BusinessMagazin

Tag: INS

  • Staţiunile montane au de aproape patru ori mai multe unităţi de cazare faţă de acum 15 ani, arată datele oficiale. Sunt şi încasările din taxe şi impozite de patru ori mai mari?

    Numărul unităţilor de cazare din staţiunile montane a crescut de 3,5 ori în perioada 2007-2022, de la doar 978 de structuri de cazare la 3.500 de unităţi, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică.

    Datele oficiale arată evoluţia turismului montan în România, însă realitatea din teren este că numărul unităţilor de cazare din aceste zone este mult mai mare. Buşteniul şi Branul sunt unele dintre cele mai populare staţiuni montane din România, statut care aduce cu sine şi un număr impresionant de turişti care sosesc în unităţile de cazare din aceste staţiuni.

    Buşteni număra anul trecut 171 de unităţi de cazare, număr similar cu cel din 2021, potrivit INS. În ultimii 15 ani, cea mai mare evoluţia a fost în 2021 faţă de 2020. În primul an al pandemiei, doar 67 de unităţi de cazare erau înregistrate în datele oficiale. Un an mai târziu, cazările din Buşteni erau în număr de 171 de unităţi, adică o creştere de aproape trei ori într-un singur an.

    O creştere semnificativă, însă nu la fel de mare ca în cazul Buşteniului, a fost şi în Bran. Anul trecut, Branul număra 160 de cazări. Un salt mare în evoluţia numărul de cazări a fost în 2021, când erau 157 de unităţi, pe când cu un an în urmă, erau doar 130 de cazări. Ziarul Financiar a contactat cele două primării pentru a primi răspunsuri cu privire la taxele şi impozitele pe care unităţile administrativ-teritoriale le încasează de la aceşti operatori, însă până la închiderea acestei ediţii cele două primării nu au oferit un răspuns.

    Datele prezentate mai sus sunt cele oficiale, prezente în bazele de date ale Institutului Naţional de Statistică. Pe platforma Turistinfo sunt 269 de oferte de cazare doar în Buşteni, iar multe dintre ele acceptă doar plata în numerar, nu card sau vouchere de vacanţă. Pe aceeaşi platformă, în Bran se găsesc 313 oferte de cazare, adică dublu faţă de datele oficiale. Şi în acest caz, multe cazări acceptă ca metodă de plată doar numerarul.

    În cazul platformei Airbnb, unde sunt listate în mare parte apartamente şi case date în regim hotelier, în Buşteni există peste 210 de cazări, în timp ce în Bran sunt peste 240 de unităţi, în toate cele patru sate administrate de Primăria Bran, anume Bran, Predeluţ, Sohodol, Şimon.

    „Nu există o reglementare fermă pentru aceste platforme online, ei nu consideră că fac activitate de agenţie de turism, ci că fac marketing, doar că ei încasează şi bani din această activitate. La noi se lucrează cu dublă măsură, adică sunt cei care au clasificare, plătesc taxe, şi cei care nu plătesc taxe, nimic, dar fac venituri. Ar trebui o presiune mai mare pe statul român“, spune Adi Voican, preşedintele Asociaţiei pentru Promovarea şi Dezvoltarea Turismului din Prahova.

    Specificul zonelor montane este faptul că multe dintre cazări sunt case de vacanţă sau mici pensiuni, foarte puţine proiecte de hoteluri de mari dimensiuni şi-au făcut loc în staţiunile montane. Adi Voican este de părere că această de creştere de peste trei ori a unităţilor de cazare din staţiuni nu este relevantă dacă vorbim de atragerea turiştilor străini.

    „Nu poţi să te adresezi turismului organizat internaţional pentru că nu ai cum să faci turism de masă, eşti departe de marii operatori“, mai spune el.

  • INS: Comerţul generează aproape 40% din cifra de afaceri, construcţiile doar 7%

    În anul 2022, numărul mediu de salariaţi a crescut cu 1,0 % faţă de anul 2021. Întreprinderile din sectorul Servicii de piaţă au deţinut cea mai mare pondere în ceea ce priveşte numărul mediu de salariaţi (38,0%), urmate de cele din industrie (30,0%). Mărimea medie a unei întreprinderi din industrie a fost de circa 20 salariaţi, în timp ce în comerţ a fost de circa 5 salariaţi.

    Comparativ cu anul 2021 numărul total de întreprinderi a crescut cu 2,9%.

    La sfârşitul anului 2022, sectorul industrie însuma 60689 întreprinderi, respectiv 9,4% din totalul întreprinderilor active din domeniul economic (industrie, construcţii, comerţ şi servicii de piaţă).
    Cea mai mare pondere a fost deţinută de întreprinderile active din cadrul sectorului Servicii de piaţă, respectiv 51,1%.

    Structura investiţiilor brute în cadrul sectoarelor de activitate economică se prezintă astfel: industrie 34,0%, servicii de piaţă 30,0%, construcţii 20,8%, iar comerţ 15,2%.

    În ceea ce priveşte cifra de afaceri, ponderea cea mai mare a fost deţinută de întreprinderile cu activitate principală de comerţ (39,8%), întreprinderile din construcţii deţinând doar 7,2% din totalul cifrei de afaceri

    Rezultatul brut al exerciţiului a înregistrat valori pozitive (profit) în toate cele patru sectoare de activitate economică, serviciile de piaţă şi comerţul înregistrând 57,8% din valoarea rezultatului brut.

    Valoarea adăugată brută la costul factorilor a fost obţinută în 2022, în proporţie de 34,9% în servicii de piaţă, 32,2% în industrie, 23,6% în comerţ şi 9,3% în construcţii.

  • România aparent e pe creştere, dar industria e în scădere cu 5% la nouă luni? Cum se poate?

    ♦Industria României a scăzut cu 5% la nouă luni din 2023, al cincilea an de scădere, şi pune umărul serios la frâna puternică a economiei României, de la creşterea de 5% în 2022 la 1% la trei trimestre din acest an.

    22% din economie a făcut industria, în medie, în ultimii cinci ani şi în fiecare an a tras, mai mult sau mai puţin, economia în jos. O excepţie aparentă a fost în 2021, când industria a fost pe plus faţă de 2020, când a scăzut cu două cifre. În realitate, industria doar revenea la scăderea de dinainte şi nicidecum nu a crescut. La nouă luni din 2023, după un 2022 în care preţurile energiei au fost în aer şi în care piaţa industrială europeană a fost lovită de distorsiunile războiului din Ucraina, industria este la -5% în primele trei trimestre din an, prin comparaţie cu aceeaşi perioadă a anului trecut, conform datelor Institutului Naţional de Statistică (INS).

    Vestea proastă este că, în mod cert, industria României, cel mai important segment economic, după comerţ, va trage în jos economia în 2023. Vestea mai puţin proastă, spune Eugen Sinca, analist la Erste, grupul care deţine BCR, este că s-ar putea ca scăderea la final de an să fie mai mică decât este acum.

    „Segmentul de producţie a arătat semne de redresare în ultimele trei luni. Perspectivele mai bune pentru cererea externă, cu indicele german Ifo în creştere în octombrie, datorită îmbunătăţirii componentei privind aşteptările în ultimele câteva luni, ar trebui să susţină producţia internă în viitor“, este de părere Eugen Sinca.

    Evoluţia economiei germane sau a zonei euro nu este certă, chiar dacă situaţia energetică s-a stabilizat, în continuare producătorii europeni şi români se confruntă cu competitori chinezi, indieni, turci sau ruşi, care nu au costuri mai ridicate pentru poluare: nu plătesc certificate de carbon sau nu trebuie să facă investiţii pentru a atinge ţintele europene de emisii de carbon. Aceste costuri fac ca exporturile industriale europene să fie necompetitive pe pieţele externe, iar pieţele Uniunii Europene să fie inundate de produse indiene sau turceşti, cum s-a întâmplat la final de 2022, când producătorii europeni de tablă de oţel stăteau cu produsele pe stoc.

    Ce spun producătorii: „Trebuie să ne uităm un pic la cadru mai larg european şi ăsta e un lucru pe care noi îl discutăm cu celelalte confederaţii patronale în Business Europa, această umbrelă europeană pe care o avem, pentru că ce se întâmplă în România nu e unic. Industria europeană pierde masiv din competitivitate şi a pierdut în ultimii ani din cauza preţurilor mari la energie. Din punctul ăsta de vedere, Europa e cea mai necompetitivă piaţă dintre cele mari“, spune Radu Burnete, directorul executiv al Confederaţiei Patronale Concordia, una dintre cele mai mari organizaţii de acest fel din România.

    Economia frânează mult mai tare decât se prognoza. Mai stau în picioare calculele pentru 2023?

    Economia a crescut mult sub aşteptări în trimestrul al treilea din 2023, evoluţie care dă peste cap calculele guvernului atât pentru anul acesta, cât şi pentru 2024. Semnele din economia reală erau de mult acolo, este de părere Radu Burnete, directorul executiv al Confederaţiei patronale Concordia, una dintre cele mai mari organizaţii de acest tip din România.

    „Pe mine nu mă surprind cifrele foarte tare, pentru că inclusiv în discuţiile pe care le-am avut cu guvernul pe acest pachet fiscal noi le spuneam că la fiul ierbii se vede că economia încetineşte. Din contactul pe care noi îl avem cu companiile din industrie, aud membrii spunând că le-au scăzut volumele, că au scăzut vânzările. Eu mă uit mereu la consumul de energie din România şi în aceasta vară se vedea că e mult sub anul trecut“, a spus el la ZF Live, emisiune susţinută de Orange Business.

    Guvernul, în cea mai recentă prognoză, vede o creştere economică de 2% în 2023 ţi de 3,4% în 2024. În acest moment, din cauza evoluţiei proaste a economiei în primele trei trimestre ale anului, analiştii financiari refac calculele. Companiile însă sunt de părere că cel puţin jumătate de an economia va mai frâna.

    „Economia a încetinit mai tare decât prognozele şi probabil că în următoarele două trimestre cam aşa o vom ţine“, a mai spus Burnete la ZF Live. Răzvan Botea

  • INS: Câştigul salarial mediu net a fost, în septembrie, de 4.593 lei, plus 1,4% faţă de august

    În luna septembrie 2023, câştigul salarial mediu brut a fost de 7.350 lei, cu 92 lei (+1,3%) mai mare decât în luna august, iar câştigul salarial mediu net a fost de 4.593 lei, în creştere cu 62 lei (+1,4%) faţă de luna august 2023, arată datele INS publicate luni.

    Valorile cele mai mari ale câştigului salarial mediu net s-au înregistrat în fabricarea produselor de cocserie şi a produselor obţinute din prelucrarea ţiţeiului (11.450 lei), iar cele mai mici în hoteluri şi
    restaurante (2.524 lei).

    Comparativ cu luna septembrie a anului precedent, câştigul salarial mediu net a crescut cu 14,7%.

    În luna septembrie 2023, în majoritatea activităţilor din sectorul economic, nivelul câştigului salarial mediu net a crescut comparativ cu luna august 2023, ca urmare a acordării de prime ocazionale (prime trimestriale, anuale, pentru performanţe deosebite sau pentru „Ziua petrolistului”), drepturi în natură şi ajutoare băneşti, sume din profitul net şi din alte fonduri (inclusiv bilete de valoare). De asemenea, creşterile câştigului salarial mediu net s-au datorat realizărilor de producţie ori încasărilor mai mari (în funcţie de contracte/proiecte).

    S-au înregistrat creşteri ale câştigului salarial mediu net cu 23,2% în fabricarea produselor de cocserie şi a produselor obţinute din prelucrarea ţiţeiului, între 4,0% şi 7,5% ȋn extracţia petrolului brut şi a gazelor naturale, tăbăcirea şi finisarea pieilor (inclusiv fabricarea articolelor de voiaj şi marochinărie, harnaşamentelor şi încălţămintei; prepararea şi vopsirea blănurilor), telecomunicaţii, tipărirea şi reproducerea pe suporturi a înregistrărilor, fabricarea produselor farmaceutice de bază şi a preparatelor farmaceutice, între 2,5% şi 3,5% în fabricarea produselor textile, activităţi de servicii în tehnologia informaţiei (inclusiv activităţi de servicii informatice), activităţi de producţie cinematografică, video şi de programe de televiziune, înregistrǎri audio şi activităţi de editare muzicalǎ (inclusiv activităţi de difuzare şi transmitere de programe), fabricarea de mobilă, prelucrarea lemnului, fabricarea produselor din lemn şi plută (cu excepţia mobilei, inclusiv fabricarea articolelor din paie şi din alte materiale vegetale împletite), fabricarea calculatoarelor şi a produselor electronice şi optice, fabricarea produselor din cauciuc şi mase plastice, fabricarea băuturilor, fabricarea autovehiculelor de transport rutier, a remorcilor şi semiremorcilor.

    Scăderile câştigului salarial mediu net faţă de luna august 2023 au fost determinate de acordarea în lunile precedente de prime ocazionale, drepturi în natură şi ajutoare băneşti, sume din profitul net şi din alte fonduri (inclusiv bilete de valoare). De asemenea, scăderile câştigului salarial mediu net au fost determinate de nerealizările de producţie ori de încasările mai mici (în funcţie de contracte/proiecte), precum şi de angajările de personal cu câştiguri salariale mai mici faţă de medie, din unele activităţi economice.

    Cele mai semnificative scăderi ale câştigului salarial mediu net la nivel de secţiuni/diviziuni CAEN Rev.2 s-au înregistrat după cum urmează: cu 11,0% în extracţia minereurilor metalifere; între 4,0% şi 6,0% în intermedieri financiare (cu excepţia activităţilor de asigurări şi ale fondurilor de pensii), producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat; între 1,0% şi 2,0% în fabricarea altor mijloace de transport, silvicultură şi exploatare forestieră (inclusiv pescuit şi acvacultură), colectarea şi epurarea apelor uzate, captarea, tratarea şi distribuţia apei, fabricarea produselor din tutun, activităţi de asigurări, reasigurări şi ale fondurilor de pensii (cu excepţia celor din sistemul public de asigurări sociale).

    În sectorul bugetar, în luna septembrie 2023 s-au înregistrat creşteri ale câştigului salarial mediu net comparativ cu luna precedentă în învăţământ (+4,3%, ca urmare a reluării plăţii cu ora a cadrelor didactice), în sănătate şi asistenţă socială (+2,3%), respectiv în administraţia publică (+1,4%).

  • Populaţia României la 1 iulie 2023 era de 21,8 milioane, cu 0,3% mai mică faţă de iulie 2022

    La 1 iulie 2023, populaţia după domiciliu din mediul urban a fost de 12.239.000 de persoane, în scădere faţă 1 iulie 2022, cu 0,8%. Populaţia din mediul rural a fost de 9.634.000 de persoane, în creştere faţă 1 iulie 2022, cu 0,3%.

    Populaţia feminină la 1 iulie 2023 a fost de 11.200.000 de persoane, în scădere cu peste 34.000 de persoane faţă de aceeaşi dată a anului precedent. Populaţia masculină la aceeaşi dată a fost de 10.673.000 de persoane, în scădere cu peste 35.000 de persoane faţă de aceeaşi dată a anului precedent.

    Procesul de îmbătrânire demografică s-a accentuat comparativ cu 1 iulie 2022, prin creşterea cu 0,4 puncte procentuale a ponderii populaţiei vârstnice (de 65 ani şi peste) şi prin scăderea uşoară, cu 0,1 puncte procentuale, a ponderii persoanelor tinere (0-14 ani).

    Indicele de îmbătrânire demografică a crescut de la 121,1 (la 1 iulie 2022) la 124,9 persoane vârstnice la 100 persoane tinere (la 1 iulie 2023).

    Vârsta medie a populaţiei a fost de 42,4 ani, cu 0,3 ani mai mare decât la 1 iulie 2022. Vârsta mediană a fost de 43,0 ani, în creştere cu 0,4 ani faţă de 1 iulie 2022.

    La 1 iulie 2023, cea mai mare pondere în totalul populaţiei o deţinea grupa de vârstă 45-49 ani (8,5%). În rândul persoanelor de sex masculin, ponderea acestei grupe de vârstă a fost de 8,9%, iar la cele de sex feminin de 8,2%.

    Ponderea grupei de 0-4 ani a fost de 4,5%, mai mică decât cea a grupei de 5-9 ani (4,9%) şi a celei de 10-14 ani (5,0%).

  • O enigmă care vine din lipsă de strategie. Cu deficit de 6 miliarde de euro din sectorul agroalimentar, Ministerul Agriculturii nu ştie cine sunt cei mai mari exportatori de alimente

    ♦ Ministerul Agriculturii recomandă trimiterea unei solicitări la INS pentru a afla cine sunt cei mai mari exportatori de alimente ♦ INS nu poate furniza date referitoare la cât exportă fiecare companie şi cât din exporturi reprezintă alimente ♦ În top zece exportatori din industria alimentară doar trei au în portofoliu doar produse alimentare de bază, restul având şi detergenţi, cereale sau produse destinate industriei farmaceutice.

    Deficitul comercial al României în ceea ce priveşte produsele ali­mentare (exlusiv cereale, seminţe sau animale vii) ajunge anual la aproape 6 miliarde de euro, iar an de an decalajul dintre importuri şi exporturi se măreşte, deşi se văd în cifre timid şi eforturile producătorilor locali de a acoperi şi alte pieţe.

    Cu toate acestea, Ministerul Agri­culturii nu ştie cine sunt cei mai mari exportatori de alimente din România, adică firmele care reuşesc să menţină pe plus exporturile României şi care pot fi un start pentru reprezentanţii ministerului în realizarea unei strategii pentru produsele „made in Romania“ care pot ajunge pe plan extern. Cine exportă, ce exportă, cât exportă şi unde?

    „Referitor la solicitarea dumnea­voastră, vă rugăm să vă adresaţi INS“, a fost răspunsul reprezentanţilor Ministerului Agriculturii la solicitarea ZF cu privire la lista celor mai mari 50 de exportatori de alimente în primul semestru şi la evoluţia exporturilor în prima jumătate a anului. Practic, Ministerul Agriculturii care are pe mână un buget de peste 20 de miliarde de lei anual şi care este responsabil de un sector strategic într-un context în care războiul din Ucraina a demonstrat importanţa independenţei alimentare pentru păstrarea unui echilibru economic.

    ZF a cerut Institutului Naţional de Statistică (INS) un clasament al celor mai mari exportatori de alimente, exclusiv animale vii, cereale, seminţe, băuturi şi ţigări. Însă, pentru clasamentul general, datele INS nu exclud şi celelalte produse exportate de o companie. „Topul general al firmelor exportatoare/importatoare furni­zat de INS este realizat în funcţie de valoarea totală a bunurilor exportate/im­portate“, au explicat reprezentanţii INS.

    Practic, dacă o companie exportă mai multe tipuri de produse, nu doar ali­mentare, ea este menţionată în clasament. Astfel, topul celor mai mari exportatori de alimente este condus de Bunge România SA, care are şi activitate de producţie de ulei, dar şi trading de cereale, din datele ZF, Unilever Europe B.V, care are şi o fabrică de detergenţi, nu doar de condimente şi Swiss Caps, care produce capsule şi pentru industria farmaceutică. De exemplu, pe grupe de produse, Unilever Europe B.V. şi Swiss Caps AG sunt primii cei mai mari exportatori în categoria preparate alimen­tare diverse (capitolul 21) unde exporturile au ajuns în primul semestru la 194 de milioane de euro, conform INS.

    Bunge România este cel mai mare exportator de ulei, dar în datele analizate de ZF compania este prezentă şi între exportatorii de seminţe. De asemenea, în clasament se află şi Bunge Biocombustibil SRL, furnizor de biodiesel. Practic, din top zece companii prezente în clasamentul furnizat de INS, doar trei – Aaylex Prod, Fabrica de Lapte Braşov şi Convenience Prod – au în portofoliu produse alimentare de bază, care fac parte din coşul zilnic.

    În lipsa unei strategii de creştere a producţiei de alimente şi a exportului de produse finite, România este campioană la livrări de materii prime (cereale, animale vii etc) peste hotare şi campioană la importuri de produse prelucrate, adică cu valoare adăugată.

    Practic, cele mai im­por­tante produse ca va­loare sunt carnea, lactatele, ouă, mierea, dar şi legu­mele, pentru care România plă­teşte anual 3,1 mld. euro, adică mai mult decât încasăm pe toate alimentele expor­tate, conform unei analize anterioare a ZF. Iar imaginea României ca producător de ali­mente se ve­de în magazinele locale unde în ultimii ani raf­turile s-au umplut de carne, conserve, dul­ciuri, lactate sau fructe şi legume din import.

  • Cum să locuieşti mai bine. Ce arată statisticile: Suprafaţa medie a locuinţelor noi se menţine la 62,8 metri pătraţi

    ♦ Potrivit unui studiu realizat de platforma de imobiliare Storia.ro, circa 40% dintre potenţialii cumpărători de locuinţe din generaţia baby boomers (persoane de peste 59 de ani) ar accepta să facă rabat de la suprafaţa casei atunci când ar fi puşi în faţa situaţiei de a face un compromis ♦ În ceea ce priveşte generaţia millennials (cu vârste cuprinse între 27 şi 42 de ani), circa o treime dintre respondenţi au declarat că ar putea renunţa la criteriul iniţial privind suprafaţa locuinţei.

    Suprafaţa medie a locuinţelor noi livrate în cursul anului 2022 s-a menţinut la 62,8 metri pătraţi, nivel atins în anul precedent, când a fost bifată prima creştere a acestui indicator după şapte ani de continuă scădere, potrivit calculelor ZF făcute pe baza datelor disponibile în platforma Tempo a Institutului Naţional de Statistică.

    În ultimii douăzeci de ani, maximul a însemnat 76 de metri pătraţi pentru o locuinţă nou-livrată, medie înregistrată în anii 2010, 2011 şi 2013. Legea locuinţei prevede o suprafaţă utilă minimă de 66 de metri pătraţi pentru un apartament de trei camere, de 52 de metri pătraţi pentru un apartament cu două camere şi de 37 de metri pătraţi pentru o garsonieră.

    Cauza principală care stă la baza uşoarei creşteri a suprafeţei medii a unei locuinţe în 2021, creştere continuată anul trecut, a fost pandemia. În condiţiile în care s-a vorbit mult despre importanţa mai mare pe care locuinţele au căpătat-o dintr-odată în vieţile oamenilor, de îndată ce lockdownul şi restricţiile care s-au întins pe mai bine de un an au limitat activităţile sociale, ideea de „acasă“ a devenit mai importantă, mai ales că locuinţa a trebuit să devină şi loc de desfăşurare pentru activităţile de serviciu, de şcoală şi multe altele. Pentru mulţi, acest mod de derulare a zilelor este încă valabil.

    Menţinerea suprafeţei medii a locuinţelor la aproape 63 de metri pătraţi, medie calculată de ZF raportând suprafaţa totală locuibilă la numărul total de locuinţe livrate anual, vine în paralel cu o altă tendinţă având ca resort tot pandemia: creşterea numărului de locuinţe noi cu patru camere. Totuşi, ritmul s-a temperat anul trecut, acest tip de locuinţe crescând cu 7% faţă de anul precedent, comparativ cu un ritm de creştere anterior de 23%. Astfel, în cursul anului trecut au fost finalizate circa 15.300 de locuinţe cu patru camere, faţă de 14.186 în 2021.

    Din totalul livrărilor de locuinţe, care a fost anul trecut de 73.338, apartamentele cu patru camere se menţin la o pondere de 21%, similar cu anul precedent. Acesta este cel mai mare nivel istoric al livrărilor de locuinţe cu patru camere, niciodată până acum nemaifiind atins pragul de 15.000.

    Cu media de aproape 63 de metri pătraţi suprafaţă pentru o locuinţă nou-livrată, casele şi apartamentele s-au apropiat din nou de anul 2019, când acest indicator fusese foarte puţin peste 63 de metri pătraţi. Suprafeţele mai mari chiar şi cu câţiva metri pătraţi devin un element puternic de atracţie pentru clienţi, iar dezvoltatorii exploatează această strategie.

    Perioada lungă de reducere treptată a suprafeţelor locuinţelor noi a fost pusă, în general, de specialiştii din domeniu pe seama faptului că dezvoltatorii, pentru a face locuinţe pe care să şi le permită mai multă lume, au eliminat sau au micşorat semnificativ zone precum debaraua sau cămara, ceea ce se vede, în final, în suprafaţa totală a locuinţei.

    Potrivit unui studiu realizat de platforma de imobiliare Storia.ro, circa 40% dintre potenţialii cumpărători de locuinţe din Generaţia Baby Boomers (persoane de peste 59 de ani) ar accepta să facă rabat de la suprafaţa casei, atunci când ar fi puşi în faţa situaţiei de a face un compromis. În ceea ce priveşte generaţia Millennials (cu vârste cuprinse între 27 şi 42 de ani), circa o treime dintre respondenţi au declarat că ar putea renunţa la criteriul iniţial privind suprafaţa locuinţei.

  • Reţeta de la medic a devenit noul şoc din viaţa românilor. Cei cu probleme de sănătate sunt obligaţi să scoată mai mulţi bani din buzunare după ce preţul medicamentelor a crescut în mod constant

    Sănătatea, „un lux“: preţul medicamentelor a crescut într-un mod şocant cu 21% în august faţă de iulie, conform INS. Numai medicamentele mai lipseau să dea peste cap inflaţia

    Pacienţii trebuie să scoată din buzunar tot mai mulţi bani pentru a avea acces la tratamentul recomandat de medic, în condiţiile în care preţul medicamentelor a crescut cu 20,7% într-o singură lună, în august faţă de iulie, aşa cum arată datele recente de la Institutul Naţional de Statistică privind inflaţia şi evoluţia preţurilor de consum. 

    ♦ Reţeta de la medic a devenit noul şoc în viaţa românilor: pacienţii trebuie să suporte un cost mai mare pentru tratament după scumpirea medicamentelor ♦ „Există riscul ca unii pacienţi să taie de pe reţetă medicamente după aceste scumpiri“ ♦ Asociaţia Pacienţilor: „Este o dovadă de politici publice proaste în sănătate. Ne sună mămici să plătim investigaţiile scumpe şi tratamentul pentru copiii bolnavi“ ♦ România este pe primul loc în UE la rata mortalităţii pe afecţiuni ce pot fi tratate şi locul trei la rata mortalităţii pe boli ce pot fi prevenite, potrivit Eurostat.

    Pacienţii trebuie să scoată din buzunar tot mai mulţi bani pentru a avea acces la tratamentul recomandat de medic, în condiţiile în care preţul medicamentelor a crescut cu 20,7% într-o singură lună, în august faţă de iulie, aşa cum arată datele recente de la Institutul Naţional de Statistică privind inflaţia şi evoluţia preţurilor de consum. Medicamentele reprezintă categoria de produse cu cea mai mare creştere raportată pe indicatorii de preţ din august faţă de luna anterioară. Avansul este dublu faţă de nivelul inflaţiei, spre comparaţie.

    „Accesul pacienţilor la medicamente este dezastruos. Pe toate categoriile de vârstă ale pacienţilor şi pe toate segmentele de afecţiuni o ducem rău. Avem politici dezastruoase în sănătate şi lipsa asta de măsuri afectează sănătatea publică şi noi zicem că este un atentat la siguranţa naţională. Se încalcă Constituţia când vorbim de exemplu de sănătatea copiilor care trebuie să aibă acces gratuit la tratament. Ne sună mămici să plătim investigaţiile şi tratamentul pentru copii“, spune Cezar Irimia, preşedintele Alianţei Pacienţilor Cronici şi al Federaţiei Asociaţiei Bolnavilor de Cancer.

    Pe lângă banii pe care pacienţii trebuie să îi scoată din buzunar pentru a beneficia de analize sau investigaţii de bază (pentru că pe bilet de trimitere fondurile se termină în primele zile ale lunii) acum pacienţii trebuie să plătească în plus şi pentru tratamentul recomandat de medic. Asta în condiţiile în care România ocupă  primul loc în UE la rata mortalităţii pe afecţiuni ce pot fi tratate şi locul trei la rata mortalităţii pe boli ce pot fi prevenite, potrivit Eurostat.

    Doar în august anul acesta preţul medicamentelor a înregistrat o creştere cu 15% în faţă de august anul trecut şi cu  13% faţă decembrie anul trecut, mai arată Statistica.

    Anual, românii consumă peste 400 mi­lioane de cutii de medicamente prescrise pe reţetă, din datele Cegedim. Medicamentele fără reţetă cumpărate într-un an ajung şi la 270 milioane de cutii. Aici preţul nu este impus de autorităţi. Creşterile de preţ au pornit de la 7%, dar ajung să şi dubleze sau tripleze suma per produs de la o lună la alta.

    „Există impact asupra pacientului, există acest risc ca un anumit procent din pacienţi să taie de pe reţetă unele medicamente ca urmare a acestor scumpiri, mai ales în mediul rural. Dar cred că pacientul s-a obişnuit cu aceste creşteri pentru că la OTC-uri (medicamente fără prescripţie) de exemplu au fost creşteri cu 5-10% de două ori pe an în ultimii ani. La medicamentele cu prescripţie până acum nu au fost modificări“, a spus  Cristina Pavel, preşedinte al Asociaţiei Farmaciilor Independente Ethica.

    Ajustarea preţurilor la medicamentele cu prescripţie se face anual de către Ministerul Sănătăţii. La 1 august s-a implementat modificarea pentru 2023, iar această ajustare a făcut ca unele produse să coste în farmacie dublu sau chiar triplu în august faţă de luna anterioară. Măsura are scopul de a păstra medicamentele ieftine, sub 50 de lei, în piaţă, în contextul în care producătorii susţin că fabrică în pierdere după scumpirile la materii prime şi energie.

    „Important este coşul de medicamente la care se referă Statistica  pentru că dacă utilizează medicamentele fără prescripţie sau suplimentele alimentare atunci creşterea de preţuri este între 20% şi 50%, o creştere generată de cererea din piaţă. La aceste medicamente preţul nu este controlat de Ministerul Sănătăţii“, spune Dragoş Damian, CEO al producătorului de medicamente Terapia Cluj. Pe de altă parte, el mai subliniază că la medicamentele cu prescripţie medicală a existat o creştere agreată pe preţuri, între 7 şi 14%, astfel încât să se compenseze creşterea costurilor de producţie şi aceste medicamente să nu dispară de pe piaţă.

    „Am cerut creştere constantă a preţului ca să nu dispară produsele. Au dispărut 3.000 de medicamente de pe piaţă în ultimii 7 ani pentru că nu s-a ajustat preţul. Este o dovadă de politici publice proaste la nivelul medicamentelor“, a spus Damian.

    Preţurile  medicamentelor este format din preţ de producător, la care se adaugă marja distribuitorului plus marja farmaciei, deci creşterile nu apar din cauza producătorilor, mai spune el.

    Piaţa farmaceutică a ajuns la 27,8 miliarde de lei în vânzări, plus 18% într-un an, potrivit ultimelor date. România este dependentă de importurile de medicamente în proporţie de 80%, peste 10% din deficitul de balanţă comercială vine din zona medicamentelor, potrivit datelor de la Patronatul Producătorilor Industriali din România.

  • Cum funcţionează piaţa GPL-ului: Mai bine de jumătate din cantităţi sunt folosite de populaţie în butelii pentru gătit sau încălzire. „Dacă infrastructura de gaze ar fi fost dezvoltată, stăteau altfel lucrurile“.

    Circa 85% din locuinţele din Olanda şi 60% dintre locuinţele din Ungaria folosesc gazul pentru a se încălzi, în timp ce numai 34% dintre români au acest „privilegiu“, deşi ţara defilează spre statutul de cel mai mare producător de gaze din UE.

    În lipsa infrastructurii, românii, mai ales cei din zonele rurale, apelează la lemne, iar uneori chiar la GPL. Datele de la INS arată că jumătate din consumul de GPL la nivel naţional se face chiar de populaţie, prin buteliile cu aşa-numitul aragaz sau prin instalaţii care folosesc GPL montate pe lângă casele izolate. De multe ori însă, încărcarea buteliilor sau a acestor instalaţii încalcă orice normă de siguranţă.

    Datele transmise de Institul Naţional de Statistică (INS) arată că în 2021 la nivel naţional a fost un consum de circa 403.000 de tone de GPL, peste 223.000 de tone fiind consumate de populaţie, deci 55%, restul fiind segmentul de autogaz.

    În bani, valoarea pieţei ar fi de circa 400-450 de milioane de euro, având în vedere preţurile medii din 2021. „Pe zona de populaţie, GPL-ul se consumă sub forma buteliilor pentru aragaz folosite mai ales la gătit, dar şi pentru instalaţii care permit încălzirea locuinţelor izolate. Amestecul este însă diferit pentru o butelie şi gazul folosit ca autogaz“, spun oameni din industrie. „Dacă infrastructura de gaze ar fi fost dezvoltată, stăteau altfel lucrurile.“

     

  • Între ciocan şi nicovală: economia nu creşte cum se aştepta, deficitul nu scade pe cât se anticipa

    Va fi bine dacă economia va creşte măcar cu 2% şi va fi minunat dacă deficitul bugetar ar scădea sub cel de anul trecut, judecă economiştii, analizând datele la jumătatea anului.

    Raportul anual al Consiliului Fiscal nu arată bine. Ar arată şi mai rău dacă-i suprapunem estimările peste datele INS privind creşterea economică la şase luni, din an, de doar 1,7%. Aşa că, de la anticipările de creştere de 2,8%, în 2023 care păreau rezonabile, aşteptările coboară spre 1,5 (INB Bank) sau 2% (Raiffeisen Bank).

    Mai neplăcut pentru ansamblul economiei este că deficitul bugetar anticipat nu va fi de 4,4% din PIB. Ar putea sări de 6% din PIB pe actualele date, spune raportul anual al Consiliului Fiscal. Dacă nu se face nimic. Dar de făcut sunt prea puţine. Iar celebra „gaură de 20 de miliarde de lei“ este „o vrăjeală“, cum se spune în argou, pentru că derapajul este cu mult mai mare. O ţară care aşteaptă un PIB de 320 de miliarde de euro în acest an nu ar trebuie să cadă în genunchi la una aşa hop, deşi 4 mld. euro sunt o sumă enormă. Dar cum împarţi povara?

    Sectorul privat susţine că statul este cel care trebuie să taie din cheltuieli şi, da, trebuie să taie. Dar ministrul culturii vine şi spune: dacă-mi aplici măsurile de austeritate cerute, trebuie să închid 60% din biblioteci. Ministrul transporturilor spune: dacă-mi tai bani nu mai am cu ce face autostrăzi! De cealaltă parte a baricadei IT-ul zice: pai eu fac 8% din PIB, de ce să-mi reduci facilităţile fiscale? La fel construcţiile, agricultura, afacerile mici. Toţi vor un “plain field”, dar nu când e vorba de ei.

    Iar Consiliul Fiscal spune: Veniturile sunt nepermis de jos: 27% venituri fiscale ca pondere în PIB faţă de 41% media UE.