BusinessMagazin

Tag: infiintare

  • Andy Scott

    Andrew Pervis Scott s-a născut pe 13 ianuarie 1979 în Portsmouth, pe coasta de sud a Angliei. El a urmat cursurile colegiului St. John din Southsea. Pasionat de rugby şi boxer amator, el a avut primul job la vârsta de 16 ani, în 1995, ca bodyguard la un club de noapte din Portsmouth.
    Pe când avea 18 ani, a moştenit 5.000 de lire sterline (aproximativ 5.500 de euro) de la bunica sa, aşa că a decis să cumpere o casă, pe care a renovat-o şi a revândut-o pentru un preţ mai bun. Curând, el a început să cumpere mai multe case, pe care le renova şi le vindea din nou, investind ulterior şi în hoteluri, baruri şi saloane de coafură. Căutările constante de câştiguri au fost inspirate de unchiul său, care avea mai multe magazine de dulciuri. Până la 25 de ani vânduse deja 250 de proprietăţi şi făcuse primul milion, deţinând şapte hoteluri pe coasta de sud a Marii Britanii.
    Totul părea să meargă perfect, însă în 2008 viaţa fără griji a lui Scott s-a transformat într-un coşmar. Odată cu instalarea crizei financiare mondiale, businessul său a intrat în declin. Cu toate că, în urmă cu doar câţiva ani, băncile nu conteneau cu oferte pentru împrumuturi, în acel moment nimeni nu mai era dispus să îi amâne creditele, aşa că antreprenorul, refuzând să declare falimentul, a pierdut peste 6 milioane de euro. Dar cum de obicei niciun necaz nu vine singur, asta nu a fost tot. În timpul unei vizite în SUA, unde ajunsese navigând propriul iaht peste Atlantic, el a fost lovit de un taxi, iar în urma accidentului şi-a rupt ambele picioare şi toate degetele de la mâini. Accidentul s-a produs în Washington, într-o dimineaţă, dar Scott şi-a asumat toată vina deoarece, potrivit lui, în loc să fie atent la trafic, mergea cu privirea în telefon, verificându-şi mailurile. Cu toate acestea, în drum spre spital, cea mai mare grijă a sa nu erau leziunile suferite, ci businessul aflat în pragul colapsului, lăsat în urmă în Marea Britanie.
    Iniţial, Scott a intrat într-o depresie cruntă, însă în scurt timp a găsit curajul de a-şi lua viaţa şi afacerile de la capăt. Obişnuia să se încurajeze pe sine spunându-şi că aşa cum a clădit un business în trecut, de la zero, o putea face din nou. Aşa a şi făcut. Imobilizat la pat timp de trei luni, el a fost nevoit în cele din urmă să se întoarcă însă la lucru, nemaiavând niciun venit. Cu toate că a încercat să reia activitatea în imobiliare, nu a găsit pe nimeni dispus să îi acorde un împrumut, aşa că s-a angajat ca portar, lucrând în paralel şi în construcţii.
    În cele din urmă, un prieten i-a împrumutat nişte bani, care l-au ajutat să transforme o biserică şi un fost cinema în cluburi de noapte. Ambele locaţii au avut succes, ceea ce i-a permis antreprenorului să îşi reia vechiul business, urmărind în permanenţă noi oportunităţi de afaceri. Aşa a apărut, în cele din urmă, compania REL Group.
    Astăzi, compania sa cu sediul în Londra deţine un portofoliu larg de proprietăţi, de la puburi şi lanţuri de baruri, la firme de transport, companii de recrutare, precum şi un business de livrări pentru festivaluri. Veniturile lui totale ajung acum la
    33 de milioane de euro. Chiar dacă afacerea sa este mai mare decât în 2008, Scott a ales acum un stil de viaţă mult mai modest, renunţând la automobilele de lux şi preferând, de pildă, să conducă un scuter sau să meargă pe jos.

  • Doi tineri din Bucureşti au transformat un vis din studenţie într-o afacere de trei milioane de euro

    „Încă de la înfiinţare, în 2004, pe când eram doar doi studenţi visători, am acoperit o gamă largă de servicii. Aproape 10 ani mai târziu, în 2013, ne-am structurat formal în două divizii cu activitate complet independentă, cu echipe dedicate, dar cu o strânsă colaborare, pe proiectele care o cer”, povesteşte Vlad Bodea, managing partner în cadrul furnizorului local de soluţii software Bento, despre începuturile afacerii.

    Astfel, businessul Bento, înregistrat la Registrul Comerţului cu denumirea 2B Intelligent Soft, a crescut în ultimii ani în paralel, datorită mixului de servicii şi soluţii IT oferite de către cele două divizii. În 2013, cifra de afaceri a companiei s-a situat la 3,3 milioane de lei, iar anul trecut aceasta a ajuns la 12,6 milioane lei.

    „2018 a fost un an foarte bun pentru Bento, cu realizări semnificative atât în zona de infrastructură IT cât şi de dezvoltare software. Şi ca rezultat financiar putem spune că este cel mai bun an al nostru de până acum”, a subliniat Andrei Cupaciu, director dezvoltare business în cadrul Bento.

    Divizia de infrastructură IT acoperă zona de implementare şi suport aferentă componentelor de infrastructură, cu accent pe partea de cloud public şi privat. Astfel, compania implementează diferite tehnologii şi oferă servicii de migrare a infrastructurilor IT în cloud şi realizează totodată şi proiectele de implementare de infrastructură IT convergentă îmbinată cu tehnologii de virtualizare şi automatizare. La acestea se adaugă şi serviciile de outsourcing de management IT şi suport de nivel 2. De asemenea, o parte dintre proiectele derulate de divizia de infrastructură IT includ şi configurarea şi revânzarea componentelor hardware şi software produse de terţi.

    „În zona de infrastructură IT şi cloud am avut proiecte foarte interesante anul trecut, livrând servicii sau soluţii la cheie extrem de complexe, precum: implementare infrastructuri IT convergente integrate cu tehnologii de virtualizare şi automatizare, migrare în cloud şi outsourcing în zona de IT management şi suport de nivel 2”, a menţionat el.

    Divizia de dezvoltare software se ocupă în schimb de concepţia, dezvoltarea, implementarea şi mentenanţa aplicaţiilor software.

    „Pe partea de dezvoltare software, finalul lui 2018 şi începutul lui 2019 au fost de-a dreptul agitate, trecând în producţie două soluţii majore. Vorbim de o suită de aplicaţii particularizate pentru gestionarea distribuţiei în cadrul BAT România şi de o soluţie SSO (Single Sign On) implementată la Apa Nova Bucureşti, o companie Veolia, soluţie pe care am inclus-o şi în roadmapul de produse Bento, dorindu-ne ca în cel mai scurt timp să o standardizăm”, a precizat Vlad Bodea.

    Câteva dintre soluţiile dezvoltate de companie pentru clienţi au devenit ulterior produse Bento dedicate anumitor nişe: utilităţi – soluţia de workforce management denumită Field Service Management şi soluţia Bento Smart Metering / Automatic Meter Reading, industria alimentară – soluţia Bento Food Manufacturing, agricultură – Bento Granar. Soluţia Bento Mobile Device Management se numără la rândul ei printre produsele proprii ale companiei. De-a lungul timpului, Bento a realizat o serie de proiecte IT pentru companii care activează în domeniul utilităţilor – energie, gaze şi petrol, apă, FMCG, sănătate, agricultură, resurse umane, finanţe-bănci şi asigurări. În total, portofoliul Bento cuprinde peste 40 de clienţi, atât din România, cât şi din străinătate.

    „Livrăm şi am livrat mult şi proiecte în afara ţării, însă cele mai importante dintre acestea au fost derulate prin diverşi parteneri din România, fără a contracta direct beneficiarii serviciilor prestate sau ai soluţiilor implementate. Până acum am lucrat cu companii din Elveţia, SUA, China, Coreea, Uzbekistan şi Austria. 

    Avem însă şi clienţi externi contractaţi direct de către noi, în momentul de faţă într-o pondere nesemnificativă ca venit, însă cu un real potenţial de dezvoltare”, a punctat el. Pe lângă proiectele pentru companii gigant precum Apa Nova, CEZ Group, Electrica SA, E.ON, SIFI TM Agro – Siloz Carani, Agricover, Alka sau Boromir, Bento livrează şi proiecte de dimensiuni mai mici, pentru soluţii sau servicii punctuale, însă cu majoritatea clienţilor lucrează pe proiecte de durată.

    „Uneori un nou modul al unei aplicaţii, o nouă migrare sau o extindere a scopului de colaborare poate fi mult mai complexă şi poate valora mult mai mult decât un întreg proiect mai mic”, a explicat Andrei Cupaciu.

    Printre clienţii câştigaţi anul acesta de Bento se numără British American Tobacco, HPE România, grupul Adrem, SEA Complet (Servicii E.ON pentru Acasă), Computaris, Apa Nova Bucureşti – o companie Veolia, şi My1HR.

    „Începutul lui 2019 a fost cu siguranţă cel mai dinamic pentru divizia de infrastructură IT, unde top 3 categorii de proiecte câştigate (şi multe deja finalizate) sunt: implementare de infrastructură de cloud public, securizare acces la date utilizând soluţii bazate pe cloud, infrastructură IT&C on premise şi consolidare medii / centre de date diferite”, a punctat el, adăugând că două dintre proiectele câştigate după implementare, au fost mutate ulterior în zona de suport, clienţii alegând să continue colaborarea cu Bento, prin contractarea de servicii specifice de suport IT.

    În prima jumătate a acestui an, divizia de infrastructură şi cloud a generat venituri de circa 3 milioane lei, în creştere faţă de aceeaşi perioadă din 2018. „În prezent, avem numeroase proiecte de durată, unele în dezvoltare sau implementare, altele recurente, dar cu siguranţă veniturile din acest an vor fi în creştere faţă de anul trecut”, a subliniat Andrei Cupaciu.

    Pe partea de dezvoltare software, compania are de asemenea în derulare proiecte majore, având două implementări ale soluţiei Field Service Management, care este particularizată substanţial pe nevoile clienţilor, plus extinderi pentru o mare parte din portofoliul de proiecte în mentenanţă. Totodată, divizia de dezvoltare software din cadrul Bento a lucrat în prima jumătate a anului la soluţii de tip SSO (Single Sign On) şi MDM (Mobile Device Management), precum şi la o suită de proiecte personalizate care se află încă în derulare, potrivit lui Vlad Bodea.

    Astfel, per total, veniturile Bento pentru primul semestru din 2019 s-au situat la 5 milioane de lei, iar pentru final de an compania ţinteşte afaceri de circa 14 mil. lei.

    „Estimăm că în 2019 vom atinge pragul de 3 milioane de euro, această estimare bazându-se pe proiectele în derulare, cât şi pe oportunităţi aflate în stadii incipiente”, a menţionat Vlad Bodea. Pe termen mai lung, planurile Bento vizează dezvoltarea produselor software proprii în continuare până când se va ajunge la „platforme uşor configurabile care să trateze nevoi diverse ale clienţilor”, a completat el.

    „Produsul flagship în acest roadmap este FSM (Field Service Management), unde suntem deja cel mai relevant implementator de astfel de soluţii în utilităţi din ţară şi unicul dezvoltator in-house, cât şi MDM (Mobile Device Management), SSO (Single Sign On) şi SM/AMR (Smart Metering / Automatic Meter Reading).”
    În ceea ce priveşte divizia de infrastructură de IT, compania are în plan să îşi menţină creşterea stabilă şi organică din anii anteriori, continuând să livreze servicii şi soluţii la cheie, cu focus pe platforme de cloud publice şi private, automatizări IT, securitate şi infrastructură IT convergentă. Bento va continua să coopereze îndeaproape cu cele mai mari companii de tehnologie din lume, precum Microsoft Azure, Amazon Web Services, HPE, VMWare sau Cisco.
    „Pe parcursul acestui an vom realiza şi investiţii semnificative în departamente şi soluţii specifice DevOps, pentru că în prezent digitalizarea se regăseşte în cadrul oricărei companii, din orice industrie, generând nevoia de a inova, experimenta şi a fi mult mai agil şi flexibil. DevOps dictează o nouă abordare a dezvoltării în cloud, unde creşterea vitezei şi a agilităţii în procesele de livrare a proiectelor şi integrarea acestora în fluxurile de producţie au devenit indispensabile pentru a putea supravieţui în mediile de business actuale”, a subliniat Andrei Cupaciu.

    Furnizorul local de servicii şi soluţii IT îşi va consolida şi mări echipa, care în prezent numără 43 de persoane, faţă de media de 35 de angajaţi de anul trecut. 

  • Fondurile europene au stimulat înfiinţarea livezilor: Producţia de fructe a crescut cu 40% în ultimul deceniu până la 1,8 mil. tone

    „În ultimii ani programele de finanţare euro­pene, aflate sub tutela Ministerului Agriculturii, au stimulat înfiinţarea noilor livezi, iar înlocuirea su­prafeţelor de pomi bătrâni cu puieţi tineri a dus la livezi mai productive“, a spus Aurel Tă­nase, preşedintele Organizaţiei Inter­pro­fe­sionale pentru Produse Agroali­mentare (OIPA) Legume-Fructe. De exemplu, dacă în urmă cu cinci ani producţia unui pom fructifer era de 12 kilograme de fructe în medie, în 2018 producţia a fost de 23 de kilograme de fructe/ pom.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • La un secol distanţă de la primul zbor

    „Cu venituri în valoare totală de aproximativ 11 miliarde de euro în 2018 şi cu peste 33.000 de angajaţi, KLM a devenit un element central pentru economia olandeză. Având o reţea extinsă şi un număr mare de destinaţii, KLM Royal Dutch Airlines are o importanţă deosebită pentru accesibilitatea noastră, mediul de afaceri, oportunităţile de angajare şi poziţia aeroportului Schiphol”, a declarat Cora van Nieuwenhuizen, ministrul infrastructurii şi gospodăririi apelor al Olandei, prezentă la evenimentul organizat recent. Anul trecut, compania a înregistrat un profit de 170 de milioane de euro şi a făcut investiţii de 1,3 miliarde de euro.

    Fondată pe 7 octombrie 1919, de către un grup de investitori privaţi, primul zbor al companiei KLM a fost operat pe 17 mai 1920, pe ruta Amsterdam – Londra. În 2018 businessul a fost deservit de o flotă de 209 aeronave. Anual, compania transportă peste 34 de milioane de pasageri şi în jur de 621.000 de tone de mărfuri, acoperind o reţea de 92 de oraşe europene şi 70 de destinaţii intercontinentale.

    Despre provocările întâmpinate de companie de-a lungul anilor de activitate a vorbit Pieter Elbers, preşedinte şi CEO al KLM.

    „Provocările vin mai ales în ceea ce priveşte sustenabilitatea şi asigurarea că ceea ce facem, facem într-un mod corect”, a spus el în cadrul evenimentului. O modalitate prin care reprezentanţii companiei speră să atingă un nivel mai ridicat de sustenabilitate este programul Fly Responsibly (Zboară responsabil), prin intermediul căruia spun că vor să atragă şi alţi jucători din industria aviatică să folosească schemele de sustenabilitate ale KLM, destinate reducerii emisiilor de carbon şi încurajării utilizării biocombustibilului (biocombustibilul este produs din materii prime regenerabile, cum ar fi uleiurile vegetale, deşeurile agricole sau din aşchii de lemn, în locul combustibililor fosili, şi care nu au un impact negativ asupra biodiversităţii sau producţiei alimentare).

    „Dezvoltarea sustenabilităţii în aviaţie nu este o chestiune care priveşte o singură companie aviatică, iar progresul se va remarca doar când vom lucra împreună ca industrie. Concurenţa este importantă, dar nu şi atunci când vine vorba de dezvoltarea sustenabilă a aviaţiei. Începând de astăzi, vom oferi tuturor companiilor aeriene programul nostru de compensare a carbonului – CO2ZERO. În schimb, îi invităm şi pe alţii să ni se alăture şi să împărtăşească cele mai bune practici pentru a beneficia de un viitor sustenabil”, a declarat Elbers. CO2ZERO este un program care calculează cantitatea de dioxid de carbon (CO2) pe fiecare zbor şi chiar pe fiecare pasager, iar pasagerii pot plăti un supliment la bilet pentru a compensa emisiile de CO2 ale zborurilor efectuate.

    Fiind o iniţiativă nou lansată, momentan nu există parteneriate în acest sens. Pe lângă acest program, alte câteva soluţii propuse de reprezentanţii companiei călătorilor sunt, de pildă, înlocuirea întâlnirilor faţă în faţă cu cele pe Skype, precum şi folosirea trenurilor ca mijloc de transport alternativ.

    CEO-ul companiei a mai adăugat că, pe termen lung, provocările vin, cu siguranţă, pe partea de infrastructură: „Dacă priviţi la spaţiul aviatic european veţi vedea că este un loc în care trebuie să se facă investiţii şi să se ia decizii”.

    De altfel, compania are baza pe Amsterdam-Schiphol – unul dintre cele mai aglomerate aeroporturi din lume (locul 11 după numărul de pasageri care îl tranzitează, potrivit Airports Council International), tranzitat anual de peste 71 de milioane de pasageri şi operat la capacitate maximă. Acest aspect reprezintă, potrivit lui Elbers, un impediment în dezvoltarea liniei low-cost a companiei KLM, Transavia (în 1991 KLM a cumpărat 80% din Transavia, iar în 2003 businessul a devenit în întregime parte a KLM).  „Dezvoltarea reţelei noastre pentru anul acesta este destul de limitată. Aeroportul Schiphol este destul de plin, dacă nu complet plin, astfel încât o soluţie pentru noi este să ne extindem capacitatea prin operarea unor aeronave mai mari”, observă el. 

    În acest sens, compania a cumpărat anul acesta un nou tip aeronavă – 787-10 Dreamliner, cu o capacitate de 334 de locuri, dintre care 38 destinate clasei business. Pe lângă capacitatea mărită, acest tip de aeronavă foloseşte cu 42% mai puţin combustibil şi emite cu 31% mai puţin CO2. Reprezentanţii KLM nu au vrut să comunice valoarea investiţiei, menţionând doar că noile aeronave vor acoperi destinaţii din toată lumea, primul zbor fiind operat spre Kilimanjaro.

    Prin programul de reînnoire a flotei, până în 2022 reprezentanţii KLM intenţionează să deţină 22 de aeronave 787-10 Dreamliner. L-am întrebat pe preşedintele KLM dacă un scenariu în care aeronavele vor fi operate doar cu ajutorul inteligenţei artificiale este unul plauzibil pentru industria aviatică. „Nu văd întâmplându-se asta în  viitorul apropiat”, a susţinut Elbers, adăugând că, în ciuda faptului că admite contribuţia importantă a tehnologiei în dezvoltarea sistemelor care ajută piloţii în operarea aeronavelor şi în crearea unui sentiment de confort şi securitate, momentul în echipajul de la bord nu va mai fi constituit din resursă umană este unul încă îndepărtat.

    Grupul Air France-KLM include companiile Air France, KLM Royal Dutch Airlines, Joon, Transavia şi HOP! Air France. Cu o flotă alcătuită din 534 de aeronave în funcţiune şi 93,4 milioane de pasageri transportaţi în 2016, grupul operează până la 2.300 de zboruri zilnice. Transportul călătorilor, transportul de mărfuri şi mentenanţa aeronautică sunt principalele domenii de activitate ale grupului Air France-KLM.

  • Cooperativa agricolă a Carrefour din Vărăşti lucrează cu 100 de fermieri locali la doi ani de la înfiinţare

    Grupul francez Carrefour, al doilea cel mai mare jucător din comerţul local, cu afaceri totale de peste 2 mld. euro anual, a înfiinţat în primăvara lui 2017 propria cooperativă agricolă. Denumită Cooperativa Agricolă Carrefour Vărăşti, aceasta a pornit la drum cu 80 de familii de producători agricoli şi a ajuns astăzi la 100 de colaboratori.

    „Misiunea Carrefour e aceea de a-i ajuta pe oameni să mănânce mai bine, iar acest lucru înseamnă în România că am construit o reţea de furnizori de încredere. Astfel, Carrefour a fondat Cooperativa Agricolă Vărăşti, care este acum formată din 100 de familii de producători locali care livrează an de an peste 5.000 de tone de legume către hipermarketurile companiei din România“, potrivit unui raport al grupului fran­cez. 

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Cum a reuşit o profesoară de engleză cu patru copii care era in concediului de maternitate să deschidă o companie cu 15.000 de angajaţi şi vânzări de 1 $ miliarde

    Din topul jucătorilor de pe piaţa de retail online din Rusia fac parte cel puţin cinci companii, iar majoritatea sunt susţinute de bănci sau de miliardari. Totuşi, lider de piaţă este o companie condusă de o mamă cu patru copii, care şi-a înfiinţat businessul în apartamentul său din Moscova în timpul concediului de maternitate.   “La început, am făcut totul singură, livrând pachetele la clienţi din cealaltă parte a Moscovei cu metroul sau autobuzul”, spune Tatyana Bakalchuk, director executiv al Wildberries, o companie cu 15.000 de angajaţi şi vânzări de 1 $ miliarde în 2017, în creştere cu 40% faţă de 2016.

    Bakalchuk, în vârstă de 42 de ani, a lansat Wildberries în 2004, ideea fiind de a crea un loc pentru oameni ca ea: mame cu buget redus şi cu timp de shopping limitat. A comandat haine în vrac de pe un catalog german prin poştă, a scanat fotografiile şi le-a postat pe site-ul ei. Clienţii săi nu au fost nevoiţi să plătească anticipat, iar antreprenoarea le-a livrat personal coletele. 

    Cu aproximativ 7% din piaţa de 14 miliarde de dolari, potrivit cercetătorului de piaţă Data Insight, Wildberries este cel mai mare retailer online din ţară. În timp ce alţi doi jucători, Alibaba Group Holding Ltd. şi Yandex.Market au vânzări mai mari, aceştia doar revând mărfurile pentru alte companii şi nu au propriul inventar. Amazon.com Inc. a rămas departe de Rusia din cauza tensiunilor politice şi a provocărilor logistice ale unei ţări cu 11 fusuri orare.

    Printre magazinele web din Rusia, Wildberries are cea mai eficientă logistică, precum şi o bază de clienţi loiali, a spus Fedor Virin, partener la Data Insight, citat de Bloomberg. Dar este auto-finanţat, făcându-l vulnerabil faţă de companii cu susţinere financiară mai robustă, cum ar fi AliExpress, care vinde în cea mai mare parte bunuri importate din China, M.video, controlată de miliardarul Mihail Gutseriev, şi Ozon.ru, susţinută de un alt miliardar, Vladimir Evtushenkov.

    În termen de un an de la lansarea Wildberries, Bakalchuk a început să angajeze curieri pentru a-şi livra bunurile. Apoi a închiriat spaţiu într-un institut de cercetare din apropiere pentru a-şi stoca grămezile de colete şi cutii, însă creşterea economică a companiei s-a dovedit a fi greu de gestionat. “De fiecare dată când ne-am mutat într-un depozit nou cu suficient spaţiu gol, am crezut că va fi suficient. Totuşi, câteva luni mai târziu, aveam nevoie de mai mult spaţiu.”

    O ameninţare timpurie a apărut în 2006, când compania de catalogare Bakalchuk cumpără de la căutat să intre pe piaţa rusă însăşi. Aceasta a determinat Bakalchuk să semneze tranzacţii direct cu mărci precum Tom Tailor, s.Oliver şi Adidas. Criza financiară din Rusia din 2008-2009 a contribuit la faptul că jucătorii străini au descărcat colecţii reduse prin Wildberries pe fondul scăderii rublei şi slăbirii cererii locale.

    Din anul 2014, Wildberries a adăugat în ofertă produse de frumuseţe, jucării şi aparate de uz casnic, cum ar fi cuptoare cu microunde şi mixere. Astăzi, compania vinde circa 10.000 de branduri, printre care Asics, Geox, L’Oréal şi Nike. Wildberries are “o largă audienţă, un know-how puternic şi o reţea de sortimente şi logistică foarte bune”, spune Claudio Cavicchioli, şeful companiei L’Oréal din Rusia, care a început să lucreze cu Bakalchuk în 2015.

    Wildberries face acum un pas puternic spre vânzarea telefoanelor mobile şi a altor dispozitive electronice, deşi hainele şi încălţămintele reprezintă în continuare aproximativ 70% din venituri. Compania are în jur de 150.000 de comenzi pe zi, operând peste 600 de camioane şi camionete în Rusia şi în mai multe ţări vecine, şi 1.700 de puncte de preluare, unde clienţii pot încerca hainele şi le pot returna dacă nu se potrivesc.

  • Parlamentul a aprobat înfiinţarea Comisiei de anchetă a eventualelor fraude la europarlamentare

    Parlamentul a adoptat, miercuri, în plenul reunit al Camerei Deputaţilor şi Senatului, proiectul de Hotărâre privind înfiinţarea Comisiei parlamentare de anchetă pentru investigarea eventualelor nereguli şi fraude semnalate în spaţiul public cu ocazia derulării procesului electoral la alegerile din 26 mai 2019.

    Preşedintele acestei comisiei va fi Lia Olguţa Vasilescu. Senatorul PSD Viorel Salan şi deputatul PNL Cristina Trăilă vor fi vicepreşedinţi. Alţii membrii din partea social-democraţilor vor mai fi şi deputaţii Florin Iordache, Cătălin Rădulescu şi Eugen Nicolicea.

    Senatorul ALDE Daniel Zamfir a fost desemnat secretar.

    Pro România şi grupul minorităţilor au anunţat că nu desemnează membri în Comisie.

    Liderul deputaţilor PNL, Raluca Turcan, a declarat că dacă ALDE nu ar fi obţinut un scor sub pragul electoral la alegerile europarlamentare, această comisie nu ar fi existat.

    “Probabil că, dacă nu s-ar fi pus problema unui scor sub pragul electoral pentru unul dintre partidele de coaliţie, această comisie nu ar fi existat. PNL şi USR au solicitat comisie de anchetă pentru miile de români din străinătate cărora li s-a îngrădit dreptul la votului. Nu există interes şi sprijin! Cine strigă «Hoţii»?….Cine face comisie pentru anchetarea alegerilor din 26 mai? Exact cei care au organizat aceste alegeri şi au avut în mână toate instrumentele de control al procesului electoral! Cei care conduc Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Afacerilor Externe şi AEP! Cei responsabili pentru buna desfăşurare şi pentru corectitudinea alegerilor ţipă acum că acestea au fost fraude. Cine strigă că s-au furat alegerile? Un part condus până de curând de un condamnat pentru fraudă electorală”, a spus Turcan în plenul reunit al celor două Camere.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Povestea antreprenorului din Cluj-Napoca care, după o experienţă de lucru în străinătate, s-a întors în România şi a înfiinţat o companie care aduce peste 12 milioane de euro anual

    Absolvent al Facultăţii de Automatică şi Calculatoare din cadrul Universităţii Tehnice din Cluj, a început iniţial să lucreze în proiectare pentru o mare firmă de arhitectură din Cluj-Napoca. „În anul 2001 am ajuns în contact cu una dintre cele mai mari firme de arhitectură din ţară, Dico şi Ţigănăş din Cluj-Napoca, care a dezvoltat o serie de proiecte de anvergură precum stadioanele din Cluj şi Craiova, mallul Liberty Center din Bucureşti, plus o serie de proiecte rezidenţiale şi de birouri în diferite oraşe din România. Pe măsură ce am făcut proiectare pentru ei, am învăţat şi cum se face business. Cei doi proprietari ai firmei Dico şi Ţigănaş mi-au recomandat partenerii lor de business, iar ulterior am găsit şi eu alţi clienţi şi am început să dezvolt firma pe direcţia IT&C”, a povestit Cătălin Chiş despre cum a pus bazele firmei Active Power Solutions (APS) în anul 2000.

    Povesteşte că a „furat meserie” la început, iar apoi treptat a învăţat din propriile experienţe. „După cinci ani de la înfiinţarea firmei, în care businessul a fost pe creştere an de an, a fost un moment decisiv, de schimbare a modului în care gestionam compania. Deşi businessul creştea, la mine ca persoană fizică nu ajungeau banii şi nici timp pentru familie nu aveam. Atunci am primit o ofertă de lucru ca şofer la compania unde lucra soţia mea şi mi-am dat seama că trebuie să schimb ceva”, a punctat antreprenorul, adăugând că începând de atunci a început să delege diferite sarcini către alte persoane din companie, lucru pe care înainte nu îl făcea. Şi-a dat însă seama că nu trebuie să le facă pe toate şi să aibă încredere în expertiza fiecărei persoane din firmă pe ceea ce face.

    Timp de nouă ani, în perioada 2000-2009, afacerile Active Power Solutions, care s-a axat ulterior pe distribuţia de servicii telecom B2B şi pe integrarea de soluţii IT&C, au crescut an de an, până la 7,3 milioane lei în 2009. Apoi a urmat o scădere la sub 5 milioane de lei în 2010 şi 2011, după care businessul a revenit pe creştere până în 2016, când afacerile companiei au ajuns la aproape 13 mili­oane de lei. În 2017, veniturile au scăzut cu peste 40%, însă anul trecut au revenit pe creştere. Astfel, Active Power Solutions a avut o creştere de 35%, până la peste 24,6 milioane lei (5,3 milioane euro), în care sunt incluse şi veniturile obţinute pe firma RT Solutions, care comunică la rândul ei sub brandul APS.

    Compania Active Power Solutions a devenit în 2017 partener al Telekom pe zona de vânzări B2B, ceea ce a determinat apoi o creştere semnificativă a businessului, numărul de clienţi crescând cu 50% în ultimele 12 luni. De altfel, 2018 a fost şi primul an în care serviciile integrate IT&C au generat vânzări de 1 milion de euro (18% din cifra de afaceri). „Piaţa de soluţii IT&C va continua să crească semnificativ în următorii ani pentru că se integrează tot mai mult partea de hardware cu cea de soluţii de software. Este o reaşezare pe partea tehnologică. Acum, orice companie depinde de tehnologie. Dacă nu au departamentul lor intern de IT, au nevoie de o companie pentru acest lucru“, a precizat Cătălin Chiş.

    În perioada în care a crescut businessul Active Power Solutions, antreprenorul clujean a mai intrat însă într-o serie de alte companii din domeniul IT – dezvoltare software, PR şi comunicare, producţie de ceasuri de lemn, precum şi în domeniul medical.

    Astfel, în anul 2008, Cătălin Chiş a intrat în acţionariatul companiei Life is Hard, care la momentul acela se numea KL Software. În 2014, compania a trecut printr-un proces de rebranding, devenind Life is Hard | Work Soft, iar în 2015 a fost listată la Bursa de Valori Bucureşti pe piaţa AeRO. Compania Life is Hard dezvoltă o serie de soluţii software pentru domeniul financiar şi aplicaţii pentru oraşe inteligente (smart city).

    Astfel, Life is Hard este cunoscută pentru dezvoltarea 24broker – cea mai utilizată platformă de brokeraj în asigurări, care a tranzacţionat anul trecut peste 2,4 miliarde lei, prime subscrise la nivel naţional, şi okey.ro, platforma destinată start-up-urilor. Cele mai noi soluţii realizate de Life is Hard anul trecut sunt cele din suita CityApps, care cuprinde aplicaţii pentru transformarea oraşelor în smart cities. Acestea sunt implementate deja în şase oraşe din România.

    „Digitalizarea este abia la început în România, însă suntem din ce în ce mai mult căutaţi de primării pentru soluţiile din suita CityApps”, a subliniat el. Aceasta a fost creată pentru a îmbunătăţi relaţia dintre cetăţeni şi administraţiile locale şi cuprinde aplicaţii precum CityAlert, CityHealth sau CityParking. Aplicaţia CityAlert notifică cetăţenii şi vizitatorii oraşului cu privire la evenimente, lucrări, manifestări publice şi alte informaţii importante de interes public care au loc în oraş şi care influenţează desfăşurarea traficului şi a altor activităţi din comunitatea locală. Platforma CityHealth le permite cetăţenilor să raporteze în mod activ şi să obţină notificări despre problemele din interiorul oraşului, iar aplicaţia mobilă CityParking indică în timp real disponibilitatea unui loc de parcare şi ghidează şoferul pentru a ajunge la acesta în cel mai scurt timp posibil.

    În prezent, suita de aplicaţii CityApps este folosită în mai multe oraşe din ţară, precum în Alba Iulia, unde pe lângă cele trei soluţii amintite mai sus, sunt utilizate şi platformele okey.ro (platforma online pentru managementul unei afaceri) şi donez450.ro (platformă online menită să faciliteze procesul de donare de sânge prin intermedierea comunicării dintre centrele de transfuzie de sânge din România şi potenţialii donatori). De asemenea, în Slobozia sunt utilizate aplicaţiile CityAlert şi CityHealth, precum şi platforma online donez450.ro, iar în Călăraşi la fel, plus platforma okey.ro. Alte oraşe din ţară care folosesc suita CityApps sunt Petroşani (CityHealth şi donez450.ro), Cluj-Napoca (CityAlert – ClujNow) şi Zalău (donez450.ro).

    Drumul în antreprenoriat al lui Cătălin Chiş nu s-a oprit însă doar la investiţii în domeniul IT, în 2016 el intrând şi în acţionariatul unui start-up din Suceava – Noah Watches – care produce ceasuri din lemn, alături de partenerul său de afaceri Erik Barna – CEO-ul Life is Hard (câte 12% din acţiuni fiecare). Start-up-ul Noah Watches a fost înfiinţat în 2015 de către doi tineri antreprenori din Suceava, Iosif Harasemiuc şi Ruben Perju. „De când am intrat în businessul Noah Watches am investit peste 100.000 euro, sumă care nu include însă şi investiţia iniţială şi nici reinvestirea profitului”, a precizat Cătălin Chiş. 

    Anul trecut, Noah Watches a ajuns la peste 800 de clienţi noi de pe toate continentele, cu un rulaj de 150.000 de euro. Cea mai mare pondere în vânzările internaţionale au avut-o clienţii din SUA, Marea Britanie, Germania, Italia şi Franţa. Totodată, brandul românesc şi-a făcut anul trecut debutul şi în retail, prin deschiderea primului magazin propriu (Iulius Mall Cluj-Napoca) şi prin distribuirea produselor sale în alte cinci magazine partenere.  Pentru 2019, Noah Watches vizează dezvoltarea portofoliului cu noi game şi creşterea prezenţei internaţionale a brandului. „Anul acesta vom aplica pe Kickstarter.com pentru a obţine finanţarea necesară lansării unui nou model de smartwatch hibrid din lemn”, a menţionat Chiş. În prezent, Noah Watches are o capacitate de producţie de 3.000 de ceasuri/an, iar preţul unui model porneşte de la circa 1.100 lei (peste 200 euro).

    De la ceasuri de lemn, antreprenorul clujean a trecut apoi la industria de PR şi comunicare, în 2017 achiziţionând 86% din acţiunile agenţiei Graffiti PR din Bucureşti. Odată cu preluarea pachetului majoritar de acţiuni de către antreprenorul clujean, agenţia şi-a dublat numărul de consultanţi, în prezent echipa Graffiti PR numărând 70 de persoane. În ceea ce priveşte afacerile agenţiei, acestea s-au situat anul trecut la peste 25 milioane lei (5,5 milioane de euro), având astfel cea mai mare pondere în veniturile consolidate la nivelul grupului APS. Acestea s-au ridicat la peste 12 milioane de euro în 2018.

    „Anul trecut am depăşit pentru prima dată pragul de 10 mil. euro cifră de afaceri consolidată pentru tot grupul”, a subliniat antreprenorul clujean. Cel mai nou proiect al grupului APS este Doxtar, un start-up care a pus bazele unei platforme digitale ce le permite utilizatorilor să obţină a doua opinie medicală în 48 de ore de la specialişti din ţară şi din străinătate. Platforma a fost lansată la începutul lunii februarie în urma unei investiţii de 150.000 euro, iar grupul va suplimenta investiţia iniţială cu încă 100.000 euro anul acesta pentru dezvoltarea de funcţii noi, printre care un modul audio-video, posibilitatea de a transfera fişiere foarte mari (de exemplu scanări RMN), respectiv o versiune în engleză a aplicaţiei.

    Obiectivul Doxtar pentru 2022 este de a ajunge la 1 milion de euro cifră de afaceri, iar până la finalul acestui an start-up-ul vrea să atragă 2.000 de utilizatori ai platformei şi peste 100 de medici colaboratori.

    În prezent, platforma Doxtar este disponibilă atât pe web, cât şi ca aplicaţie mobilă pentru sistemele de operare Android şi iOS, aceasta având patru categorii: opinie medicală, interpretare analize, dosar medical şi planuri de sănătate. Astfel, utilizatorii au posibilitatea de a cere o opinie pentru diferite probleme medicale, platforma acoperind acum specializări medicale precum diabet, nutriţie, oncologie, neurologie, ORL, psihiatrie pediatrică, psihiatrie, medicina muncii, ginecologie, reumatologie sau medicină internă. 

    Pentru fiecare consultaţie solicitată, utilizatorii Doxtar plătesc tariful perceput de medic. Modelul de business al Doxtar constă în perceperea unui comision de administrare şi mentenanţă de 20% din tariful stabilit de medic pentru consultaţie, fără alte costuri administrative sau logistice. O consultaţie de nutriţie, spre exemplu, costă acum 120 lei în platforma Doxtar, conform tarifului afişat de medicul specialist colaborator.

    „Anul 2018 a însemnat creştere pentru toate companiile din grup, însă evoluţia financiară este doar unul dintre indicatorii pe care îi urmărim. Suntem foarte atenţi la impactul pe care îl generăm pentru mediul de business şi comunităţi, iar 2018 a adus evoluţii importante: am devenit furnizori de soluţii smart city şi din 2019 oferim gratuit accesul la aceste soluţii tuturor oraşelor sub 100.000 de locuitori. Construim modele de bună practică în industria marcomm, prin proiectele Graffiti PR premiate la multiple competiţii internaţionale. Suntem implicaţi în zona de sănătate, unde încurajăm obţinerea celei de-a doua opinii medicale, prin aplicaţia Doxtar, care are peste 1.000 de downloaduri în primele săptămâni de la lansare. Susţinem accesul părinţilor la sfat medical pediatric nonstop, prin Peditel 1791, care a ajutat, în cei cinci ani de funcţionare neîntreruptă, mai mult de 150.000 de familii cu sfat medical pediatric gratuit“, a sumarizat Cătălin Chiş.

    Pentru 2019, antreprenorul clujean estimează că afacerile grupului APS, format din companiile Active Power Solutions (distribuţie servicii telecom şi integrator IT&C), Life is Hard (dez­voltator software), Graffiti PR (agenţie de PR), Noah Watches (producător de ceasuri de lemn) şi Doxtar (platformă online pentru consultaţii medicale) vor depăşi 15 milioane de euro. Tot pentru anul acesta, Catălin Chiş are alocat un buget total de investiţii de 2 milioane de euro pentru intrarea în acţionariatul unor firme locale de tehnologie pentru extinderea competenţelor APS de integrare IT&C, respectiv consolidarea prezenţei pe această piaţă. Totodată, antreprenorul vizează şi achiziţia unei companii din domeniul financiar-contabil, precum şi a unei companii de recrutare.

    „Analizez cu interes piaţa de resurse umane şi am deja în vizor câteva companii de profil, unde vrem să intrăm ca parteneri sau să cumpărăm întregul pachet de acţiuni. De asemenea, suntem foarte aproape de a încheia o tranzacţie cu o companie de contabilitate şi management financiar”, a precizat antreprenorul clujean.

    Companiile vizate de grupul APS sunt din Capitală sau din zona centrală şi de vest a ţării. Per total, echipa grupului APS numără în prezent 250 de persoane, dintre care 140 lucrează în cadrul companiei Active Power Solutions, în cele 16 filiale din ţară ale sale. Sediul central al grupului este în Cluj-Napoca, unde acesta s-a mutat anul trecut într-o clădire nouă de birouri în urma unei investiţii de un milion de euro.

  • Povestea antreprenorului din Cluj-Napoca care, după o experienţă de lucru în străinătate, s-a întors în România şi a înfiinţat o companie care aduce peste 12 milioane de euro anual

    Absolvent al Facultăţii de Automatică şi Calculatoare din cadrul Universităţii Tehnice din Cluj, a început iniţial să lucreze în proiectare pentru o mare firmă de arhitectură din Cluj-Napoca. „În anul 2001 am ajuns în contact cu una dintre cele mai mari firme de arhitectură din ţară, Dico şi Ţigănăş din Cluj-Napoca, care a dezvoltat o serie de proiecte de anvergură precum stadioanele din Cluj şi Craiova, mallul Liberty Center din Bucureşti, plus o serie de proiecte rezidenţiale şi de birouri în diferite oraşe din România. Pe măsură ce am făcut proiectare pentru ei, am învăţat şi cum se face business. Cei doi proprietari ai firmei Dico şi Ţigănaş mi-au recomandat partenerii lor de business, iar ulterior am găsit şi eu alţi clienţi şi am început să dezvolt firma pe direcţia IT&C”, a povestit Cătălin Chiş despre cum a pus bazele firmei Active Power Solutions (APS) în anul 2000.

    Povesteşte că a „furat meserie” la început, iar apoi treptat a învăţat din propriile experienţe. „După cinci ani de la înfiinţarea firmei, în care businessul a fost pe creştere an de an, a fost un moment decisiv, de schimbare a modului în care gestionam compania. Deşi businessul creştea, la mine ca persoană fizică nu ajungeau banii şi nici timp pentru familie nu aveam. Atunci am primit o ofertă de lucru ca şofer la compania unde lucra soţia mea şi mi-am dat seama că trebuie să schimb ceva”, a punctat antreprenorul, adăugând că începând de atunci a început să delege diferite sarcini către alte persoane din companie, lucru pe care înainte nu îl făcea. Şi-a dat însă seama că nu trebuie să le facă pe toate şi să aibă încredere în expertiza fiecărei persoane din firmă pe ceea ce face.

    Timp de nouă ani, în perioada 2000-2009, afacerile Active Power Solutions, care s-a axat ulterior pe distribuţia de servicii telecom B2B şi pe integrarea de soluţii IT&C, au crescut an de an, până la 7,3 milioane lei în 2009. Apoi a urmat o scădere la sub 5 milioane de lei în 2010 şi 2011, după care businessul a revenit pe creştere până în 2016, când afacerile companiei au ajuns la aproape 13 mili­oane de lei. În 2017, veniturile au scăzut cu peste 40%, însă anul trecut au revenit pe creştere. Astfel, Active Power Solutions a avut o creştere de 35%, până la peste 24,6 milioane lei (5,3 milioane euro), în care sunt incluse şi veniturile obţinute pe firma RT Solutions, care comunică la rândul ei sub brandul APS.

    Compania Active Power Solutions a devenit în 2017 partener al Telekom pe zona de vânzări B2B, ceea ce a determinat apoi o creştere semnificativă a businessului, numărul de clienţi crescând cu 50% în ultimele 12 luni. De altfel, 2018 a fost şi primul an în care serviciile integrate IT&C au generat vânzări de 1 milion de euro (18% din cifra de afaceri). „Piaţa de soluţii IT&C va continua să crească semnificativ în următorii ani pentru că se integrează tot mai mult partea de hardware cu cea de soluţii de software. Este o reaşezare pe partea tehnologică. Acum, orice companie depinde de tehnologie. Dacă nu au departamentul lor intern de IT, au nevoie de o companie pentru acest lucru“, a precizat Cătălin Chiş.

    În perioada în care a crescut businessul Active Power Solutions, antreprenorul clujean a mai intrat însă într-o serie de alte companii din domeniul IT – dezvoltare software, PR şi comunicare, producţie de ceasuri de lemn, precum şi în domeniul medical.

    Astfel, în anul 2008, Cătălin Chiş a intrat în acţionariatul companiei Life is Hard, care la momentul acela se numea KL Software. În 2014, compania a trecut printr-un proces de rebranding, devenind Life is Hard | Work Soft, iar în 2015 a fost listată la Bursa de Valori Bucureşti pe piaţa AeRO. Compania Life is Hard dezvoltă o serie de soluţii software pentru domeniul financiar şi aplicaţii pentru oraşe inteligente (smart city).

    Astfel, Life is Hard este cunoscută pentru dezvoltarea 24broker – cea mai utilizată platformă de brokeraj în asigurări, care a tranzacţionat anul trecut peste 2,4 miliarde lei, prime subscrise la nivel naţional, şi okey.ro, platforma destinată start-up-urilor. Cele mai noi soluţii realizate de Life is Hard anul trecut sunt cele din suita CityApps, care cuprinde aplicaţii pentru transformarea oraşelor în smart cities. Acestea sunt implementate deja în şase oraşe din România.

    „Digitalizarea este abia la început în România, însă suntem din ce în ce mai mult căutaţi de primării pentru soluţiile din suita CityApps”, a subliniat el. Aceasta a fost creată pentru a îmbunătăţi relaţia dintre cetăţeni şi administraţiile locale şi cuprinde aplicaţii precum CityAlert, CityHealth sau CityParking. Aplicaţia CityAlert notifică cetăţenii şi vizitatorii oraşului cu privire la evenimente, lucrări, manifestări publice şi alte informaţii importante de interes public care au loc în oraş şi care influenţează desfăşurarea traficului şi a altor activităţi din comunitatea locală. Platforma CityHealth le permite cetăţenilor să raporteze în mod activ şi să obţină notificări despre problemele din interiorul oraşului, iar aplicaţia mobilă CityParking indică în timp real disponibilitatea unui loc de parcare şi ghidează şoferul pentru a ajunge la acesta în cel mai scurt timp posibil.

    În prezent, suita de aplicaţii CityApps este folosită în mai multe oraşe din ţară, precum în Alba Iulia, unde pe lângă cele trei soluţii amintite mai sus, sunt utilizate şi platformele okey.ro (platforma online pentru managementul unei afaceri) şi donez450.ro (platformă online menită să faciliteze procesul de donare de sânge prin intermedierea comunicării dintre centrele de transfuzie de sânge din România şi potenţialii donatori). De asemenea, în Slobozia sunt utilizate aplicaţiile CityAlert şi CityHealth, precum şi platforma online donez450.ro, iar în Călăraşi la fel, plus platforma okey.ro. Alte oraşe din ţară care folosesc suita CityApps sunt Petroşani (CityHealth şi donez450.ro), Cluj-Napoca (CityAlert – ClujNow) şi Zalău (donez450.ro).

    Drumul în antreprenoriat al lui Cătălin Chiş nu s-a oprit însă doar la investiţii în domeniul IT, în 2016 el intrând şi în acţionariatul unui start-up din Suceava – Noah Watches – care produce ceasuri din lemn, alături de partenerul său de afaceri Erik Barna – CEO-ul Life is Hard (câte 12% din acţiuni fiecare). Start-up-ul Noah Watches a fost înfiinţat în 2015 de către doi tineri antreprenori din Suceava, Iosif Harasemiuc şi Ruben Perju. „De când am intrat în businessul Noah Watches am investit peste 100.000 euro, sumă care nu include însă şi investiţia iniţială şi nici reinvestirea profitului”, a precizat Cătălin Chiş. 

    Anul trecut, Noah Watches a ajuns la peste 800 de clienţi noi de pe toate continentele, cu un rulaj de 150.000 de euro. Cea mai mare pondere în vânzările internaţionale au avut-o clienţii din SUA, Marea Britanie, Germania, Italia şi Franţa. Totodată, brandul românesc şi-a făcut anul trecut debutul şi în retail, prin deschiderea primului magazin propriu (Iulius Mall Cluj-Napoca) şi prin distribuirea produselor sale în alte cinci magazine partenere.  Pentru 2019, Noah Watches vizează dezvoltarea portofoliului cu noi game şi creşterea prezenţei internaţionale a brandului. „Anul acesta vom aplica pe Kickstarter.com pentru a obţine finanţarea necesară lansării unui nou model de smartwatch hibrid din lemn”, a menţionat Chiş. În prezent, Noah Watches are o capacitate de producţie de 3.000 de ceasuri/an, iar preţul unui model porneşte de la circa 1.100 lei (peste 200 euro).

    De la ceasuri de lemn, antreprenorul clujean a trecut apoi la industria de PR şi comunicare, în 2017 achiziţionând 86% din acţiunile agenţiei Graffiti PR din Bucureşti. Odată cu preluarea pachetului majoritar de acţiuni de către antreprenorul clujean, agenţia şi-a dublat numărul de consultanţi, în prezent echipa Graffiti PR numărând 70 de persoane. În ceea ce priveşte afacerile agenţiei, acestea s-au situat anul trecut la peste 25 milioane lei (5,5 milioane de euro), având astfel cea mai mare pondere în veniturile consolidate la nivelul grupului APS. Acestea s-au ridicat la peste 12 milioane de euro în 2018.

    „Anul trecut am depăşit pentru prima dată pragul de 10 mil. euro cifră de afaceri consolidată pentru tot grupul”, a subliniat antreprenorul clujean. Cel mai nou proiect al grupului APS este Doxtar, un start-up care a pus bazele unei platforme digitale ce le permite utilizatorilor să obţină a doua opinie medicală în 48 de ore de la specialişti din ţară şi din străinătate. Platforma a fost lansată la începutul lunii februarie în urma unei investiţii de 150.000 euro, iar grupul va suplimenta investiţia iniţială cu încă 100.000 euro anul acesta pentru dezvoltarea de funcţii noi, printre care un modul audio-video, posibilitatea de a transfera fişiere foarte mari (de exemplu scanări RMN), respectiv o versiune în engleză a aplicaţiei.

    Obiectivul Doxtar pentru 2022 este de a ajunge la 1 milion de euro cifră de afaceri, iar până la finalul acestui an start-up-ul vrea să atragă 2.000 de utilizatori ai platformei şi peste 100 de medici colaboratori.

    În prezent, platforma Doxtar este disponibilă atât pe web, cât şi ca aplicaţie mobilă pentru sistemele de operare Android şi iOS, aceasta având patru categorii: opinie medicală, interpretare analize, dosar medical şi planuri de sănătate. Astfel, utilizatorii au posibilitatea de a cere o opinie pentru diferite probleme medicale, platforma acoperind acum specializări medicale precum diabet, nutriţie, oncologie, neurologie, ORL, psihiatrie pediatrică, psihiatrie, medicina muncii, ginecologie, reumatologie sau medicină internă. 

    Pentru fiecare consultaţie solicitată, utilizatorii Doxtar plătesc tariful perceput de medic. Modelul de business al Doxtar constă în perceperea unui comision de administrare şi mentenanţă de 20% din tariful stabilit de medic pentru consultaţie, fără alte costuri administrative sau logistice. O consultaţie de nutriţie, spre exemplu, costă acum 120 lei în platforma Doxtar, conform tarifului afişat de medicul specialist colaborator.

    „Anul 2018 a însemnat creştere pentru toate companiile din grup, însă evoluţia financiară este doar unul dintre indicatorii pe care îi urmărim. Suntem foarte atenţi la impactul pe care îl generăm pentru mediul de business şi comunităţi, iar 2018 a adus evoluţii importante: am devenit furnizori de soluţii smart city şi din 2019 oferim gratuit accesul la aceste soluţii tuturor oraşelor sub 100.000 de locuitori. Construim modele de bună practică în industria marcomm, prin proiectele Graffiti PR premiate la multiple competiţii internaţionale. Suntem implicaţi în zona de sănătate, unde încurajăm obţinerea celei de-a doua opinii medicale, prin aplicaţia Doxtar, care are peste 1.000 de downloaduri în primele săptămâni de la lansare. Susţinem accesul părinţilor la sfat medical pediatric nonstop, prin Peditel 1791, care a ajutat, în cei cinci ani de funcţionare neîntreruptă, mai mult de 150.000 de familii cu sfat medical pediatric gratuit“, a sumarizat Cătălin Chiş.

    Pentru 2019, antreprenorul clujean estimează că afacerile grupului APS, format din companiile Active Power Solutions (distribuţie servicii telecom şi integrator IT&C), Life is Hard (dez­voltator software), Graffiti PR (agenţie de PR), Noah Watches (producător de ceasuri de lemn) şi Doxtar (platformă online pentru consultaţii medicale) vor depăşi 15 milioane de euro. Tot pentru anul acesta, Catălin Chiş are alocat un buget total de investiţii de 2 milioane de euro pentru intrarea în acţionariatul unor firme locale de tehnologie pentru extinderea competenţelor APS de integrare IT&C, respectiv consolidarea prezenţei pe această piaţă. Totodată, antreprenorul vizează şi achiziţia unei companii din domeniul financiar-contabil, precum şi a unei companii de recrutare.

    „Analizez cu interes piaţa de resurse umane şi am deja în vizor câteva companii de profil, unde vrem să intrăm ca parteneri sau să cumpărăm întregul pachet de acţiuni. De asemenea, suntem foarte aproape de a încheia o tranzacţie cu o companie de contabilitate şi management financiar”, a precizat antreprenorul clujean.

    Companiile vizate de grupul APS sunt din Capitală sau din zona centrală şi de vest a ţării. Per total, echipa grupului APS numără în prezent 250 de persoane, dintre care 140 lucrează în cadrul companiei Active Power Solutions, în cele 16 filiale din ţară ale sale. Sediul central al grupului este în Cluj-Napoca, unde acesta s-a mutat anul trecut într-o clădire nouă de birouri în urma unei investiţii de un milion de euro.

  • Guvernul Dăncilă pregăteşte un OUG pentru finanţarea IMM-urilor. Programul Start-Up Nation, sub semnul întrebării

    Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat vrea să regândească programele de finanţare nerambursabilă şi susţinere pentru companiile antreprenoriale la început de drum şi propune înfiinţarea unui târg al IMM-urilor şi al unui accelerator pentru businessuri, în cadrul unui nou proiect de Ordonanţă de Urgenţă publicat vineri pe site-ul instituţiei.

    Astfel, potrivit propunerii de OUG pentru modificarea şi completarea Legii nr. 364/2004 privind stimularea înfiinţării şi dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii, pentru perioada de programare 2020-2027, se prelungeşte perioada de implementare a programelor de sprijin şi se introduc alte noi programe de sprijinire a înfiinţării şi dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii, se arată în nota de fundamentare.

    Prin urmare, unul dintre programele propuse de OUG se numeşte Programul pentru organizarea Târgului Întreprinderilor Mici şi Mijlocii.

    „Programul urmăreşte promovarea spiritului antreprenorial, stimularea dezvoltării afacerilor şi ocupării forţei de muncă în domeniul IMM, facilitarea contactelor dintre potenţialii întreprinzători/întreprinderi mici şi mijlocii (IMM) şi agenţii economici/instituţiile publice sau private care oferă servicii pentru sectorul IMM, în scopul creşterii numărului întreprinzătorilor de succes şi îmbunătăţirii performanţelor economice şi tehnice ale IMM, stimularea şi susţinerea IMM în activităţile de export, promovarea produselor şi serviciilor româneşti, stimularea şi susţinerea internaţionalizării IMM”, arată documentul semnat de ministrul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat, Ştefan-Radu Oprea,  şi avizat de ministrul Economiei, Niculae Bădălău, ministrul Finanţelor, Eugen Tedorovici, ministrul Justiţiei, Ana Birchall şi preşedintele Consiliului Concurenţei, Bogdan Chiriţoiu.

    OUG-ul menţionează că programul este parte integrantă a Săptămânii Europene a IMM-urilor, o campanie de promovare a antreprenoriatului în Europa şi de informare a natreprenorilor despre ajutorul de care pot beneficia la nivel euroepean, naţional şi local.

    Al doilea program pe care îl propune proiectul legislativ reprezintă un program de accelerare a dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii.

    „Programul are drept scop sprijinirea realizării de investiţii în companiile beneficiare în vederea creşterii accelerate a acestora pe termen scurt şi mediu. Programul se desfăşoară în continuarea Programului Româno-Elveţian pentru dezvoltarea IMM-urilor, conform prevederilor Acordului de proiect semnat de Secretariatul de Stat pentru Afaceri Economice din Elveţia şi Guvernul Romaniei, reprezentat de Ministerul Finanţelor Publice şi Ministerul Economiei – prin Departamentul pentru IMM-uri, Mediul de Afaceri şi Turism şi Acordului de implementare semnat la 16.01.2014 de Ministerul Finanţelor Publice şi Ministerul Economiei – prin Departamentul pentru IMM-uri, Mediul de Afaceri şi Turism cu privire la Programul româno-elveţian pentru IMM-uri. Beneficiarii vor fi exclusiv IMM-uri”, potrivit documentului.

    OUG-ul semnat şi de premierul Vasilica-Viorica Dăncilă susţine că aceste măsuri sunt necesare şi încurajate de Comisia Europeană.

    Programele vor fi implementate pe fonduri bugetare, nu pe fonduri europene, potrivit informaţiilor din piaţă. Momentan, Programul Startup Nation şi modul în care acesta s-ar împleti cu noile programe, sunt sub semnul întrebării.

    „În prezent, performanţa generală a României în ceea ce priveşte accesul la finanţare este sub media europeană. Întreprinderile, în special la începutul activităţii, nu sunt adesea capabile să demonstreze în faţa finanţatorilor bonitatea lor financiară, întrucât, de exemplu, nu dispun de garanţii suficiente, şi, de asemenea, nici soliditatea planurilor lor de afaceri, întrucât nu au performanţe economice dovedite. Ca urmare a asimetriei informaţiilor, este posibil ca piaţa financiară să nu ofere finanţarea de care aceste întreprinderi, mai ales mici şi mijlocii, au nevoie. În acest context, Comisia Europeană recomandă autorităţilor române să ia în considerare implementarea unor măsuri de încurajare a acestor tipuri de investiţii. Neadoptarea cadrului legal de reglementare constituie o situaţie excepţională care ar conduce la pierderea unor sume importante de bani alocate programelor de sprijinire a întreprinderile mici şi mijlocii corelată cu creşterea şomajului în rândurile populaţiei active a României, precum şi riscul de neangajare al tinerilor absolvenţi ai învăţământului terţiar”, motivează OUG-ul.