Tag: intarziere
-
Întârzieri MARI ale trenurilor din Gara de Nord, pentru 15 trenuri / Cea mai mare întârziere, 205 minute
Potrivit CFR, echipele feroviare intervin, joi dimineaţă, pe segmentul de cale ferată Buftea-Chitila, pentru remedierea unui deranjament tehnic semnalat la sistemul de dirijare a traficuluiCirculaţia trenurilor care tranzitează staţiile Bucureşti Nord, Bucureşti Basarab, Chitila, Buftea, Periş, Crivina, Brazi şi Ploieşti se desfăşoară în cursul dimineţíi în condiţii speciale, de tip ”cale liberă”, până la finalizarea lucrărilor de repunerea în funcţie a sistemului de dirijare a traficului.Citeşte continuarea pe www.mediafax.ro -
Aceasta e principala cauză în 90% dintre cazurile de autism la copiii de până în 3 ani
“Dacă aparent 5 ore pe zi de vizionare ar trebui “să nu fie” un fapt îngrijorător, în cazul copiilor şi mai ales al copiilor mici de 0-2 ani, consumul TV este foarte dăunător, ajungându-se în marea majoritate a cazurilor în care cei mici au fost lăsaţi în medie peste 5 ore/zi în faţa mediilor virtuale, la diagnostice de întârziere în dezvoltarea psiho-motrica, întârziere în apariţia şi dezvoltarea limbajului, tulburare de opoziţie şi/sau comportament, şi, mai grav, de ADHD sau chiar de autism”, a declarat, în cadrul unei conferinţe de presă, Marius Zamfir, psiholog şi coordonator Centru pentru Copii cu Autism.
În acest context, Centrul pentru Copii cu Autism a lansat, marţi, campania “Stop Autism Virtual!”, care îşi propune conştientizarea cauzelor grave ale vizionării TV, în rândul copiilor cu vârste curprinse între 0 şi 2 ani.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
-
Trei ardeleni au creat de la zero un business evaluat la 1 milion de euro
“Atunci când ieşi în oraş, să mănânci la un restaurant ori să te bucuri de o bere cu prietenii, ajungi să aştepţi mai mult decât ai vrea pentru un meniu şi pentru notă?“ este întrebarea cu care începe filmul de prezentare a aplicaţiei Fast Order, dezvoltată de ardelenii Lucian Cramba, Bogdan Herea şi Alexandru Coman. Întrebarea rezumă conceptul de la care a pornit dezvoltarea aplicaţiei: aglomeraţia, personalul nepregătit, o satisfacţie redusă a clientului, lipsa de informaţii în ceea ce priveşte clienţii restaurantelor – sunt câteva dintre problemele pe care Lucian Cramba spune că reuşesc să le adreseze prin Fast Order. Lansată în martie 2016, aplicaţia este folosită în 100 de unităţi HoReCa din toată ţara, dar şi din afara graniţelor – ajunge chiar şi în Dubai, New York şi în câteva oraşe europene. Dacă investiţia iniţială în aceasta a fost proprie (cam 50.000 de euro, ai antreprenorilor Lucian Cramba şi Alex Coman), ulterior start-up-ul a atras peste 300.000 de euro prin două runde de finanţare. Prima, anul trecut, când Bogdan Herea, proprietarul furnizorului clujean de servicii IT Pitech+Plus a investit 125.000 de euro şi, recent, 200.000 de euro primiţi din partea unui grup de investitori privaţi în start-up-uri inovative. Lucian Cramba previzionează venituri de 200.000 de euro pentru cel de al doilea trimestru al anului şi spune că start-up-ul a ajuns să fie evaluat la circa 1 milion de euro. În prezent, acţionariatul majoritar este deţinut de Alex Coman, Bogdan Herea, Lucian Cramba; acţionarii minoritari, nou intraţi în firmă, deţin circa 20% din start-up.

Concret, aplicaţia poate fi folosită acum de către clienţii restaurantelor în care aceasta este implementată. Clientul are posibilitatea să scaneze un QR code prin intermediul căruia este localizat şi are totodată acces la meniul restaurantului. Poate să realizeze comenzile direct de pe smartphone; totodată, aplicaţia permite şi chemarea unui chelner, solicitatea de debarasare a mesei sau solicitarea notei de plată. În plus, prin intermediul acesteia, nota de plată poate fi achitată direct de pe telefon şi poate fi chiar împărţită între mai mulţi participanţi la masă (acum lucrează la implementarea unui sistem de plată cu cardul printr-un parteneriat cu Banca Transilvania şi Romcard).
Poate aceasta să înlocuiască ospătarii unui restaurant? Lucian Cramba spune că aplicaţia vine în completarea serviciilor unui ospătar şi nu în defavoarea lui. ”Din studiile pe care le-am făcut până acum, am înţeles că meseria de ospătar nu mai este privită ca una din care angajaţii să vrea să să iasă la pensie. De obicei este un job part time, pentru o vară sau două; de aceea, servirea lasă de dorit. Noi oferim o unealtă restaurantelor, prin să poată depăşi această barieră“. Antreprenorul se referă la un scenariu în care numărul comenzilor creşte foarte mult într-o seară aglomerată şi sunt prea puţin chelneri. ”Pot să gestioneze lucrurile într-un mod eficient? Noi am spune că nu. De aceea este nevoie de ei – atât pentru preluarea comenzilor, cât şi pentru customer support.“ Aplicaţia este totodată şi o modalitate de acumulare a datelor despre clienţi – de la cine sunt, la ce preferinţe şi tendinţe de consum îi caracterizează; astfel, potrivit lui Cramba, ospătarilor le rămâne mai mult timp să se ocupe de clienţii care au nevoie de interacţiunea umană.

Lucian Cramba, care se autodescrie ”plecat de acasă de la 18 ani ca să fac afaceri şi niciodată n-am fost angajat“, povesteşte că ideea dezvoltării Fast Order i-a venit în urmă cu cinci ani, când avea o cafenea în Alba Iulia. A ajuns atunci la concluzia că nu există o metodă eficientă de a servi un număr mare de clienţi în timpul orelor aglomerate. Între timp, proprietarul clădirii în care era cafeneaua a decis să construiască în locul acesteia un bloc, dar ideea lui a rămas în picioare. Faptul că tehnologia nu era însă atât de avansată atunci nu i-a permis să dezvolte aplicaţia la acel moment; de pildă, internetul wireless era prea scump pentru a fi folosit peste tot pe telefoanele mobile. Astfel, împreună cu Alex Coman, abia în 2015 a pus bazele aplicaţiei, într-o formă rudimentară, care să valideze conceptul şi să verifice modul în care ideea era primită de proprietarii de restaurante, cât şi de clienţii acestora. ”Când ne-am dus la primul restaurant şi le-am povestit ce vrem să facem, le-am spus: este un produs care nu mai există, este foarte posibil să vă dea peste cap sistemul care deja funcţionează aici, costă şi bani, nu avem experienţă în domeniul HoReCa, are şi probleme tehnice, dar vreţi să îl testaţi?“ De altfel, scepticismul celor din industrie reprezintă în continuare o problemă de care se lovesc. ”A fost destul de greu la început, dar am fost perseverenţi, am învăţat foarte mult din piaţă şi am pus şi în aplicare ce am învăţat în produsul pe care îl avem astăzi, care în fiecare zi este îmbunătăţit.“
Dacă iniţial doar Alexandru Coman s-a ocupat de dezvoltarea aplicaţiei, în prezent el coordonează o echipă formată din şapte programatori care lucrează la îmbunătăţirea şi dezvoltarea funcţionalităţilor acesteia.
-
Trei ardeleni au creat de la zero un business evaluat la 1 milion de euro
“Atunci când ieşi în oraş, să mănânci la un restaurant ori să te bucuri de o bere cu prietenii, ajungi să aştepţi mai mult decât ai vrea pentru un meniu şi pentru notă?“ este întrebarea cu care începe filmul de prezentare a aplicaţiei Fast Order, dezvoltată de ardelenii Lucian Cramba, Bogdan Herea şi Alexandru Coman. Întrebarea rezumă conceptul de la care a pornit dezvoltarea aplicaţiei: aglomeraţia, personalul nepregătit, o satisfacţie redusă a clientului, lipsa de informaţii în ceea ce priveşte clienţii restaurantelor – sunt câteva dintre problemele pe care Lucian Cramba spune că reuşesc să le adreseze prin Fast Order. Lansată în martie 2016, aplicaţia este folosită în 100 de unităţi HoReCa din toată ţara, dar şi din afara graniţelor – ajunge chiar şi în Dubai, New York şi în câteva oraşe europene. Dacă investiţia iniţială în aceasta a fost proprie (cam 50.000 de euro, ai antreprenorilor Lucian Cramba şi Alex Coman), ulterior start-up-ul a atras peste 300.000 de euro prin două runde de finanţare. Prima, anul trecut, când Bogdan Herea, proprietarul furnizorului clujean de servicii IT Pitech+Plus a investit 125.000 de euro şi, recent, 200.000 de euro primiţi din partea unui grup de investitori privaţi în start-up-uri inovative. Lucian Cramba previzionează venituri de 200.000 de euro pentru cel de al doilea trimestru al anului şi spune că start-up-ul a ajuns să fie evaluat la circa 1 milion de euro. În prezent, acţionariatul majoritar este deţinut de Alex Coman, Bogdan Herea, Lucian Cramba; acţionarii minoritari, nou intraţi în firmă, deţin circa 20% din start-up.

Concret, aplicaţia poate fi folosită acum de către clienţii restaurantelor în care aceasta este implementată. Clientul are posibilitatea să scaneze un QR code prin intermediul căruia este localizat şi are totodată acces la meniul restaurantului. Poate să realizeze comenzile direct de pe smartphone; totodată, aplicaţia permite şi chemarea unui chelner, solicitatea de debarasare a mesei sau solicitarea notei de plată. În plus, prin intermediul acesteia, nota de plată poate fi achitată direct de pe telefon şi poate fi chiar împărţită între mai mulţi participanţi la masă (acum lucrează la implementarea unui sistem de plată cu cardul printr-un parteneriat cu Banca Transilvania şi Romcard).
Poate aceasta să înlocuiască ospătarii unui restaurant? Lucian Cramba spune că aplicaţia vine în completarea serviciilor unui ospătar şi nu în defavoarea lui. ”Din studiile pe care le-am făcut până acum, am înţeles că meseria de ospătar nu mai este privită ca una din care angajaţii să vrea să să iasă la pensie. De obicei este un job part time, pentru o vară sau două; de aceea, servirea lasă de dorit. Noi oferim o unealtă restaurantelor, prin să poată depăşi această barieră“. Antreprenorul se referă la un scenariu în care numărul comenzilor creşte foarte mult într-o seară aglomerată şi sunt prea puţin chelneri. ”Pot să gestioneze lucrurile într-un mod eficient? Noi am spune că nu. De aceea este nevoie de ei – atât pentru preluarea comenzilor, cât şi pentru customer support.“ Aplicaţia este totodată şi o modalitate de acumulare a datelor despre clienţi – de la cine sunt, la ce preferinţe şi tendinţe de consum îi caracterizează; astfel, potrivit lui Cramba, ospătarilor le rămâne mai mult timp să se ocupe de clienţii care au nevoie de interacţiunea umană.

Lucian Cramba, care se autodescrie ”plecat de acasă de la 18 ani ca să fac afaceri şi niciodată n-am fost angajat“, povesteşte că ideea dezvoltării Fast Order i-a venit în urmă cu cinci ani, când avea o cafenea în Alba Iulia. A ajuns atunci la concluzia că nu există o metodă eficientă de a servi un număr mare de clienţi în timpul orelor aglomerate. Între timp, proprietarul clădirii în care era cafeneaua a decis să construiască în locul acesteia un bloc, dar ideea lui a rămas în picioare. Faptul că tehnologia nu era însă atât de avansată atunci nu i-a permis să dezvolte aplicaţia la acel moment; de pildă, internetul wireless era prea scump pentru a fi folosit peste tot pe telefoanele mobile. Astfel, împreună cu Alex Coman, abia în 2015 a pus bazele aplicaţiei, într-o formă rudimentară, care să valideze conceptul şi să verifice modul în care ideea era primită de proprietarii de restaurante, cât şi de clienţii acestora. ”Când ne-am dus la primul restaurant şi le-am povestit ce vrem să facem, le-am spus: este un produs care nu mai există, este foarte posibil să vă dea peste cap sistemul care deja funcţionează aici, costă şi bani, nu avem experienţă în domeniul HoReCa, are şi probleme tehnice, dar vreţi să îl testaţi?“ De altfel, scepticismul celor din industrie reprezintă în continuare o problemă de care se lovesc. ”A fost destul de greu la început, dar am fost perseverenţi, am învăţat foarte mult din piaţă şi am pus şi în aplicare ce am învăţat în produsul pe care îl avem astăzi, care în fiecare zi este îmbunătăţit.“
Dacă iniţial doar Alexandru Coman s-a ocupat de dezvoltarea aplicaţiei, în prezent el coordonează o echipă formată din şapte programatori care lucrează la îmbunătăţirea şi dezvoltarea funcţionalităţilor acesteia.
-
BOMBA a explodat în Statele Unite. Dezastrul poate ajunge la cote maxime
Bursele din SUA sunt la maxime istorice, creditarea pentru sectorul imobiliar comercial este la un nivel record, americanii care-şi cumpără maşini se împrumută mai mult ca niciodată şi gospodăriile în general sunt aproape la fel de îndatorate cum erau când marea criză financiară le-a lovit economia.Iar preşedintele Donald Trump vrea să dereglementeze pieţele financiare pentru ca şi mai multe credite să inunde ţara.
BOMBA a explodat în Statele Unite. Dezastrul poate ajunge la cote maxime
-
BOMBA a explodat în Statele Unite. Dezastrul poate ajunge la cote maxime
Bursele din SUA sunt la maxime istorice, creditarea pentru sectorul imobiliar comercial este la un nivel record, americanii care-şi cumpără maşini se împrumută mai mult ca niciodată şi gospodăriile în general sunt aproape la fel de îndatorate cum erau când marea criză financiară le-a lovit economia.Iar preşedintele Donald Trump vrea să dereglementeze pieţele financiare pentru ca şi mai multe credite să inunde ţara.
BOMBA a explodat în Statele Unite. Dezastrul poate ajunge la cote maxime
-
De ce defecţiunea tehnică a ajuns un fenomen lunar la Tarom
Lunar sute de pasageri sunt blocaţi în aeroporturi sau ajung cu întârziere la destinaţie din cauza unor defecţiuni tehnice ale avioanelor, aceasta fiind cea mai clară dovadă a ineficienţei managementului Tarom.Compania de stat a avut lunar un avion cu defecţiune tehnică în ultimele cinci luni, sute de pasageri fiind blocaţi în aeroporturi, ajungând la destinaţie cu întârziere de câteva ore bune.
Vineri, un avion al companiei aeriene Tarom, cu 117 oameni, s-a întors la Bucureşti din zborul către Amsterdam din cauza unei defecţiuni tehnice, la 35 de minute după decolare. „După verificări, tehnicienii au constatat că a fost vorba de o defecţiune minoră la instalaţia de climatizare“, au transmis oficialii companiei Tarom.
-
ANAF a recuperat 2,5 milioane lei de la o persoană din cele 10 verificate cu averi de peste 20 milioane de euro
O persoană din grupul PFAM a achitat 2,5 milioane lei, reprezentând impozit pe venituri suplimentare nedeclarate şi penalităţi de întârziere şi dobânzi.
Reamintim că în acest an au fost finalizate verificãrile fiscale în cazul primelor 10 persoane din grupul PFAM care este format din 336 persoane, asupra carora se fac analize si verificari privind riscurile fiscale si se aplica programe de conformare.
Asa cum ANAF a informat in noiembrie 2015, in urma acestor verificări efectuate de Direcţia Generală Control Venituri Persoane Fizice, în cazul primelor 10 persoane din grupul PFAM, pentru veniturile din anul 2011, au fost identificate venituri nedeclarate de 86.948.321 lei.
Obs!: A nu se confunda cu “Programul de asigurare a conformării fiscale a persoanelor fizice cu risc fiscal” (PFRF)”.Verificările fiscale prealabile documentare (VFPD), din cadrul programul de asigurare a conformării fiscale a persoanelor fizice cu averi mari (PFAM -peste 20 milioane de euro/persoană), au fost declanşate efectiv în anul 2013.
În anul 2014 au fost declanşate verificări fiscale la persoanele fizice pentru care s-a constatat cu ocazia VFPD îndeplinirea condiţiilor legale privind diferenţa semnificativă între veniturile estimate pe baza situaţiei fiscale personale şi cele declarate organelor fiscale.
Aceste verificări au prezentat un grad ridicat de complexitate, generat de următoarele aspecte:– au fost analizate operaţiunile desfăşurate prin peste 480 de conturi bancare (peste 100.000 de tranzacţii) transmise de instituţiile de credit, în principal, pe format hârtie, fapt care a necesitat prelucrarea manuală a acestora
– au fost verificate operaţiuni desfăşurate de persoanele fizice cu peste 120 de societăţi comerciale (peste 10.000 de operaţiuni)
– au fost prelucrate informaţii privind deţinerile patrimoniale primite de la peste 100 de autorităţi ale administraţiei publice locale (servicii de impozite şi taxe locale)
– mare parte dintre activităţile şi tranzacţiile verificate presupun analize complexe: activităţi investiţionale diverse, tranzacţii cu instrumente financiare pe pieţele interne şi internaţionale, tranzacţii disimulate sau artificiale, multiple operaţiuni cu numerar, inclusiv de valori semnificative, pentru care au fost prezentate informaţii neclare, insuficiente sau contradictorii (aspect datorat reticenţei contribuabililor de a furniza astfel de informaţii).
-
IMAGINI INCREDIBILE. Dana Grecu, scandal monstru în centrul Bucureştiului. Jandarmii nu au stiut cum să reacţioneze când au văzut-o pe vedeta Antena 3. VIDEO
În acest weekend, vedeta Antenei 3 a fost protagonista unui incident petrecut în public, chiar în centrul Capitalei.
IMAGINI INCREDIBILE. Dana Grecu, scandal monstru în centrul Bucureştiului. VIDEO