunicaţiilor, ar urma să fie verificat periodic de un judecător al instanţei supreme. Mai mult, SRI devine oficial organ special de urmărire penală, care poate pune în aplicare mandatele de supraveghere tehnică doar în cazurile de terorism şi infracţiuni de siguranţă naţională.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Guvernul va da vineri seara o ordonanta de urgenta privind interceptarile. Cine ne va asculta telefoanele de acum inainte

    Guvernul se va reuni in sedinta vineri, la ora 19,30, la Palatul Victoria, pentru a adopta o ordonanta de urgenta privind interceptaril. “Este solutia de moment, cel putin. Este important sa nu existe un vid legislativ din punctul acesta de vedere. Deci, e solutia de moment si, sigur, va fi timp sa vedem daca sunt alte solutii mai bune, dar important este sa nu se intrerupa procesul de cercetare in justitie”, a declarat prim-ministrul Dacian Ciolos.
    Sedinta de Guvern va avea loc dupa cea a CSAT, programata tot pentru vineri seara, dupa intoarcerea in tara a presedintelui Iohannis, aflat intr-o vizita in Israel si Palestina.

    Ce va cuprinde ordonanta
    Ministrul Justitiei, Raluca Pruna, a precizat joi ca ordonanta de urgenta, elaborata impreuna cu Parchetele, cu Ministerul Public, DIICOT si DNA, prevede folosirea infastructurii SRI de catre procurori si politia judiciara fara nicio implicare a specialistilor Serviciului. Si asta pentru ca tara noastra nu are, potrivit ministrului, o alta infrastructura in materie de interceptare a comunicatiilor decat cea a SRI.

    Cititi mai multe pe www.stirileprotv.ro

  • Frunzăverde, INTERCEPTAT de procurori: Suntem în relaţii bune cu orice Guvern vine, dar noi dăm banii pe 2015

    Preşedintele Consiliului Judeţean Caraş-Severin, Sorin Funzăverde, a fost interceptat de anchetatori în timp de îi spunea lui Ionesie Ghiorghioni, vicepreşedintele CJ Caraş-Severin, şi lui Laurenţiu Darian Ciobanu, secretarul judeţulu, că trebuie să-şi “împartă primarii” şi să-i determine pe edilii din judeţ să-l susţină pe Klaus Iohannis, candidatul PNL, în alagerile prezidenţiale.

    “Sorin Frunzăverde: Vă împărţiţi primarii care au plecat de la noi. Aici intră şi foştii primari PDL şi PNL, care au candidat sub PSD. Da? Şi mâine şi poimâine nu vă văd la Consiliu Judeţean, mă ocup eu de deşeuri mâine, voi pe teren. Vi-i împărţiţi de comun acord. Da? La Sasca, acolo îl trimit pe Secăşan, da, că acolo are…. (neinteligibil)…Deci ideea este următoarea: … (neinteligibil)… suntem în relaţii bune cu orice Guvern vine, dar noi dăm banii pe 2015, 2016. Discuţiile au loc între voi între patru ochi. Fiecare cu primaru … (neinteligibil)…: vin din partea domnului preşedinte cu rugămintea de a vota Iohannis. Vom ţine cont la împărţirea banilor în 2015, … (neinteligibil)… Da? Între patru ochi! Voi cu primaru, da? Tu de mâine … tu beleşti pu… prin Consiliu Judeţean…

    Interlocutor: … (neinteligibil)…

    Sorin Frunzăverde: Da. Mâine şi poimâine eşti pe teren şi te întâlneşti cu fiecare secretar, afară de cei de la Primăriile PNL. Deci acolo unde avem primari nu te duci la secretari. Cu fiecare… Da? Între patru ochi! Pe Dorin (?) să-l scoţi din birou, da? Ce probleme sunt… hai… (neinteligibil)… ce probleme sunt şi atuncia: domnu preşedinte vă roagă să încercaţi să-l ajutaţi, importantă e şi poziţia domniei sale, ca … (neinteligibil)… al judeţului şi să determinaţi oamenii să voteze Iohannis. Da? E foarte bine pentru un echilibru care trebuie creat la nivel naţional. Da? La toţi secretarii, mai puţin la cei care sunt… care sunt…ă…din Primăriile unde există … (neinteligibil)… Da?

    (…)

    Sorin Frunzăverde: PSD-ul nu mai are … (neinteligibil)… în bani, că nu mai are de unde. Au cheltuit tot în anu ăsta. Pe bugetele din… şi 2015 şi 2016. Ponta s-a văzut ă… cu sacii în căruţă, nu mai văd un ban de anu viitor. Să nu creadă că Mocioalcă va aduce vreun ban, nu va aduce nimic! I-au luat pe ăştia, foarte bine! Dar anunţă-i (?) că-i(?) bugetarea noastră 2015, 2016 şi-i rugăm acuma să ne ajute şi ei. Da?”, conform interceptărilor procurorilor anticorupţie.

    Potrivit sursei citate, în aceste discuţii Funzăverde face referire la toţi primarii care au fost la un moment în Partidul Naţional Liberal şi care au plecat din formaţiunea politică.

    “Sorin Frunzăverde: Da? Deci… Cum o să vorbiţi cu ei, da… Luaţi-i între patru ochi. Da?… (neinteligibil)…

    (posibil) Ionesie Ghiorghioni: … (neinteligibil)… şi independenţii ăştia… (neinteligibil)…

    Sorin Frunzăverde: Toţi! Păi ca să… (neinteligibil)… toţi au… (neinteligibil)…

    (…)

    Sorin Frunzăverde: Deci … (neinteligibil) … ei … ei sunt importanţi, tre să le explicaţi clar: mai vin două bugete … (neinteligibil) … vom ţine cont, ei îs tot ai noştri. Domnu preşedinte a înţeles…. (neinteligibil) … n-a înţeles, da în fine … Domn preşedinte a înţeles, da, dar acuma e timpu să dovediţi că rămânem împreună. Vine 2016, PSD-ul va fi în cădere, pentru că nu poate să… (neinteligibil) … Ponta … (neinteligibil)”, potrivit sursei citate.

    Astfel, aşa cum rezultă din discuţiile interceptate de anchetatori, Frunzăverde, folosindu-se de autoritatea sa în cadrul partidului, precum şi cea de preşedinte al Consiliului Judeţean, cere celor cu care discută şi în special lui Ionesie Ghiorghioni să poarte discuţii în particular cu primarii localităţilor de pe raza judeţului, care fac parte din alte partide, în vederea determinării electoratului să voteze cu Klaus Iohannis. Motivul invocat de Frunzăverde este acela că la acordarea bugetelor pe anii 2015 şi 2016 “se va ţine cont de procentele obţinute în urma scrutinului”.

    “Se subînţelege faptul că Frunzăverde Sorin urmăreşte prin această modalitate şi consolidarea poziţiei sale în ierarhia partidului, dar şi în plan administrativ”, notează procurorii în ordonanţa de începerea urmăririi penale pe numele şefului CJ Caraş-Severin.

    Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) au dispus , vineri, punerea în mişcare a acţiunii penale şi luarea măsurii controlului judiciar pe o durată de 60 de zile, începând din 15 mai până în 13 iulie, faţă de inculpatul Sorin Frunzăverde, potrivit unui comunicat de presă al DNA.

    “În perioada cuprinsă între cele două tururi de scrutin ale alegerilor prezidenţiale din noiembrie 2014, inculpatul Frunzăverde Sorin şi-a folosit influenţa pe care o avea în calitatea sa de preşedinte al Consiliului Judeţean Caraş Severin şi de vicepreşedinte al unui partid, asupra persoanei care avea calitate de vicepreşedinte al Consiliului Judeţean şi membru în acelaşi partid, în scopul obţinerii unor foloase necuvenite – respectiv să obţină, în al doilea tur de scrutin, un număr mai mare de voturi pentru candidatul formaţiunii din care făcea parte şi, implicit, să-şi consolideze poziţia în cadrul acestei formaţiuni politice, dar şi în plan administrativ, prin condiţionarea repartizărilor bugetare de rezultatul votului”, potrivit procurorilor anticorupţie.

    Anchetatorii susţin că Frunzăverde l-a determinat pe vicepreşedinte al Consiliului Judeţean, Ionesie Gheorghioni, să îi şantajeze pe primarii care au părăsit PNL, ameninţându-i că, dacă nu vor îl vor susţine pe candidatul Partidului Naţional Liberal, în turul doi al alegerilor prezidenţiale, nu vor primi alocări bugetare de la Consiliul Judeţean în anii 2015-2016.

    Sorin Frunzăverde este obligat să se prezinte în faţa organului de urmărire penală ori de câte ori este chemat, să meargă la Poliţia Municipiului Reşiţa, conform programului de supraveghere întocmit de organul de poliţie sau ori de câte ori este chemat, el nu are voie să plece din România decât cu încuviinţarea prealabilă a procurorului, are interdicţia de a se apropia de martorii din dosar şi să comunice cu aceştia direct sau indirect.

    Preşedintele Consiliului Judeţean Caraş-Severin a fost, vineri, la Direcţia Naţională Anticorupţie, unde a fost audiat de procurori aproximativ patru ore.

    Preşedintele Consiliului Judeţean Caraş-Severin nu a vrut să facă nicio declaraţie referitor la audierea sa de către procurorii anticorupţie.

    În acest dosar, anchetatorii au făcut, joi, percheziţii la biroul lui Frunzăverde de la CJ şi la locuinţa acestuia din municipiul Reşiţa.

    Percheziţiile de joi au avut loc la doar două zile după ce procurorii DNA au verificat şi biroul vicepreşedintelui Consiliului Judeţean Caraş-Severin, Ionesie Gheorghioni, un apropiat al lui Sorin Frunzăverde. Ionesie Gheorghioni, acuzat de trafic de influenţă, a fost arestat pentru 29 de zile, în urma unei decizii luate miercuri de judecătorii Tribunalului Timiş, decizia putând fi contestată la Curtea de Apel Timişoara.

    Potrivit anchetatorilor, Ionesie Ghiorghioni a cerut 10% din valoarea unor contracte de întreţinere de drumuri de la CamandImpex Reşiţa, firma cu care CJ avea contracte din 2013, tranşele de bani fiind date nepotului lui Ghiorghioni de către reprezentanţii societăţii.

    Sorin Frunzăverde s-a născut în 26 aprilie în 1960 în oraşul Bocşa, judeţul Caraş-Severin. El a intrat în politică imediat după Revoluţia din 1989, ajungând în anul 1993 preşedintele Partidului Democrat, funcţie pe care a deţinut-o până în anul 2012, când a ales să părăsească acest partid pentru a se înscrie în PNL.

    Din data de 7 aprilie 2012, Frunzăverde ocupă funcţia de vicepreşedinte al PNL la nivel naţional.

    Sorin Frunzăverde este inginer de meserie şi a obţinut două doctorate: în anul 2000 un doctorat în Management la Universitatea de Vest din Timişoara şi altul în anul 2004 în Ştiinţe Militare obţinut la Universitatea Naţională de Apărare.

    În perioada 1985 – 1991 a fost inginer la Combinatul Siderurgic din Reşiţa, judeţul Caraş-Severin, iar din anul 1992 până în 1996 a fost ales consilier judeţean al judeţului Caraş-Severin. În perioada 1991- 1996 a mai ocupat şi funcţia de preşedinte al Camerei de Comerţ şi Industrie Caraş-Severin.

    În următorul mandat, timp de un an, în perioada 1996-1997 a fost ales preşedinte al Consiliului Judeţean Caraş-Severin, iar din 1997 până în anul 1998 a fost ministru al Mediului, Apelor şi Pădurilor, în perioada aprilie-decembrie 1998 fiind ministrul Turismului. În ultimii doi ani de mandat, între anii 1998 – 2000, Frunzăverde s-a întors pe funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean Caraş-Severin, iar în perioada martie – decembrie 2000 a fost din nou ministru, de data aceasta al Apărării Naţionale.

    În mandatul 2000-2004 a fost ales deputat de Caraş-Severin, iar din 2004 până în 2006 a ocupat din nou fotoliul de preşedinte al Consiliului Judeţean Caraş- Severin. S-a întors apoi la Ministerul Apărării pentru mai puţin de un an, în perioada octombrie 2006 – aprilie 2007.

    Sorin Frunzăverde a fost şi parlamentar european în perioada decembrie 2007 – iunie 2008. În 20 iunie 2008, până la final de mandat, în 2012 a ocupat din nou fotoliul de preşedinte al CJ Caraş-Severin. În iunie 2012, a fost reales pe aceeaşi funcţie pe care o ocupă şi în prezent, cea de preşedinte al Consiliului Judeţean Caraş-Severin.

  • STENOGRAME din dosarul Microsoft – Dorin Cocoş îi spunea lui Pescariu: Am vorbit cu Elena şi a zis “foarte bine”

    Potrivit unor surse judiciare, prenumele “Elena” menţionat de Dorin Cocoş ar fi al Elenei Goicea şi este menţionat în contextul cumpărării unui apartament de către aceasta de la o firmă, pe “circuitul” prin care Gheorghe Ştefan ar fi încercat să ascundă provenienţa banilor primiţi în schimbul traficului de influenţă.

    Omul de afaceri Dorin Cocoş, fostul soţ al Elenei Udrea, a fost arestat preventiv, fiind acuzat de trafic de influenţă şi spălare de bani, în dosarul licenţelor Microsoft. În acelaşi dosar au fost arestaţi preventiv omul de afaceri Dumitru Nicolae, care controlează grupul de firme Niro, fostul ministru al Comunicaţiilor Gabriel Sandu şi primarul municipiului Piatra Neamţ, Gheorghe Ştefan.

    Procurori anticorupţie arată, în referatul prin care au cerut arestarea preventivă a celor patru, că aceştia au fost denunţaţi de fostul şef al Fujitsu Siemens în România, Claudiu Florică, în 25 august 2014.

    Claudiu Florică arăta, în declaraţia pe care a dat-o în faţa anchetatorilor în 10 octombrie, că, în primăvara anului 2009, în urma discuţiilor cu Dinu Pescariu, a mers la biroul lui Dorin Cocoş pentru a discuta cu acesta posibilitatea reînnoirii contractului de licenţiere şi a constatat că aici îl aşteptau şi Gheorghe Ştefan şi Gabriel Sandu. Florică a arătat că, după acea discuţie, a avut mai multe întâlniri cu aceştia, în cadrul cărora au fost formulate pretenţii băneşti, pe care trebuia să le onoreze în situaţia în care dorea să obţină încheierea contractului pentru încheierea de licenţe.

    Claudiu Florică a precizat că, pentru efectuarea plăţii sumelor pretinse de Dorin Cocoş – circa 9.000.000 de euro, Gabriel Sandu – 2.700.000 de euro, Gheorghe Ştefan – 3,996.360 de euro, Dinu Pescariu a înfiinţat firma Barringwood Investment Limited, în contul căreia D.Con.Net.Ag a virat toate aceste sume.

    Un alt martor a arătat, în declaraţia dată în 28 iunie 2014, că banii daţi lui Dorin Cocoş au fost în cea mai mare parte retraşi în numerar din Elveţia de către Pescariu Dinu şi înmânaţi personal de acesta lui Dorin Cocoş.

    Anchetatorii descriu, în referat, modul în care Dorin Cocoş a încercat să ascundă provenienţa unor bani din cei primiţi în schimbul traficului de influenţă privind licenţele Microsoft. La dosar există şi interceptarea unei discuţii din 18 septembrie 2014, din care ar rezulta că Dorin Cocoş i-ar fi cerut lui Dinu Pescariu să semneze chitanţe antedatate:

    “DORIN COCOŞ: Pot să fac asta. Da, măi, cap sec! Eu n-am nicio problemă. Eu am vorbit şi cu Marian Nazat. Am vorbit şi cu mai mulţi avocaţi. Dar ăla nu recunoştea.

    DINU PESCARIU: Ţi-am zis că am vorbit cu el. Dar Rareş …?

    DORIN COCOŞ: Are şi el (…?). Nu poate să spună chiar tot.

    DINU PESCARIU: Ce să zică?

    DORIN COCOŞ: Păi cum ce să zică? Ăsta mi-a zis cu teamă, Marian. Şi zic: Măi, dacă ţi-a dat din conturile unui om care (..,?)

    DINU PESCARIU: Nu contează. Dar de ce? Să zică el (…?)

    DORIN COCOŞ: Mă duc până la prezidenţiale, în p… mea.

    DINU PESCARIU: Zice… Asta e chiar pe faţă.

    DORIN COCOŞ: Şi zic: Stai, domnule, aşa, că ţi le dau ţie. Şi el mi-a zis: Nu. Dacă mi le dau alţii? …

    DINU PESCARIU: (…?)

    DORIN COCOŞ: Nu, te cred, dar din contul tău. Tu mi-i dai mie din cont şi-i spun care e problema. Păi hai să ne vedem într-o zi. Ia-ţi un avocat care ai încredere în el. Zi, când să vin?

    DINU PESCARIU: Luni.

    DORIN COCOŞ: Luni. La ce oră să mă prezint? Că eu mă prezint. Pe la 12:00? E bine? La 13:00? La cât?

    DINU PESCARIU: Stai să vorbesc cu ăla. O să-ţi dau telefon.

    DORIN COCOŞ: Dar nu trebuie să-mi dai telefon. Vin aici de la ora 13:00, să zicem. Vin la Club la 13:00. Eşti aici?

    DINU PESCARIU: Da. Da. Da”.

    În 25 septembrie, Dorin Cocoş discută din nou cu Dinu Pescariu despre dosarul Microsoft şi îi indică ce să facă, arătând că a vorbit în acest sens şi cu “Elena”:

    “DORIN COCOŞ: Las-o asa, că e mai bine. Las-o asa. Că am vorbit şi cu… cu Elena, şi a zis: Foarte bine.

    DINU PESCARIU: Da?

    DORIN COCOŞ: Da.

    DINU PESCARIU: Bravo!

    DORIN COCOŞ: Când… Am spus… Că am stat şi m-am gândit… Băi, acolo nu scrie că trebuie să-i dau decât după 10 ani. Păi încep să-i dau mâine. Ce? Hai să fim drepţi. Şi cu asta basta. Şi tu lasă-le acolo!

    DINU PESCARIU: Mi-a fost frică să le duc acasă.

    DORIN COCOŞ: Foarte bine! Eşti nebun? Mai bine dă-le încoace!

    DINU PESCARIU: Da.

    DORIN COCOŞ: Lasă-le, dracu! Ei, uşor, aşa! (coboară vocea foarte mult, astfel că unele fraze sunt neinteligibile) (…)

    DINU PESCARIU: Păi da’ îl facem.

    DORIN COCOŞ: Băi, tu eşti prost? Nu înţelegi că de atunci nu mai…

    DINU PESCARIU: Nu, măi. Sunt…

    DORIN COCOŞ: Dar ce? Asa? De…?

    DINU PESCARIU: De afaceri. Ce faci? Cum îţi merge clubul? Cum aia?… M-a chemat să bem o cafea. Ce? Care e problema? Adică ce? Tu poţi să spui că nu-1 cunoşti sau ce?

    DORIN COCOŞ: Ei, hai să nu…

    DINU PESCARIU: Măi… (…?) înţelegi? N-am fost eu… A! Nu-ţi mai răspunde ăla?

    DORIN COCOŞ: Nu.

    DINU PESCARIU: Am simţit aşa… Nu fii fraier!

    DORIN COCOŞ: Nu…

    DINU PESCARIU: Eu ţi-am zis acuma. Le pun şi eu pe astea aşa. Băi, mă suna în fiecare zi de cinşpe ori, nu odată, nu de două ori. Da? Deci noi… Şi, sincer să fiu cu tine, la un telefon de-al meu erau cel puţin cinci de-ale lui.

    DORIN COCOŞ: Dă-1, măi, dracu!

    DINU PESCARIU: Lasă-mă, dracu’, în pace! Ce? Stau cu… Aşa. Să văd eu… Şi-i spun: Alo? Ce faci? E cu o chestie să…

    DORIN COCOŞ: Da. Da. Adică mulţi mi-au zis.

    DINU PESCARIU: Dar cine ţi-a zis?(…)”.

    Un alt martor a arătat că licitaţia din 2009 a fost organizată pentru a se crea o aparenţă de legalitate şi întrucât “Claudiu Florică nu a reuşit să determine primul ministru de la acea vreme să aprobe încredinţarea directă a acestui contract către firma D.Con-Net”

    Procurorii mai arată că, din documentele de la dosasr, rezultă că în 19 octombrie 2009, firma D-CON.NET a încheiat cu Barringwood Investment Ltd un contract ce atestă operaţiuni comerciale fictive: instalarea noii versiuni software, upgrades pentru noua versiune software, service pentru versiunea soft existentă, servicii de urgenţă pentru “Bucureşti, Muntenia, Transilvania, Moldova”, în valoare de circa18.153.058 de euro.

    La rândul său, Barringwood Investment Ltd a încheiat contracte de asistenţă tehnică ce atestă operaţiuni comerciale fictive cu: Services Incorporated – contract semnat la 29 noiembrie 2009, în valoare de 658.021 de euro; DD Land Oil Corporated Limited – contract în valoare de 3.996.360 de euro; ESSIM Partenrs Corporation – contract în valoare de 2.700.000 de euro, semnat la data de 15 septembrie 2009.

    În acest dosar, DNA a cerut avize pentru urmărirea penală a nouă foşti miniştri – senatorii Şerban Mihăilescu şi Ecaterina Andronescu, deputatul Valerian Vreme, europarlamentarul Dan Nica, Daniel Funeriu, Alexandru Athanasiu, Mihai Tănăsescu, Gabriel Sandu şi Adriana Ţicău.

    Potrivit DNA, persoanele din Guvern, ministere şi din societăţile implicate în derularea proiectului privind licenţele Microsoft pentru şcoli ar fi pretins 20 de milioane de dolari din cele 54 de milioane achitate de Executiv în cadrul contractului.

    Camera Deputaţilor a aprobat, în 13 octombrie, cererea de începere a urmăririi penale a deputatului Valerian Vreme.

    Preşedintele Traian Băsescu a avizat, în 3 octombrie, cererea DNA, pentru foştii miniştri Adriana Ţicău, Alexandru Athanasiu, Mihai Tănăsescu, Gabriel Sandu şi Daniel Funeriu.

    Săptămâna trecută, procurorii anticorupţie le-au adus la cunoştinţă Adrianei Ţicău şi lui Daniel Funeriu acuzaţiile şi faptele de care s-ar face vinovaţi în dosarul Microsoft, potrivit unor surse judicare.

  • STENOGRAME în dosarul retrocedărilor: Hrebenciuc spunea că trebuie să discute cu Ilie Sârbu “să-l calce pe cap” pe şeful Romsilva

    Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) arată, în referatul prin care au cerut arestarea preventivă a şase persoane, printre care Dan Bengescu şi judecătorii Ordog Lorand Andraş şi Gabriel Uţă, de la Tribunalul Covasna, în dosarul retrocedărilor ilegale de păduri şi terenuri agricole, că Viorel Hrebenciuc îi spunea lui Bengescu, într-o întâlnire din august 2014, că trebuie să discute cu Ilie Sârbu pentru a-l “călca pe cap” pe Adam Crăciunescu, directorul general al Romsilva, pentru că acesta a refuzat să respecta sarcinile trasate de Hrebenciuc privind punerea în posesie pentru unele terenuri.

    “Viorel Hrebenciuc: …? …? Acuma să-l folosesc pe Ilie Sârbu. Să-l calce pe cap… …?”, potrivit referatului procurorilor.

    În acelaşi context, notează anchetatorii, discutând despre punerea în posesie a terenurilor din localitatea Brusturoasa, Hrebenciuc i-a spus lui Bengescu: “Pot face presiuni pe ăia acolo, că nu ştiu ce, merge în şedinţă peste ei”.

    “Viorel Hrebenciuc: Eu mâine după-amiază la patru jumate vorbesc încă o dată… la Bacău. Să văd dacă au primit vreun semnal. Şi dacă n-a primit, te trimit la Crăciunescu să-i spună Crăciunescu că ştie că ai avut o discuţie şi-i spune exact ce are de făcut. Ai înţeles?

    Bengescu Dan: Da.

    V.H.: Adică, o lucrăm…

    B.D.: Aşa.

    V.H.: Aşa.

    B.D.: Haideţi să vă spun…? … Gata, deci n-a promis nimic, a zis că-mi rezolvă ei. Şi săptămâna trecută l-a sunat pe Sorin…? … Dă-i drumul înainte, nu-ţi mai contestă nimic.

    V.H.: …? … Sau cum?

    B.D.: Ai înţeles? Nu-ţi mai contestă, stai liniştit. Ne ocupăm de tot. Şi de Sibiu ne ocupăm noi, tot”.

    DNA mai arată că, “având în vedere că promisiunile lui Viorel Hrebenciuc nu au dus la rezolvarea imediată a «problemei», având în vedere şi problemele penale ale acestuia dintr-un alt dosar, în interiorul grupului au apărut persoane care au dobândit un rol important, precum inculpaţii Iacob Sorin Ioan, Mătăşel Ioan zis Nelu, Kadas Iosif, Bocan Claudiu Octavian, Olari Aurel, Poenaru Jănică sau Poteacă Andrei”.

    Anchetatorii au mai arătat că “inculpaţii au înţeles că pentru a avea rapid câştig de cauză trebuie să acţioneze la nivelul conducerii de vârf a Romsilva, motiv pentru care, pe diferite căi, s-a încercat influenţarea directorului acestei instituţii, inculpatul Crăciunescu”.

    “Spre exemplu inculpatul Bengescu Dan discută cu inculpatul Viorel Hrebenciuc despre posibilitatea influenţării lui Crăciunescu prin intermediul suspectului Ilie Sârbu. Inculpaţii Iacob şi Kadaş afirmă că s-au deplasat personal la biroul lui Crăciunescu şi acesta le-a promis o rezolvare favorabilă, iar inculpatul Poenaru Jănică a apelat la cunoştinţele sale din ministere pentru a găsi o «cale bătută» pentru discuţie privată cu inculpatul Crăciunescu Adam.”

    Procurorii mai arată că “sub protecţia şi pretextul unor mandate de reprezentare date de suspectul Sturdza, inculpaţii au efectuat orice fel de demers, inclusiv nelegal, pentru atingerea scopului grupului (dare de mită, trafic de influenţă, cumpărare de influenţă)”.

    “Periculozitatea acestora rezultă şi din modul concret de acţiune, de faptul că nu au limite, iar pentru atingerea scopului grupului au fost dispuşi şi au încercat să corupă orice funcţionar sau demnitar din stat, inclusiv miniştri”, se arată în referatul anchetatorilor.

    De asemenea, procurorii au arătat că Viorel Hrebenciuc a refuzat să-i mai vorbească lui Adam Crăciunescu, după ce acesta a refuzat să execute solicitările deputatului.

    Potrivit documentului citat, “din probe rezultă că Hrebenciuc Viorel l-a abordat pe numitul Adam Crăciunescu, deplasându-se în biroul acestuia, unde a purtat o discuţie reproşând opoziţia la punerea în posesia a lui Sturdza la Bacău”.

    “Inculpatul Adam Crăciunescu a menţionat în declaraţia dată în cauză că inculpatul Viorel Hrebenciuc l-a contactat repetat la telefon pentru a discuta despre «problema Bacău», iar ulterior, întrucât nu a executat ordinul Hrebenciuc a refuzat să mai vorbească cu el, deşi fac parte din acelaşi partid politic”, se arată în documentul citat.

    DNA subliniază că, “anterior, în nicio altă ocazie, Viorel Hrebenciuc nu a cerut explicaţii de la directorul Romsilva în legătură cu deciziile luate referitor la retrocedări de pădure şi puneri în posesie”.

    Anchetatorii mai arată că, “pentru a reuşi în activitatea infracţională, Viorel Hrebenciuc l-a cooptat apoi pe Viorel Ghelasă, vicepreşedinte PSD Bacău, instigându-l la inacţiune, instigarea sa fiind urmată de executare”.

    În referatul procurorilor este redată şi o altă discuţie interceptată de procurori, între Jănică Poenaru şi Sorin Ion Iacob, din care rezultă că aceştia erau dispuşi “să facă donaţii” unor funcţionari publici pentru a-i “convinge” să le rezolve favorabil cererile privind retrocedările ilegale de păduri şi terenuri agricole.

    “Poenaru Jănică: V-aţi gândit să-i lăsaţi suprafaţa aia cuiva…? …

    Iacob Sorin Ion: Depinde cât.

    Poenaru: Să i-o donaţi.

    Iacob: Depinde cât.

    Poenaru: Păi… că se poate…

    Iacob: Da, să zică cât. Deschis.

    Poenaru: Că decât cu banu’, care e periculos, o donaţie făcută pe nu ştiu ce neam al lui, de-a câta spiţă…

    Iacob: N-am nimica împotrivă… Dar să ne zică… Adică clar; ei ne contestă un drept…? …”, potrivit documentului DNA.

    Magistraţii instanţei supreme au emis, vineri, mandate de arestare preventivă pe numele lui Dan Costin Bengescu şi Iosif Kadas, în timp ce în cazul lui Jenică Poenaru şi al lui Sorin Ion Iacob au luat măsura arestului la domiciliu.

    Judecătorii Ordog Lorand Andras şi Gabriel Uţă, de la Tribunalul Covasna, vor fi cercetaţi sub control judiciar în dosarul retrocedărilor, după ce instanţa supremă a respins propunerea de arestare formulată de procurorii anticorupţie.

    Pe de altă parte, în cazul deputaţilor Viorel Hrebenciuc şi Ioan Adam, urmăriţi penal în dosarul retrocedărilor, Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) cere aviz de la Camera Deputaţilor pentru arestarea lor.

    În acelaşi dosar sunt urmăriţi penal senatorul Ilie Sârbu şi directorul general al Romsilva, Adam Crăciunescu.

  • Ce spune Putin despre interceptările telefonice americane. Preşedintele rus vrea să lanseze un sistem care să garanteze securitatea informaţiei

     “În ceea ce priveşte spionajul electronic, nu este doar o ipocrizie evidentă între aliaţi şi parteneri, ci şi un atac direct la adresa suveranităţii şi o încălcare a drepturilor omului, o invadare a vieţii private”, a declarat Putin, care a răspuns astfel unei întrebări a agenţiei ruseşti Itar-Tass, referitor la interceptările telefonice americane.

    “Sunt pregătit să dezvolt în comun un sistem care să garanteze securitatea informaţiei internaţionale”, a continuat el, cu o zi înainte de a pleca într-un turneu diplomatic în America Latină, unde urmează să participe la summitul BRICS (Brazilia, Rusia, India, China, Africa de Sud)

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • NSA a primit în 2010 mandat pentru interceptări în 193 de ţări, inclusiv în România – DOCUMENTELE SECRETE

     Instanţa de supraveghere a serviciilor de informaţii (FISC) a oferit în anul 2010 un mandat judiciar care permite Agenţiei pentru Securitatea Naţională să intercepteze orice tip de comunicaţii de interes pentru Statele Unite.

    Practic, instanţa federală specială a oferit mandat pentru interceptarea, în caz de nevoie, a comunicaţiilor tuturor statelor membre ONU, cu excepţia Marii Britanii, Canadei, Australiei şi Noii Zeelande (cu care SUA au relaţii privilegiate), precum şi ale unor entităţi precum Banca Mondială, Fondul Monetar Internaţional, Uniunea Europeană şi Organizaţia Internaţională pentru Energie Atomică.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Vodafone DEZVĂLUIE date despre interceptările din anumite state. În România divulgarea este interzisă

    Conexiunile agenţiilor guvernamentale naţionale sunt utilizate la scară largă în multe dintre cele 29 de ţări care au avut pe parcursul anului trecut acces la reţeaua grupului, inclusiv în baza unor mandate, a afirmat grupul, într-un raport care rupe tăcerea asupra utilizării la scară tot mai largă de către autorităţi a interceptărilor reţelelor telefonice şi de transmisie de date pentru a spiona proprii cetăţeni, scrie publicaţia britanică The Guardian.

    Agenţiile au instalat conexiuni directe la reţeaua Vodafone şi a altor operatori telecom, ceea ce le permite să asculte şi să înregistreze live conversaţii, iar în anumite cazuri să localizeze persoanele.

    În România, Albania, Egipt, Ungaria, India, Malta, Qatar, Africa de Sud şi Turcia este interzisă dezvăluirea oricăror informaţii legate de interceptarea convorbirilor telefonice şi mesajelor, inclusiv dacă astfel de capabilităţi există.

    “Este înfiorător ca guvernele să poată accesa convorbirile telefonice cu simpla apăsare a unui buton”, a declarat directorul organizaţiei Liberty, Shami Chakrabarti, citat de cotidianul britanic.

    În circa şase din ţările în care Vodafone operează, legea obligă operatorii telecom să instaleze conexiuni directe de acces sau să permită autorităţilor să facă acest lucru. Grupul nu a nominalizat statele, întrucât unele dintre acestea ar putea răspunde prin contramăsuri incluzând arestarea unor angajaţi.

    Sistemele directe de acces nu necesită mandate, iar companiile nu au informaţii despre identitatea sau numărul clienţilor vizaţi. Supravegherea în masă poate avea loc pe orice reţea, fără ca autorităţile să fie nevoite să se justifice companiilor.

    “Acestea sunt scenariile de coşmar pe care le imaginam. Nu aş fi crezut niciodată că operatorii telecom sunt complici în asemenea măsură. Este un pas curajos al Vodafone şi sperăm ca şi alte companii să prindă mai mult curaj în privinţa dezvăluirilor, dar ceea ce avem nevoie este să fim noi mai curajoşi şi să luptăm împotriva cererilor ilegale şi chiar a legilor“, a declarat Gus Hosein, director al organizaţuei Privacy International, care a dat în judecată guvernul britanic pentru interceptări în masă.

    Şeful diviziei Vodafone pentru informaţii cu caracter personal, Stephen Deadman, a admis existenţa conexiunilor directe folosite de autorităţi pentru interceptări.

    “Facem un apel pentru a pune capăt accesului direct ca modalitate pentru autorităţi de a obţine date despre comunicaţiile populaţiei. Fără un mandat, nu există vizibilitate din exterior. Dacă primim o cerere, putem să încercăm să ne opunem. Faptul că autorităţile trebuie să emită o hârtie reprezintă o limită importantă asupra modului cum este folosită această putere“, a spus el.

    Grupul britanic a făcut apel ca toate conexiunile care oferă acces direct să fie oprite, iar legile care le permit să fie anulate.

    Toate ţările ar trebui să publice date despre numărul de mandate emise, potrivit Vodafone. Acestea sunt de două tipuri – cele pentru conţinutul convorbirilor şi mesajelor, precum şi cele pentru metadate (date care descriu alte date – n.r.), care pot acoperi locaţia utilizatorului unui dispozitiv, timpul şi data comunicaţiei, precum şi persoanele cu care a comunicat.

    Cotidianul The Guardian a realizat un tabel în care a inclus la categoria metadate şi mandatele pentru informaţii precum nume şi adrese. Informaţiile sunt pentru 2013 sau pentru cel mai recent an şi includ date atât din raportul Vodafone, cât şi disponibile de la autorităţile naţionale. Un singur mandat poate viza, însă, sute de persoane şi dispozitive, în timp ce o singură persoană poate fi ţinta mai multor mandate.

    Potrivit The Guardian, Malta este una dintre cele mai spionate ţări din Europa. Vodafone a procesat 3.773 de cereri pentru metadate la o populaţie de numai 420.000 de oameni.

    În Italia, unde activităţile mafiei necesită un nivel mai ridicat de supraveghere, grupul britanic a primit 606.000 de cereri pentru metadate, mai mult decât în oricare altă ţară. Spania, unde autorităţile au avut de luptat cu atacuri ale teroriştilor islamişti şi basci, Vodafone a primit peste 24.000 de mandate pentru conţinut.

    Agenţiile din Cehia au transmis aproape 8.000 de cereri pentru conţinut. După Italia, Cehia este ţara cu cea mai ridicată accesare de metadate, vizate de 196.000 de mandate în cel mai recent an pentru care au fost publicate cifre. Tanzania, una dintre puţinele ţări africane în care activează Vodafone, a emis 99.000 de mandate pentru metadate.

    Tabelul întocmit de cotidianul britanic notează la România: “Este ilegală dezvăluirea oricărui aspect despre modul în care se efectuează interceptările”.

  • Mazăre: Sunt interceptat de când este Băsescu pe scaun. Interceptările sunt scoase din context

     Întrebat despre conţinutul interceptărilor din dosar, Mazăre a spus că nu are voie şi nu vrea să dea date din dosar.

    La insistenţele unei jurnalişte de la B1 Tv, Mazăre a declarat că, dacă “procurorii au scos şi au dat interceptarile jurnaliştilor la B1”, atunci va “discuta puţin şi despre interceptări”, precizând că procurorii “nu au putut convinge instanţa” cu acestea pentru a-l putea menţine în arest.

    “Sunt interceptat permanent de când este Băsescu pe scaun. Am fost interceptat şi în 2007, şi 2008, în 2009, 2010, 2011. Interceptările din dosar au fost scoase din context. Procurorii au spus că am discutat de cinci ori cu omul de afaceri. Păi normal, că el lucra de zece ani pe programul de asfaltare. (…). Mă întâlnesc, normal, cu toţi contractorii care sunt ai Primăriei. Interceptarea unde îl cert pe viceprimar este anterioară şi e vorba despre autorizaţiile pentru blocurile pentru tineri.

    Întrebat dacă i-a ameninţat pe angajaţii Primăriei Constanţa, Radu Mazăre a răspuns afirmativ, spunând că mereu face acest lucru, ca ei să-şi facă treaba.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Niţu: Nu sunt probleme în cazul interceptărilor, vă asigur că ele sunt folosite la nivel naţional

     Tiberiu Niţu a spus, la intrarea în sediul Consiliului Superior al Magistraturii, înaintea şedinţei Plenului, că, în numele procurorilor, şi-ar fi dorit ca în proiectul de ordonanţă de urgenţă aprobat miercuri de Guvern, să fie cuprinse mai multe dispoziţii.

    “Cele două coduri sunt perfectibile. În ceea ce priveşte caracterul de urgenţă, admit că noi, procurorii, avem un temperament mai pragmatic şi ne-am fi dorit ca de urgenţă să fie mai multe dispoziţii cuprinse în proiectul de ordonanţă de urgenţă ce a fost aprobat ieri (miercuri – n.r.)”, a adăugat Niţu.

    Procurorul general al României a mai spus că ceea ce a fost postat pe site-ul CSM ca fiind voinţa Plenului sunt dispoziţii pe care magistraţii le-am fi dorit cuprinse în Ordonanţa de Urgenţă.

    Tiberiu Niţu a susţinut că actualul Cod de procedură penală nu împiedică interceptările, dar în afară de aceste interceptări, sunt şi multe alte necorelări, pe care magistraţii le doresc rezolvate urgent.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro