BusinessMagazin

Tag: intelegere

  • Blockchainul nu este despre bitcoin

    „Există discuţii la nivelul ministerului (n.r.: Comunicaţiilor) în mai multe comisii, cu specialişti din piaţă, pe tema tehnologiilor avansate precum blockchain sau supercomputing. Avem în plan elaborarea unei politici pe zona de inteligenţă artificială, pe blockchain, care să devină legislaţie adoptată de guvern încât România să se poată plasa printre pionierii domeniului. Încă este o zonă în care România poate face pionierat, însă avem nevoie de cadru legislativ pentru a ajuta nu doar antreprenori locali din domeniul blockchain, dar şi să atragem antreprenori din alte state din Europa”, a explicat Alexandru Petrescu, ministrul comunicaţiilor, în cadrul primei ediţii a evenimentului Romanian Blockchain Summit, desfăşurat în perioada 21-22 iunie.

    Astfel, în ultimii doi ani, guvernele şi companiile lumii au înţeles că blockchain este o tehnologie care nu e reprezentată de moneda digitală bitcoin – acesta fiind contextul în care tehnologia a ajuns în atenţia publică – ci un concept inedit de infrastructură digitală care poate fi implementat în diferite domenii pentru a aduce un aport de transparenţă şi siguranţă informaţională.

    Scepticii tehnologiei blockchain susţin de multe ori că nu înţeleg cum funcţionează şi că nu este de ajuns argumentul că este o infrastructură descentralizată, care nu e controlată şi gestionată de un singur jucător, ci de mai mulţi, şi care are avantajul de a fi imutabilă. Totuşi, în timpul evenimentului Romanian Blockchain Summit, în timpul unui panel de discuţii, Fabio Canesin, fondatorul unuia dintre cele mai mari exchange-uri descentralizate din lume, Nash Exchange (NEX), a oferit o altă perspectivă asupra subiectului.

    „Nu cred că trebuie să le explicăm oamenilor care ar beneficia la scară largă de blockchain exact cum funcţionează. Trebuie doar să le explicăm cum funcţionează pentru ei. Când au apărut transferurile de bani, nimeni nu a stat să le explice oamenilor procesele din spatele transferului, ci doar ce se întâmplă pentru ei”, spune Fabio Canesin, cofondator al proiectului Nash.

    Astfel, ministrul Alexandru Petrescu a arătat o poziţie similară cu societăţile europene, care au agreat convenţii şi asociaţii în ultimii doi ani pentru a exploata avantajele tehnologiei blockchain alături de alte tehnologii revoluţionare.

    „Angajamentul meu şi al Ministerului Comunicaţiilor este de a ajuta şi încuraja adopţia noilor tehnologii. În 2018, România a devenit membru al European Blockchain Forum, o structură ce ţine de Comisia Europeană, şi angajamentul nostru este să atragem tehnologii avansate. (…) Convingerea mea este că va fi o tranziţie a unor oameni din zona IT-ului de astăzi către blockchain. Tehnologia blockchain oferă o posibilitate de stocare a datelor în reţea cu o securitate mult mai ridicată pe aspecte precum vulnerabilitate sau posibilitatea de a corupe datele. Şi cred că în prezent este cel mai bun moment să vorbim despre asta.

    Aceste noi tehnologii trebuie bine cunoscute, aprofundate la nivel de masă în zona specialiştilor din IT, astfel încât să ne asigurăm că tranziţia către blockchain se face în cel mai bun mod pentru România. Putem face acest lucru doar cu o legislaţie care să o încurajeze”, adaugă Petrescu.

    Un alt subiect care a dat tonul discuţiilor în ceea ce priveşte tehnologia blockchain este recentul anunţ al lui Mark Zuckerberg cu privire la lansarea monedei digitale libra, care ar putea ajunge să fie utilizată de cei 2,7 miliarde utilizatori ai reţelei sociale Facebook.

    Compania Facebook a anunţat deja de mult timp mai multe planuri care ar necesita o monedă de schimb în cadrul platformelor sale.

    Mai mult, Facebook vrea să capitalizeze pe cei 1,7 miliarde de oameni care nu sunt incluşi în sisteme financiare globale, adică 31% din populaţia planetei.

    Astfel, compania vinde ideea că este suficient un cont gratuit de Facebook pentru a fi inclus în sistemele financiare.

    În cadrul proiectului prezentat drept Libra, compania lui Mark Zuckerberg promite să rezolve problema transferurilor de bani scumpe, în unele cazuri intermediarii tranzacţiilor percepând chiar şi 10% în comisioane. Practic, proiectul ar trebui să aducă transferuri de bani fără comision, sau cu un comision mult redus, dar cu o viteză mult mai mare.

    De la marketplace-ul deja existent în Facebook şi până la opţiunile de transfer de bani care au fost anunţate pentru Messenger sau WhatsApp, şi chiar până la marketplace-ul pe care vrea să îl creeze în Instagram, compania creată de Mark Zuckerberg are nevoie de o monedă de schimb.

    Entuziaştii criptomonedelor, cei al căror interes în blockchain şi monede digitale este strict de a face bani rapid, sperau că noua moneda de la Facebook va fi următorul bitcoin, următorul El Dorado, însă aceştia au aflat că Facebook lansează ceea ce se numeşte un stablecoin.

    Faţă de restul monedelor digitale din piaţă, precum bitcoin, ethereum sau xrp, unde valoarea monedei este dată de tranzacţiile din piaţă şi de cantitatea de monede date spre tranzacţionare, monedele stabile (n.r.: stablecoin) au valoarea strâns legată de ceva mai puţin volatil decât tranzacţionarea.

    Un exemplu de stablecoin care există deja de câţiva ani este tether . Aceasta are valoarea legată de valoarea dolarului american şi fluctuează doar în funcţie de fluctuaţiile acestuia raportat la piaţa monetară. Valoarea în sine a monedei gravitează constant în jurul valorii de un dolar.

    Însă tether are o capitalizare totală de 3,5 miliarde dolari, pe când Facebook are scopuri mult mai ambiţioase. Prof. dr. Philipp Sandner, şeful Frankfurt School Blockchain Center din cadrul Şcolii de Finanţe şi Management din Frankfurt, numit în top 30 economişti germani în 2018, scrie pe Medium că moneda libra ar putea ajunge chiar şi la o capitalizare de 250 miliarde dolari, detronând astfel bitcoin în topul monedelor digitale după capitalizarea totală de piaţă.

    Nu se poate determina exact numărul de utilizatori ai monedei libra în prezent. Totuşi, dacă luăm în considerare o bază potenţială de utilizatori cuprinsă între 100 şi 500 de milioane de persoane, cu fiecare deţinând între 500 şi 2.500 de libra, capitalizarea de piaţă ar putea varia între 50 miliarde dolari şi 1.250 miliarde dolari. Dacă ţinem cont de faptul că Facebook are 2,7 miliarde utilizatori pe platformele sale, o estimare că 250 de milioane de utilizatori vor folosi libra nu este nerealistă.

    Tot în lumea financiară, dincolo de plăţi şi transferurile de bani, tehnologia blockchain poate fi utilizată şi pentru instrumentele burselor. Spre exemplu, anul trecut, grupul austriac Erste, proprietarul BCR, a doua bancă de pe piaţa locală ca mărime, a realizat cu succes prima emisiune de obligaţiuni private exclusive pe o platformă blockchain. În cadrul evenimentului de la finalul iunii iunie, Adrian Tănase, CEO-ul bursei de la Bucureşti, a spus că şi el ia în calcul utilitatea tehnologiei blockchain. „Trebuie tot timpul să profităm de noile tehnologii. Şi noi analizăm acum posibilitatea de a integra tehnologia blockchain în procesele noastre, pentru că este una dintre tehnologiile viitorului”, spunea şeful bursei de la Bucureşti.

    Mai mult, unii antreprenori români au construit deja businessuri de succes în acest domeniu, în timp ce alţii lucrează încă la o serie de proiecte ambiţioase. Spre exemplu, Mihai Alisie este, alături de Vitalik Buterin, unul dintre fondatorii monedei digitale ethereum un proiect care are în prezent o capitalizare de peste 30 miliarde dolari şi care oferă o plaformă de start pentru 80% din aplicaţiile pe blockchain din piaţă.

    Mihai Ivaşcu, fondatorul serviciului de transfer de bani MoneyMailMe, a fondat şi compania Modex, prin care implementeză proiecte pe blockchain, gestionează un marketplace de soluţii blockchain şi o academie open source unde IT-iştii români pot învăţa blockchain.

    Modex a lucrat cu cel mai mare jucător din industria de carne din România, Cris-Tim, petru implementarea unei infrastructuri digitale bazate exclusive pe tehnologia blockchain, prin care compania va putea urmări trasabilitatea ingredientelor şi produselor.

    „Aplicaţia din industria cărnii este dezvoltată cu liderul Cris-Tim, o companie cu care am mai lucrat în trecut, ce va implementa în curând o infrastructură de blockchain pentru a putea arăta clar cumpărătorilor traseul ingredientelor dar şi al produselor companiei. Cris-Tim este una dintre primele companii din industria globală alimentară care decid să facă acest pas”, explică Mihai Ivaşcu, CEO şi fondator al Modex şi al aplicaţiei de transfer de bani MoneyMailMe.
    Nevoia producătorilor de a li se recunoaşte calitatea produselor şi nevoia consumatorilor de a şti exact de unde provin produsele pe care le cumpără l-au determinat pe antreprenorul român Radu Timiş să implementeze acest proiect.

    Iar românii nu se opresc aici, încât la eveniment au fost prezente şi proiecte precum OncoChain – o echipă de oameni din Timişoara care îşi propune să realizeze un registru naţional al bolnavilor de cancer, care ar sta la baza viitoarelor tratamente şi cercetări.

    Tot la noi în ţară, start-up-ul SupplyBlockhain, care a fost fondat de antreprenorul român Sebastian Cochinescu în SUA, a furnizat infrastructura blockchain pentru exerciţiul NATO Vigorous Warrior 19, desfăşurat la începutul lunii aprilie şi considerat a fi cel mai mare exerciţiu medical military din istoria NATO.
    Dincolo de România, cele mai mari firme de consultanţă din lume, guvernele lumii prin diferite comisii, cele mai mari bănci, precum UBS, Erste sau Alior, testează şi implementează în prezent soluţii pe baza infrastructurilor blockchain. În acelaşi timp, asocierea cu bitcoinul dispare din mintea oamenilor de business şi a inovatorilor şi rămâne doar în mintea celor care speră să câştige bani uşor.

  • Opinie – Georgeta Dendrina: Poziţia de CEO vine cu multe beneficii la care mulţi dintre noi râvnim. Vine insă şi cu multe renunţări şi senzaţia de singur pe lume

    Se vorbeşte mult în ultimii ani, de când Brené Brown şi-a lansat cartea cu acelaşi nume, despre „puterea vulnerabilităţii” şi despre cât este de important ca managerii să îşi arate vulnerabilitatea. Aceasta este însă o sabie cu două tăişuri. Trebuie ca directorii, CEO, să cântărească bine câtă vulnerabilitate şi câtă putere sau tărie emană; altfel, există riscul de a fi consideraţi slabi, neîncrezători în forţele proprii. Aş zice că, mai degrabă, în actul de conducere, vulnerabilitatea e ca sarea în bucate – dacă nu pui, nu are gust mâncarea, dacă pui prea multă, devine dezgustătoare; sau ca parfumul la o ţinută impecabilă – o face remarcabilă şi de neuitat.

    La o cină cu un CEO cu care lucram acum câţiva ani, la întrebarea „Ce mai faci, cum îţi este?”, într-un moment rar de sinceritate şi vulnerabilitate, a spus: „Bine, pentru cât sunt de stresat!”. Ne cunoaştem de mulţi ani, însă acela a fost unul dintre foarte rarele momente de vulnerabilitate manifestată. În rest, ca majoritatea oamenilor în astfel de poziţii, aş zice că are o imagine de întreţinut.

    Responsabilităţile unei astfel de funcţii aduc multe griji, multe nopţi nedormite, dureri de cap, de umeri, cu răni fizice, cu coşmaruri. Presiunea psihologică poate duce la nişte stări emoţionale pe care puţini le înţeleg. Sigur, poziţia de CEO vine cu multe beneficii la care mulţi dintre noi râvnim. Vine însă şi cu multe renunţări şi senzaţia de singur pe lume.

    Cu cât eşti mai sus în organizaţie, cu atât mai mult vei fi înconjurat de oameni care îţi vor spune ce vrei să auzi (sau ce cred ei că vrei să auzi). E foarte greu să te păstrezi în echilibru, să fii raţional, să cauţi ce e dincolo de ceea ce spun oamenii.

    Studiile culturale arată că, în România, distanţa faţă de autoritate e mare. Oricât de mult ar încerca un CEO să fie mai apropiat de oameni, aceştia vor fi mereu sensibili la ce scrie pe cartea lui de vizită. Cineva spunea, la un moment dat, despre şefa ei: „Să nu creadă că angajaţii pot să fie prieteni cu ea”. Poate pentru că, până la urmă, oamenii ştiu în mâna cui stau deciziile finale. Nu mai puţin adevărat este însă că deciziile sunt influenţate de rezultatele, comportamentele şi atitudinea angajaţilor. Vorbesc acum de cazurile care intră într-un anumit grad de „normalitate”, nu de cele cu CEO narcisişti, orbiţi de putere, manipulatori (din păcate, există multe astfel de cazuri).

    Distanţa este atât de mare pentru că oamenii sunt invidioşi. Am auzit de multe ori întrebarea: „De ce ea/el şi nu eu? De ce e altcineva ales/promovat?”. Toţi avem nevoie de feedback, avem nevoie să ne calibrăm în raport cu ceilalţi, inclusiv un CEO.

    Resentimentele sau invidia, care creează comportamente neproductive, fac ca arareori un CEO să beneficieze de un feedback obiectiv.
    Am auzit oameni spunând: „Eu nu pot să îi spun ceva bun, eu nu perii”. Indiferent dacă face ceva bun, oamenii nu îi spun. Sunt alte situaţii în care oamenii încearcă să ascundă sub covor ceva negativ, nişte rezultate proaste, ca să nu afle CEO-ul. Ascunderea adevărului duce la pierderea încrederii în oameni. Astfel, CEO-ul nu mai ştie când i se spune adevărul şi când nu.

    Cred că un CEO este un fel de container pentru multe anxietăţi, multe probleme, multe nelinişti, negativităţi pe care alţii le proiectează asupra lui. De obicei, oamenii nu vorbesc despre acestea, încearcă să le ţină în frâu, să pară calmi, în control, îşi dedică si mai mult timp firmei. Sacrifică, de obicei, relaţiile cu familia şi cu prietenii, acolo unde toţi ne aşteptăm să fim înţeleşi.

    Ce întrebări ar trebui să îşi pună fiecare CEO? „Până când sunt înţeles? Dacă noi conţinem multe anxietăţi, pe noi cine ne conţine? Cum ne detaşăm de presiunile care vin la pachet cu poziţia?” sunt câteva dintre acestea. Studiile arată că unii oameni în poziţia de CEO ajung să aibă comportamente deviante (care implică alcool, sex, droguri); alţii, poate, cu un alt nivel de maturitate, îsi găsesc un executive coach care joacă, printre altele, şi rolul de container.

    Câteva lucruri pe care un CEO ar putea să le facă pentru a contrabalansa senzaţia de singurătate care vine cu poziţia sa sunt:
    • Să îşi găsească un mentor din industrie sau din altă industrie.
    • Să facă parte dintr-o asociaţie, să caute întâlniri cu oameni similari.
    • Să îşi ia un executive coach.
    • Să aibă nişte obiceiuri de relaxare pe care să le practice ca pe ritualuri (sportul poate fi o soluţie; sau cina cu familia/cu prietenii în fiecare sâmbătă sau duminică).
    • Să se apropie de oamenii din firmă, chiar dacă nu îi este simplu, natural, să le zâmbească, să le spună mulţumesc, să îi întrebe ce mai fac.

    Un client dintre ai mei, de acum ceva timp, CEO la o firmă mare, zâmbea în fiecare zi când ajungea la birou şi întreba pe toţi cei pe care îi întâlnea ce mai fac, dădea mâna cu ei. Cred că lumea îl aprecia şi se simţeau apreciaţi la rândul lor. Se spune că „It takes two to tango”; în cazul CEO-ului, el trebuie să dea tonul ca ceilalţi să îl urmeze.

  • Iohannis, după ce Senatul a respins ridicarea imunităţii lui Tăriceanu: Jalnic şi ruşinos. Nu au înţeles nimic

    “Cred că este atât de jalnic şi denotă o atitudine de dispreţ aşa de profund din partea PSD-ALDE faţă de voinţa românilor încât îmi e greu să şi găsesc o calificare pentru votul din Senat. Practic PSD-ALDE prin apărarea lui Tăriceanu cu acest vot şi-au dat arama pe faţă. Nu au înţeles nimic din ce le-au spus românii la vot. Au mers mai departe aşa cum sunt obişnuiţi şi au făcut zid în jurul lui Tăricanu ca nu cumva marea valoare a politicii româneşti să fie atinsă de procurori. Jalnic şi ruşinos”, a declarat Klaus Iohannis.

    Senatul a respins luni solicitarea DNA de începere a urmăririi penale în cazul lui Călin Popescu Tăriceanu. Preşedintele Senatului era acuzat de procurori că a primit mită, indirect, 800.000 de dolari.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cine este Ana Maria Matei, unul dintre cei mai puternici executivi de la cârma E.ON România, cu 5.500 de angajaţi pe piaţa locală

    •   Spune că îşi găseşte inspiraţia zilnică în oamenii cu care interacţionează, mai cu seamă cei pentru care nu există substitut pentru perseverenţă – „acei oameni care la final pot să glumească pe seama îndârjirii lor, să se bucure şi să sărbătorească succesul împreună”.
    •   Pentru a reuşi în mediul de afaceri din România este nevoie, mai ales, de o legislaţie stabilă şi predictibilă, astfel încât companiile să îşi urmeze fără sincope planurile de afaceri: „Nu poţi gândi afaceri de azi pe mâine, nu poţi să bugetezi şi să rebugetezi peste noapte în funcţie de reglementări apărute din senin”; de altfel, reuşita se traduce prin a-i face pe oameni să meargă mai departe alături de tine pe acest drum.

    Investiţii (totale ale grupului pe piaţa locală): cca 1,5 mld. euro
    Număr de angajaţi: cca 5.500

    Profilul Anei Maria Matei a apărut în cea mai recentă ediţie a catalogului 100 CELE MAI PUTERNCE FEMEI DIN BUSINESS.

  • „Oracolul din Omaha” a dat de înţeles cine i-ar putea locul în poziţia de CEO când se va retrage de la conducerea Berkshire Hathaway

    Veteranul Warren Buffett, 88 ani, le-a dat încă o dată acţionarilor Berkshire Hathaway indicii cu privire succesorul său (sau succesori) la conducerea gigantului de investiţii, dar nu a dorit nici de această dată să insiste asupra subiectului – ceea ce a frustrat o parte din oamenii prezenţi la adunarea anuală a acţionariatului vehicului de investiţii, potrivit CNBC.

    Preşedintele şi CEO-ul Berkshire Hathaway, cunoscut drept „oracolul din Omaha”, a spus că executivii Greg Abel şi Ajit Jain ar putea într-o zi să vină la masă cu el şi cu vicepreşedintele Charlie Munger şi să răspundă la întrebări în faţa acţionarilor.

    Timp de mai mulţi ani, Buffett şi Munger au răspuns întrebărilor acţionarilor fără a împărţi scena arenei din Omaha cu altcineva.

    Însă Buffett a spus sâmbătă că „acest format nu va fi valabil pentru totdeauna şi dacă va fi mai bine să îi aibe şi pe ei (n.r: Abel şi Jain) pe scenă”, atunci ar fi fericit să o facă. Acesta a adăugat că s-au gândit şi la varianta în care toţi patru să fie pe scenă în acelaşi timp.

    „Adevărul este că cei doi sunt mai buni decât noi, cunosc afacerile mai bine, muncesc de departe mai mult, aşadar sunteţi invitaţi să le adresaţi întrebări în cadrul acestei întâlniri”, le-a transmis Buffett acţionarilor, potrivit Bloomberg.

    În timp ce Buffett şi Munger oferă adesea răspunsuri cu privire la filosofiile lor generale, privind investiţiile şi administrarea companiilor, Abel şi Jain s-au axat asupra unor detalii specifice. Abel a stabilit calendarul pentru unele iniţiative privind energia curată a companiei şi competitivitatea ratelor sale în statul american Iowa, în timp ce Jain a trecut rapid în revistă unde se situează, din punct de vedere al profitabilităţii, unitatea Geico a Berkshire faţă de principalul său rival, Progressive Corp.

    Abel este considerat potenţialul succesor al lui Warren Buffett, datorită vârstei mai mici şi a competenţelor mai extinse. Pe de altă parte, Buffett a spus, în repetate rânduri, că Jain a generat mai mulţi bani pentru acţionari decât Abel.

    Subiectele de discuţie au abordat şi participaţia lui Buffett la Kraft Heinz, care a trebuit să fie exclusă din câştigurile primului trimestru al Berkshire Hathaway, deoarece Kraft Heinz încă nu şi-a depus raportul anual pentru 2018, pe fondul investigaţiei de reglementare.

    De asemenea, având în vedere faptul că Buffett a evitat de-a lungul timpului să investească în companii din domeniul tehnologiei, iar cinci dintre cele mai valoroase companii ale lumii activează în acest sector, miliardarul a fost întrebat dacă acest lucru ar trebui să se schimbe. El şi Munger şi-au exprimat regretul privind ratarea mai multor acţiuni care şi-au amplificat valoarea, inclusiv la Google. Munger a justificat acest fapt prin investiţia recentă a companiei în Apple, care a generat câştiguri de mai mult de 10 miliarde de dolari. Referindu-se la Amazon, Buffett a afirmat că nu este dispus să investească în companii pe care nu le înţelege.

    Alte informaţii acoperite în cadrul întâlnirii au vizat câştigurile companiei. Profitul operaţional a crescut cu 5% în al patrulea trimestru, la 5,56 miliarde de dolari, în urma câştigurilor BNSF Railway, precum şi al celor generate de fabrici şi de comerţul cu amănuntul. Venitul net al Berkshire Hathaway a crescut la 21,7 miliarde de dolari.

    Deşi Buffett a spus că „nu facem un obiectiv din a cumpăra” acţiunile firmei la preţurile curente, Berkshire a reachiziţionat mai multe stocuri în primul trimestru al anului 2019 decât în tot anul 2018.

    Buffett este un cunoscut critic al fondurilor speculative şi al structurilor acestora privind taxele, iar în cadrul discuţiilor de sâmbătă, acesta a adus din nou atacuri către firmele cu capital privat.

     

     

  • „Oracolul din Omaha” a dat de înţeles cine i-ar putea locul în poziţia de CEO când se va retrage de la conducerea Berkshire Hathaway

    Veteranul Warren Buffett, 88 ani, le-a dat încă o dată acţionarilor Berkshire Hathaway indicii cu privire succesorul său (sau succesori) la conducerea gigantului de investiţii, dar nu a dorit nici de această dată să insiste asupra subiectului – ceea ce a frustrat o parte din oamenii prezenţi la adunarea anuală a acţionariatului vehicului de investiţii, potrivit CNBC.

    Preşedintele şi CEO-ul Berkshire Hathaway, cunoscut drept „oracolul din Omaha”, a spus că executivii Greg Abel şi Ajit Jain ar putea într-o zi să vină la masă cu el şi cu vicepreşedintele Charlie Munger şi să răspundă la întrebări în faţa acţionarilor.

    Timp de mai mulţi ani, Buffett şi Munger au răspuns întrebărilor acţionarilor fără a împărţi scena arenei din Omaha cu altcineva.

    Însă Buffett a spus sâmbătă că „acest format nu va fi valabil pentru totdeauna şi dacă va fi mai bine să îi aibe şi pe ei (n.r: Abel şi Jain) pe scenă”, atunci ar fi fericit să o facă. Acesta a adăugat că s-au gândit şi la varianta în care toţi patru să fie pe scenă în acelaşi timp.

    „Adevărul este că cei doi sunt mai buni decât noi, cunosc afacerile mai bine, muncesc de departe mai mult, aşadar sunteţi invitaţi să le adresaţi întrebări în cadrul acestei întâlniri”, le-a transmis Buffett acţionarilor, potrivit Bloomberg.

    În timp ce Buffett şi Munger oferă adesea răspunsuri cu privire la filosofiile lor generale, privind investiţiile şi administrarea companiilor, Abel şi Jain s-au axat asupra unor detalii specifice. Abel a stabilit calendarul pentru unele iniţiative privind energia curată a companiei şi competitivitatea ratelor sale în statul american Iowa, în timp ce Jain a trecut rapid în revistă unde se situează, din punct de vedere al profitabilităţii, unitatea Geico a Berkshire faţă de principalul său rival, Progressive Corp.

    Abel este considerat potenţialul succesor al lui Warren Buffett, datorită vârstei mai mici şi a competenţelor mai extinse. Pe de altă parte, Buffett a spus, în repetate rânduri, că Jain a generat mai mulţi bani pentru acţionari decât Abel.

    Subiectele de discuţie au abordat şi participaţia lui Buffett la Kraft Heinz, care a trebuit să fie exclusă din câştigurile primului trimestru al Berkshire Hathaway, deoarece Kraft Heinz încă nu şi-a depus raportul anual pentru 2018, pe fondul investigaţiei de reglementare.

    De asemenea, având în vedere faptul că Buffett a evitat de-a lungul timpului să investească în companii din domeniul tehnologiei, iar cinci dintre cele mai valoroase companii ale lumii activează în acest sector, miliardarul a fost întrebat dacă acest lucru ar trebui să se schimbe. El şi Munger şi-au exprimat regretul privind ratarea mai multor acţiuni care şi-au amplificat valoarea, inclusiv la Google. Munger a justificat acest fapt prin investiţia recentă a companiei în Apple, care a generat câştiguri de mai mult de 10 miliarde de dolari. Referindu-se la Amazon, Buffett a afirmat că nu este dispus să investească în companii pe care nu le înţelege.

    Alte informaţii acoperite în cadrul întâlnirii au vizat câştigurile companiei. Profitul operaţional a crescut cu 5% în al patrulea trimestru, la 5,56 miliarde de dolari, în urma câştigurilor BNSF Railway, precum şi al celor generate de fabrici şi de comerţul cu amănuntul. Venitul net al Berkshire Hathaway a crescut la 21,7 miliarde de dolari.

    Deşi Buffett a spus că „nu facem un obiectiv din a cumpăra” acţiunile firmei la preţurile curente, Berkshire a reachiziţionat mai multe stocuri în primul trimestru al anului 2019 decât în tot anul 2018.

    Buffett este un cunoscut critic al fondurilor speculative şi al structurilor acestora privind taxele, iar în cadrul discuţiilor de sâmbătă, acesta a adus din nou atacuri către firmele cu capital privat.

     

     

  • Cronica de film: Brexit, mai mult documentar decât film – VIDEO

    Filmul Brexit, avându-l în rolul principal pe Benedict Cumberbatch, explică toate strategiile folosite de tabăra pro-Brexit pentru a convinge oamenii de rând că Regatul Unit e mai puternic în afara UE.

    Recunosc că unele informaţii îmi erau necunoscute, dar dincolo de asta, filmul pare mai degrabă un documentar cu momente menite să-ţi amintească că urmăreşti totuşi un film şi nu un buletin extins de ştiri de pe BBC.
    Am fost tentat să scriu că înclinaţiile anti-Brexit ale celor care au realizat filmul sunt evidente; mi-am amintit, apoi, că nu a prea mai rămas nimeni care să fie ferm convins de beneficiile procesului în cauză.
    Detaliez: de-a lungul istorisirii, cei care au pledat pentru Brexit sunt prezentaţi ca personajele negative şi, pe alocuri, chiar lipsite de inteligenţă, în vreme ce aparţinătorii taberei Remain apar ca nişte luptători împotriva demagogiei şi a unui viitor sumbru. În realitate, însă, lucrurile nu au stat chiar aşa; este adevărat că cei care au susţinut Brexitul au manipulat date pentru a-şi susţine mesajul, dar să nu uităm că întreaga tragicomedie britanică a plecat de la orgoliul de nestăvilit al lui David Cameron.
    Mă întorc la film şi trebuie să remarc prestaţia excelentă a lui Cumberbatch, care joacă rolul Dominic Cummings, cel care a pus la cale toată strategia pro-Brexit. Sunt obişnuit însă cu prestaţiile sale excelente, aşa că trec la actorul care m-a surprins într-un mod plăcut: Paul Ryan, un actor de televiziune cvasinecunoscut în România, îl întruchipează excelent pe Nigel Farage, liderul UKIP. Poate vi-l amintiţi: e cel care a militat pentru Brexit, dar a dispărut atunci când s-a pus problema să preia rolul de prim-ministru de la Cameron.
    Ryan se achită de sarcină extrem de bine, lăsându-te cu sentimente mixte faţă de Farage: atât ură, cât şi un soi de simpatie pentru un om care pare depăşit de ceea ce a pus în mişcare.
    Brexit e un film simplu, lansat la momentul oportun pentru a atrage atenţia. Nu e o reuşită cinematografică, pentru că stilul documentar în care e realizat nu te poate captiva cu adevărat. Pentru cei care sunt însă curioşi ce s-a întâmplat cu adevărat în acea zi fatidică de 23 iunie 2016, filmul e o bună sursă de informare.

    Notă: 6/10

  • Dacă francezii de la Renault ajung la o înţelegere de fuziune cu japonezii de la Nissan, ar deveni al doilea cel mai mare jucător din industria auto la nivel global

    O fuziune între cei giganţi cu un istoric de parteneriate între ei Renault şi Nissan Motor ar duce la o industrie globală automotive controlată de trei mega-jucători, ceea ce ar pune presiune pe ceilalţi producători din piaţă să se îndrepte spre consolidare sau să rămână în urmă. Cele două companii trebuie doar să ajungă la o înţelegere, potrivit Bloomberg.

    Producătorul francez împreună cu cel japonez şi cu Mitsubishi Motors Corp drept al treilea partener ajung la o producţie anuală de 10,8 milioane de vehicule – aproape dublu faţă de livrările globale ale Ford Motor.

    Dacă această alianţă care este unită acum printr-o pânză de parteneriate şi deţineri de participaţii ar ajunge o entitate, ar fi al doilea producător mondial după Volkswagen, cu Toyota Motor pe locul trei.

    Dimensiunea a fost mereu un factor important în industria auto însă acum a devenit unul decisiv. Producătorii auto trebuie să facă multe investiţii pentru a rămâne în frunte în cursa pentru dezvoltarea vehiculelor electrice şi a maşinilor autonome, în timp ce servicii de ride-sharing precum Uber Technologies muşcă din anumite cote de piaţă şi generează tensiuni în piaţă, potrivit Bloomberg.

    Dacă fuziunea merge înainte, ar creşte astfel presiunea pe ceilalţi producători din topul global.

    Jean-Dominique Senard, preşedintele Renault numit în luna ianuarie după scandalul în care a fost implicat Carlos Ghosn – arhitectul-şef al alianţei Renaul-Nissan – a readus la viaţă propunerea de a uni producătorul francez cu cel japonez printr-o fuziune, potrivit surselor citate de publicaţie.

    În timp ce beneficiile unei astfel de mutări la nivel de costuri sunt convingătoare în contextul investiţiilor gigant din industrie, planul lui Senard nu este automat unul care se va materializa.

    Atât Nissan cât şi guvernul japonez au făcut eforturi în începe discuţiile cu renault, însă există multe tensiuni în acest moment în interiorul parteneriatului după arestarea lui Carlos Ghosn în Japonia, potrivit Financial Times.

     

     

  • Antreprenoarea din România cu afaceri de peste 100 de milioane de lei şi 1.200 de angajaţi: ”Vindem în 50 de ţări şi nu mai facem faţă cererii”

    „Încerc să procedez aşa cum spunea scriitoarea Olga Greceanu: «Tot ce faci în lume trebuie împlinit cu exaltare, cu înţelegere că ceea ce faci tu altul nu ar putea».”

    •   A absolvit Facultatea de Ştiinţe Economice din cadrul Universităţii „Al. I. Cuza” din Iaşi în 1983, iar primul job a fost acela de contabil.

    •   După Revoluţie, la doar 29 de ani, a participat la înfiinţarea a patru societăţi pe acţiuni, iar apoi un prag important pentru Doina Cepalis a fost în 2000, când a cumpărat o fabrică de in din Paşcani.

    •   În 2007, cu un capital de
    10.000 de euro, a pus bazele companiei producătoare de sisteme de siguranţă şi scaune auto pentru copii Te-Rox Prod.

    •   Spune că printre cele mai mari satisfacţii profesionale se numără cifra de afaceri a businessului, de peste 30 de milioane de euro anual, dar şi momentele când este felicitată de clienţii companiei.

    Cifră de afaceri (2017): cca 30 mil. euro
    Număr de angajaţi: > 1.200

    CITITI POVESTEA DOINEI CEPALIS 

     

     

     

     

     

     

     

     

  • Româncă din Londra: „Eu nu va inteleg pe unele. Infirmiere nu vreti sa lucrati, in curatenie faceti figuri iar de hotele fugiti

    Angajatorii din România se plâng de cerinţele exagerate ale angajaţilor tineri care vor program scurt plătit foarte bine. Unii angajatori spuneau că tineri refuză 1,500 de lei lunar pentru că trebuie să se trezească la 5 dimineaţă. În Marea Britanie se pare că lucrurile stau la fel. O româncă din Londra ce lucrează de peste 10 ani în recrutări a răbufnit pe Facebook după cerinţele exagerate ale românilor din Marea Britanie.

    Pe grupul de Facebook  Romani in Londra, Monica Georgiana a scris: Eu nu va inteleg pe unele. Infirmiere nu vreti sa lucrati, in curatenie faceti figuri iar iar de hotele fugiti. Pai unde vreti madamelor sa lucrati sau la ce post aspirati voi?  Fara o pregatire, fara aspect, fara engleza, fara nimica?

    Ca sa lucrezi ca asistenta medicala iti trebuie o universitate,o scoala,o engleza,un aspect ingrijit…nu toata lumea poate profesa din prima.
    Ca sa lucrezi in team leading tot asa, ai nevoie de scoala de experienta…..in management tot asa…nu vii tu cu 8 clase doar fara sa faci nimic extra sa te ceri team leader.

    Un exemplu doar.
    Incetul cu incetul se invata alfabetul, eu asa stiu

    Lucrez in recrutari de peste 10 ani sa zic si cunosc cazuri care pur simplu trebuie sa ai o rabdare de fier sa accepti si sa recrutezi incontinuare cu zambetul pe buze”.