BusinessMagazin

Tag: interceptari

  • DNA prezintă costurile supravegherii: 2,57 lei minutul de interceptare. Cât costă o oră de filaj

    Procurorii DNA Braşov au transmis, la cererea instanţei de la Curtea de Apel Braşov, un document prin care justifică modalitatea de calcul a sumei de 246.505 lei ceea ce reprezintă mandatele de supraveghere tehnică şi de siguranţă naţională, dar şi supravegherile operative.

    „În ceea ce priveşte actele legate de modul de stabilire a cheltuielilor efectuate cu punerea în executare a mandatelor de supraveghere tehnică, precizăm că în conformitate cu prevederile art. 272 Cod procedură penală, organul de urmărire penală a realizat o apreceiere/estimare echitabilă şi proporţională a costurilor pe care le-au presupus activităţile desfăşurate în cauză, inclusiv cele pentru punerea în executare a mandatelor de supraveghere tehnică, avându-se în vedere elemente de cost) pentru minutul de înregistrare şi ora de supraveghere ambientală/operativă) anterior cunoscute şi utilizate în alte cauze, fără a exista pentru această cauză o comunicare a unor astfel de date, elemente ori acte din partea SRI”, se arată în document.

    Mai departe, procurorii DNA explică faptul că au interceptat un anumit număr de minute, pe care le-au înmulţit cu 2,57 lei minutul.

    „Referitor la mandatele de supraveghere tehnică şi de siguranţă naţională (interceptarea şi înregistrarea convorbirilor telefonice), în această cauză, în urma punerii în executare a mandatelor de supraveghere tehnică şi de siguranţă naţională, a rezultat trafic audio interceptat şi înregistrat în total 51.340,35 minute în cazul mandatelor de supraveghere tehnică şi respectiv 514,47 minute în cazul mandatelor de siguranţă naţională ceea ce au totalizat un cost de 133.270 lei”, se arată în document.

    Astfel, calculul oferit de procurori este:

    – 51.340,35 minute x 2,57 lei/minut = 131.945,29 (mandate supraveghere tehnică).

    – 514,47 minute x 2,57 lei/minut = 1322,99 lei (mandate supraveghere naţională).

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Premieră în JUSTIŢIE. Instanţa a pronunţat PRIMA ACHITARE motivată de ILEGALITATEA interceptărilor obţinute în baza PROTOCOLULUI SRI-PG

     Magistraţii arată că orice normă juridică trebuie să fie ”edictată în acord cu principiile constituţionale, principii care exclud categoric ca Protocolul STRICT SECRET să fie încorporat într-un mod obscur în procedura penală”. Tehnic vorbind, judecătorii militari au creat o jurisprudenţă care ar putea genera, în lanţ, un şir de achitări în dosarele create pe baza probelor obţinute de echipele mixte SRI-PG.
     
    În motivarea soluţiei de achitare a lui Cantemir Groza, subofiţer din Inspectoratul de Jandarmi Judeţean Bihor, acuzat de luare de mită, magistraţii arată că probele care au stat la baza condamnării în primă instanţă sunt interceptări obţinute în baza protocolului încheiat între Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi SRI, ele fiind nule.

    Subofiţerul de jandarmi a fost condamnat la trei ani de închisoare cu suspendare, în primă instanţă, iar în luna iulie (la apel), Curtea Militară de Apel Bucureşti l-a achitat definitiv pe bărbat.

    ”Apărătorul inculpatului a arătat că este în imposibilitatea de a formula apărările adecvate prin interzicerea accesului la fişa postului inculpatului (secretă), contrar jurisprudenţei CEDO; a arătat, de asemenea, că probele obţinute prin mijloace tehnice speciale sunt afectate de protocolul strict secret dintre Serviciul Român de Informaţii şi Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în vigoare şi aplicabil la data faptelor, solicitând înlăturarea acestor probe ca fiind obţinute în afara cadrului procesual penal”, se arată în motivare.

    Instanţa: Probele obţinute de echipele mixte sunt nule absolut

    Magistraţii mai consideră că a fost nesocotit principiul loialităţii probelor – prin activitatea comună a echipelor mixte urmând o procedură secretă, iar constatarea nulităţii, indiferent dacă este absolută sau relativă, determină lipsirea de efecte juridice a actului afectat din momentul efectuării acestuia, iar nu din momentul constatării nulităţii.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

     

  • DGPI, despre conversaţiile prezentate de Carmen Dan în CEx: Interceptările nu au fost efectuate de noi

    „Presupusele interceptări ale unor conversaţii prezentate în spaţiul public nu au fost efectuate de DGPI şi nu au nicio legătură cu activitatea unităţii noastre – structură specializată, în subordinea Ministerului Afacerilor Interne (MAI), ale cărei atribuţii şi competenţe legale, în domeniul securităţii naţionale, sunt strict şi transparent stabilite prin OUG nr. 76/2016. În acest context, DGPI respinge ferm orice încercare de a implica instituţia în dispute politice şi reafirmă atât determinarea de a acţiona cu echidistanţă şi profesionalism în misiunile încredinţate prin lege, cât şi deschiderea pentru o corectă informare, în limitele competenţelor şi potrivit prevederilor legale în vigoare”, se arată într-un răspuns al Direcţiei Generale de Protecţie Internă (DGPI), pentru MEDIAFAX.

    Precizările vin după ce primarul general Gabriela Firea a spus duminică faptul că ministrul de Interne Carmen Dan a venit pregătită în şedinţa CEx PSD cu hârtii care reprezentau discuţii private pe WhatsApp, după ce în urmă cu un an a recunoscut că are discuţii, de pe aceeaşi aplicaţie, ale unui senator şi că sunt uşor de interceptat.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • În noua sesiune parlamentară puterea vrea lege pentru lobby, iar opoziţia vrea alegeri în două tururi

    Partidul Social Democrat a discutat sâmbătă, la Neptun, două proiecte de lege, pe care să le susţină în noua sesiune parlamentară, proiecte care aparţin colegilor de coaliţie de la ALDE, partidul lui Călin Popescu Tăriceanu. Documentul discutat la CExN-ul PSD propune susţinerea unui proiect de lege, pentru înfiinţarea Autorităţii Naţionale de Interceptări, astfel încât să fie scoşi „serviciile de informaţii şi ofiţerii din justiţie şi politică”.Proiectul este unul mai vechi, iniţiat de Călin Popescu Tăriceanu.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • EXCLUSIV | Fost ministru: Este “Ascultarea României”. Mi-au dat acces la informaţii secrete, apoi m-au ascultat?

    Varujan Vosganian, ministrul Economiei în perioada decembrie 2012 -octombrie 2013: „Sentimentul că am fost ascultat nu pot să spun că l-am avut, dar mi se pare că această afirmaţie poate fi credibilă pentru că această modă a ascultărilor în baza siguranţei naţionale părea destul de răspândită. Foarte des se întâmplă astăzi ca doi oameni, nu neapărat miniştri, când vorbesc între ei întâi să scoată telefoanele în afara camerei şi după aceea să vorbească, sau când doi oameni vorbesc la telefon unul dintre ei spune: <<Aş vrea să te întâlnesc, dar nu pot să îţi spun la telefon>>. Aşadar, acest sentiment nu că există, acest sentiment a devenit o psihoză în România. Este o psihoză. Sentimentul că oamenii sunt ascultati şi că sunt lucruri pe care nu le pot vorbi la telefon sau că este bine ca telefoanele să stea în altă parte atunci când ei vorbesc a devenit o psihoză naţională”.

    Întrebat dacă se justifică interceptarea unui ministru, Vosganian spune că “în mod normal pe siguranţă naţională nu se justifică nicio interceptare de demnitar pentru că în clipa în care ai suspiciunea că un ministru poate atenta la siguranţa naţională îl disloci. Eram membru în CSAT, aveam certificat ORNISS de acces la informaţii secrete. Păi, pe de-o parte îmi dai certificat ORNISS şi aştepti să fiu în CSAT (…), iar pe de altă parte mă asculţi pe motiv de securitate naţională? Mi se pare absolut hilar (…)”.

    Varujan Vosganian spune că ţara a ajuns un în epoca festivalul “Ascultarea României”.

    “Dacă un om ca mine a fost ascultat, acest lucru s-a întâmplat numai din motivaţii de natură politică pentru ca oamenii politici să poată fi controlaţi şi, eventual, intimidati şi şantajaţi. S-au făcut cercetări in rem, o persoană este cercetată astăzi pentru ceva întâmplat acum 5-6 ani şi brusc au început să iasă la iveală şi convorbiri. Dacă ei ştiau atunci că persoană a comis (o infracţiune-n.r.) când au ascultat-o de ce au lăsat-o 6-7 ani până când au început cercetările. Înregistrările telefonice au devenit la un moment dat un fel de seriale televizate. Cred că într-adevăr, într-o anumită perioadă ascultarea convorbirilor telefonice a fost festivalul <<Ascultarea României>>”, a declarat, pentru MEDIAFAX, fostul ministru al Economiei.

    Mariana Câmpeanu, ministru al Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale în perioada 7 mai 2012 – 5 martie 2014 (PNL) „Nu am nicio dovadă (că mi-a fost ascultat telefonul-n.r). Nu am avut niciun semnal, nu ştiu dacă este aşa (cum spune domnul Puţura-n.r) sau nu. Personal nu m-a preocupat acest lucru şi ca atare nici nu am observat nimic nelalocul lui”.

    Pe de altă parte, colegul de Cabinet al Marianei Câmpeanu, Ovidiu Silaghi spune că în propriul dosar instrumentat de DNA apăreau interceptări care nu aveau nicio legătură cu siguranţa naţională.

    Ovidiu Silaghi, ministru al Transporturilor în perioada mai 2012 – decembrie 2012: „Nu am avut impresia că am fost ascultat, am deja certitudinea. Apar înregistrări în dosarul pe care îl am din anul 2013 la DNA. Sigur nu era o măsură legală. Dacă faci interceptări pe siguranţă naţională ….ce apare în discuţiile acelea nu era de siguranţă naţională. Era o discuţie de campanie electorală. Chiar este o abatere de la normele democratice şi chiar sfidează statul de drept, nemaivorbind despre libertăţile cetăţeneşti”.

    Fostul ministru al Transporturilor Ovidiu Silaghi a fost cercetat pentru că ar fi primit 200.000 de euro de la Nelu Iordache pentru a interveni la persoane cu funcţii de decizie din CNADNR în sprijinul unui contract al firmei omului de afaceri.

    Liviu Pop, fost ministru pentru Dialog Social şi actual ministru al Educaţiei susţine că indiferent dacă este ascultat sau nu, vorbeşte liber la telefon.

    Liviu Pop, ministru pentru dialog social 2014-2015 (actual ministru al Educaţiei): ” Eu vorbesc la fel de liber de când mă ştiu. Nu am avut niciun semnal că mi-e telefonul ascultat şi nici nu am primit de la instituţiile statului vreo comunicare. Eu nu am obsesia telefoanelor ascultate”.

    Alţi foşti miniştri spun că nu au avut semnale că au fost interceptaţi.

    Robert Cazanciuc, ministru al Justiţiei în perioada 15 aprilie 2013 – 17 noiembrie 2015: “Eu nu ştiu să fi avut convorbirile interceptate. Nu am primit niciodată niciun fel de document de la cineva din care să rezulte că aş fi avut convorbirile interceptate. Eu, personal, nu am văzut. NU ştiu ce s-a întâmplat cu alţii, dar la mine o asemenea informaţie nu a ajuns”.

    Daniel Constantin, ministru al Agriculturii în perioada 7 mai 2012 – 17 noiembrie 2015: “Nu am primit niciodată niciun document, nicio informare. Autorităţile statului sunt cele care ştiu dacă s-a procedat într-un fel sau altul şi care trebuie să clarifice dacă au fost astfel de situaţii”.

    Fostul premier din acea perioadă, Victor Ponta, nu a putut fi contactat pentru o reacţie în acest caz.

    Preşedintele Comisiei parlamentare de control al SRI, senatorul Claudiu Manda (PSD), a relatat că fostul secretar de stat în Ministerul Justiţiei, Ovidiu Puţura, a declarat, în timpul audierii sale în comisiei, că majoritatea miniştrilor au avut convorbirile interceptate pe mandate de siguranţă.

    ”Ce ne-a şocat a fost că, atâta timp cât s-a ocupat în Ministerul Justiţiei de aceste informaţii, în calitate de şef al structurii de securitate, în perioada 2012-2016, majoritatea miniştrilor au fost interceptaţi cu mandate de siguranţă naţională, iar din Parlament domnia sa a numit un număr impresionant de parlamentari, în general cei care sunt mai vocali de la fiecare partid. Sunt afirmaţii ale domniei sale, rămâne să vedem dacă se confirmă”, a declarat Claudiu Manda, adăugând apoi că declaraţiile trebuie coroborate cu documente de la SRI.

    Puţura ar fi confirmat că numărul mandatelor de interceptare cerute din considerente de siguranţă naţională a fost foarte mare. ”A spus că, din informaţiile pe care le are, sunt în jur de 2.500 de mandate anual de ascultare pe siguranţă naţională”, a spus Manda.

    Ovidiu Puţura va fi audiat din nou săptămâna viitoare, urmând ca fostul secretar de stat să dea detalii legate de relaţiile dintre anumiţi judecători şi ofiţeri SRI şi despre modul cum se emiteau mandatele de interceptare pe siguranţă naţională.

    Fostul angajat SRI Daniel Dragomir a susţinut, miercuri, că fostul secretar de stat în ministerul Justiţiei, Ovidiu Puţura, condamnat la cinci ani de închisoare cu executare pentru fapte de corupţie, face parte din lista celor 65 de persoane care pot proba afirmaţiile sale.

    Comisia SRI intenţionează să-l cheme la audieri pe fostul premier Victor Ponta, numele său fiind indicat în cadrul audierilor desfăşurate până acum de Comisie cu referire la elemente din perioada guvernului USL, a precizat Claudiu Manda.

     

  • Record de INTERCEPTĂRI. Săveni, oraşul cu 100% cereri de interceptare admise. Primarul: 1.500 de locuitori sunt plecaţi şi am 2.000 de elevi, plus pensionari. Tot ce este popor activ e ascultat. Păi ce e asta?

    În urmă cu câteva zile, avocatul Radu Chiriţă, cadru didactic la Facultatea de Drept a Universitatea ”Babeş-Bolyai” (UBB) Cluj-Napoca, scria pe blogul său că numai în ultimii cinci ani, în România au fost ascultaţi peste 300.000 de oameni. Zi de zi, fiecare convorbire a ajuns la urechile celor care ascultau.

    Iar pentru a face dovada, avocatul a prezentat şi răspunsul pe care l-a primit de la instanţele din ţară. Aşa a ajuns la concluzia că sunt instanţe unde toate cererile de interceptare au fost acceptate de magistraţi.

    Lista integrală o puteţi citi AICI.

    Una dintre instanţe este cea din oraşul Săveni, judeţul Botoşani. Într-o localitate cu 5.500 de oameni, procurorii au cerut, în ultimii cinci ani, 259 de mandate de ascultare. Şi tot atâtea au primit. Iar avocatul se întreba retoric…„Pe cine o fi ascultat procurorii de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Săveni în 259 de dosare? Pe cine? Există 250 de dosare la acel parchet? Mă tot întreb”, a spus Radu Chiriţă, pentru MEDIAFAX.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Record de INTERCEPTĂRI. Săveni, oraşul cu 100% cereri de interceptare admise. Primarul: 1.500 de locuitori sunt plecaţi şi am 2.000 de elevi, plus pensionari. Tot ce este popor activ e ascultat. Păi ce e asta?

    În urmă cu câteva zile, avocatul Radu Chiriţă, cadru didactic la Facultatea de Drept a Universitatea ”Babeş-Bolyai” (UBB) Cluj-Napoca, scria pe blogul său că numai în ultimii cinci ani, în România au fost ascultaţi peste 300.000 de oameni. Zi de zi, fiecare convorbire a ajuns la urechile celor care ascultau.

    Iar pentru a face dovada, avocatul a prezentat şi răspunsul pe care l-a primit de la instanţele din ţară. Aşa a ajuns la concluzia că sunt instanţe unde toate cererile de interceptare au fost acceptate de magistraţi.

    Lista integrală o puteţi citi AICI.

    Una dintre instanţe este cea din oraşul Săveni, judeţul Botoşani. Într-o localitate cu 5.500 de oameni, procurorii au cerut, în ultimii cinci ani, 259 de mandate de ascultare. Şi tot atâtea au primit. Iar avocatul se întreba retoric…„Pe cine o fi ascultat procurorii de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Săveni în 259 de dosare? Pe cine? Există 250 de dosare la acel parchet? Mă tot întreb”, a spus Radu Chiriţă, pentru MEDIAFAX.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Sorin Bucurescu, un primar din judeţul Gorj, se află printre persoanele INTERCEPTATE în ultimii cinci ani: “Mai vorbeam cu câte o fată. Au lăsat în dosar şi mi-au creat probleme cu soţia”

    Edilul comunei Slivileşti, aflat al patrulea mandat, a fost trimis în judecată, în 2015, alături de alte trei persoane, pentru infracţiuni de corupţie. În acelaşi an, prima instanţă, Judecătoria Târgu-Jiu, a dispus achitarea primarului Sorin Bucurescu, hotărârea fiind atacată cu apel.

    În momentul în care a fost deferit justiţiei, bărbatul a aflat că, în timpul cercetărilor, instanţa a admis cererea procurorilor de interceptare a telefonului său.

    ”Şi eu am avut telefonul ascultat. Mă număr printre cele 1549 de persoane interceptate, în Gorj, în perioada 2010-2015. Enorm de multe, la noi ca la nimeni! În loc să luăm exemplu, în toate domeniile, din partea vestului, noi suntem oaia neagră la toate. Am avut telefonul ascultat permanent, 24 de ore din 24. Mi le-au arătat, mi s-a spus că am fost ascultat, nu am nimic de ascuns, asta este. Singurul lucru este că mai vorbesc şi eu cu câte o fată.

    Ar fi culmea la cât alerg şi la cât muncesc să nu mai vorbesc şi eu cu câte o fată. Iniţial nu am ştiut că e ascultat, nu-ţi spune nimeni, din contră. Te agită, îţi trimit tot felul de săgeţi, aceasta este metoda. E o bazaconie cu sunetele care s-ar auzi în timpul convorbirilor. Acestea sunt timpurile, în perioada aceasta trăim şi, din păcate, aprobările sunt date de către judecători, care ar trebui să ia mult mai în serios propunerile făcute de poliţişti şi de Parchet”, a declarat corespondentului MEDIAFAX, Sorin Bucurescu, primarul comunei Slivileşti.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

     

  • Datele transmise în cloud pot fi interceptate fără a lăsa urme

    Transmiterea datelor în cloud, indiferent dacă este criptată sau nu, poate fi interceptată şi decriptată în timp real de către furnizorii de infrastructuri virtuale, potrivit unei investigaţii realizate de specialiştii în securitate cibernetică ai companiei de securitate informatică Bitdefender. O investigaţie Bitdefender relevă că traficul criptat transmis spre şi dinspre furnizorii de servicii de virtualizare în cloud poate fi decriptat şi interceptat în timpul transmiterii datelor de către furnizorii de infrastucturi.
     
    Cercetarea a fost prezentată de Radu Caragea, specialist în securitate cibernetică al Bitdefender, în cadrul conferinţei de securitate Hack In The Box, organizată la Amsterdam, la sfârşitul lunii mai. Concret, o companie care utilizează servicii de virtualizare în cloud oferite de un furnizor extern nu are nicio garanţie că traficul generat de clienţii companiei prin utilizarea serviciilor (date de card, adrese de email, tranzacţii bancare, conversaţii şi alte date personale) nu poate fi interceptat şi analizat de către furnizorul de servicii de cloud.
    Până acum, comunicaţiile cu serverele virtuale găzduite de terţi erau considerate sigure atât timp cât erau criptate. Cercetarea denumită intern TeLeScope arată însă că operatorii care furnizează servicii de virtualizare, precum Amazon Web Services, Microsoft Azure, Digital Ocean, pot accesa neîngrădit toate comunicaţiile clienţilor, decriptând traficul.
     
    Metoda descoperită de specialiştii Bitdefender este mai rapidă faţă de cele încercate anterior şi funcţionează indiferent de sistemul de operare şi, totodată, fără să afecteze funcţionarea maşinii virtuale, reuşind să mascheze interceptarea traficului în oscilaţii ale vitezei de reţea. Având timpi de oprire de până la 0,1 milisecunde, victimele nu vor putea sesiza să sunt interceptate şi nu vor putea limita consecinţele accesării traficului de către companiile furnizoare de servicii de virtualizare în cloud.
     
    Fostul contractor al Agenţiei Naţionale de Securitate din Statele Unite ale Americii (NSA) Edward Snowden a atras atenţia în repetate rânduri asupra obligaţiei furnizorilor de servicii de cloud de a se asigura că fluxurile prin care circulă informaţii către servere sunt securizate şi nu pot fi interceptate de către operatori sau de către terţi. Snowden făcea trimitere nu doar la furnizorii de infrastructuri cloud, ci şi la capacităţile de interceptare ale NSA şi altor servicii secrete, care au potenţialul să afecteze confidenţialitatea datelor transmise în cloud, inclusiv a celor criptate, fără ca proprietarii datelor să ştie. Vulnerabilitatea semnalată de cercetătorii Bitdefender confirmă nevoia de a spori siguranţa transmiterii datelor în cloud.
     
    În momentul de faţă, singura modalitate de a evita accesarea traficului criptat de către furnizorii de astfel de servicii este utilizarea propriilor servere, în infrastructura companiei care le deţine.
     
     
     
     
     

  • Cine poate să asculte telefoanele în România, după ordonanţa Guvernului privind interceptările

    Ordonanţa de urgenţă a Guvernului, care a fost adoptată pentru a pune în acord legislaţia cu decizia Curţii Constituţionale privind interceptările SRI din anchetele procurorilor, extinde dreptul de a intercepta comunicaţiile în România la mai mulţi actori, spre deosebire de situaţia de până acum, când doar SRI-ul avea acest drept, iar procurorii DNA îşi foloseau propriul serviciu tehnic şi infrastructura tehnică a SRI.

    Acum, toate parchetele vor avea drept de acces la tehnica de interceptare a SRI, în baza unui mandat admis de judecător, beneficiind totodată de un corp de poliţişti judiciari, aşa cum are şi DNA, dar şi de dreptul de a-şi înfiinţa propria infrastructură tehnică de interceptări.

    Modul în care aceste mandate de supraveghere tehnică sunt puse în aplicare de procurori şi poliţişti, prin infrastructura SRI de la Centrul Naţional de Interceptare a Comunicaţiilor, ar urma să fie verificat periodic de un judecător al instanţei supreme. Mai mult, SRI devine oficial organ special de urmărire penală, care poate pune în aplicare mandatele de supraveghere tehnică doar în cazurile de terorism şi infracţiuni de siguranţă naţională.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro