BusinessMagazin

Tag: infectie

  • Studiu Regina Maria:Mai puţin de jumătate dintre persoanele care au avut Covid19 mai prezintă anticorpi la 6 luni de la vindecare, faţă de 79% după primele 3 luni. Patru din 10 pacienţi au continuat să prezinte simptome post-vindecare

    Mai puţin de jumătate dintre persoanele care au trecut prin infecţia SARS-CoV-2 mai prezintă anticorpi la 180 de zile de la vindecare (6 luni), faţă de 79% după primele trei luni, arată  un studiu realizat de Regina Maria începând cu august 2020, în Bucureşti şi Cluj.

    Astfel, potrivit datelor, 53% dintre participanţi nu mai au anticorpi IgG detectabili la 6 luni de la trecerea prin boală, iar 44% dintre persoanele care au trecut prin infecţie au continuat să prezinte simptome post-vindecare, precum tuse, oboseală, lipsa gustului, lipsa mirosului, dificultăţi respiratorii, căderea părului, dureri musculare sau insomnii.

    În acelaşi timp, studiile arată faptul că pacienţii nu mai sunt contagioşi după 14 zile de la testul RT-PCR.

    Faza I a studiului a evaluat răspunsul imun la 43-56 de zile de la primirea rezultatului pozitiv la testarea RT-PCR, iar faza a II-a examinează gradul de protecţie după o perioadă de timp mai mare, de 180 de zile de la depăşirea fazei acute a bolii. În faza II a studiului au fost testaţi doar pacienţii care aveau un răspuns imun detectabil la prima testare, pentru a observa evoluţia în timp a anticorpilor post COVID.

    ”Testul serologic implicat foloseşte chemiluminiscenţa cu microparticule pentru a detecta prezenţa anticorpilor de tip IgG specifici infecţiei cu SARS-CoV-2 – anticorpii IgG anti-Nucleocapsidă. Aceşti anticorpi sunt produşi după faza acută a infecţiei.”, explică Dr. Andreea Alexandru, medic primar medicină de laborator, director medical Divizia Laboratoare Clinice REGINA MARIA.

    Un studiu derulat în SUA pe parcursul anului trecut releva existenţa unor cazuri recurent pozitive COVID-19. În ciuda rarităţii acestor cazuri, posibilitatea s-a dovedit reală la 3 luni de la prima testare RT-PCR.

    Studiul derulat de Regina Maria arată că după jumătate de an, foştii pacienţi sunt şi mai puţin protejaţi: doar 47% au mai prezentat anticorpi detectabili. Anterior, faza I evidenţiase anticorpi la 79% dintre persoane, la mai puţin de 3 luni de la testarea RT-PCR pozitivă. Nu s-au înregistrat diferenţe semnificative între femei şi bărbaţi.  

    De asemenea, 17% dintre cei vindecaţi, care au mai făcut un test RT-PCR după faza acută a bolii, au prezentat rezultate pozitive. Un singur pacient a înregistrat un test RT-PCR pozitiv în contextul apariţiei de noi simptome sugestive COVID-19.

    Cazuistica internaţională cuprinde puţine descrieri care să indice faptul că, în astfel de cazuri, este vorba despre o reinfectare, limitarea certificării acestora fiind impusă de necesitatea secvenţierii suplimentare şi a integrării într-un context epidemiologic bine documentat.

    ”Deşi azi ştim mult mai multe despre acest virus şi afectarea pe care o poate produce, studiile sunt în continuă desfăşurare şi metodele de protejare eficientă sunt permanent testate. Impactul imediat al acestor concluzii se răsfrânge asupra protecţiei suplimentare pe care trebuie să o oferim cadrelor medicale implicate în tratarea pacienţilor COVID-19 şi expuse riscului infectării recurente, dar şi a societăţii per ansamblu.”, declară dr. Teodora Ionescu, Medic specialist epidemiolog.

    În ceea ce priveşte efectele, un studiu The Lancet Psychiatry lansat recent anunţa sechele neurologice şi psihiatrice cu o incidenţă de 34% a pacienţilor care au avut COVID-19, în primele 6 luni de la vindecare. Alte studii internaţionale confirmă persistenţa simptomelor post vindecare, în diferite grade de afectare şi necesităţi de reinternare.  

    Aproape 60% dintre pacienţii cu rezultat de anticorpi detectabili la 180 de zile de la vindecare nu au prezentat simptomatologie persistentă după ieşirea din izolare. Aşadar, persistenţa simptomelor post-COVID nu pare să se coreleze cu persistenţa anticorpilor IgG detectabili.

    ”Persoanele care au trecut prin infecţia COVID-19 sunt considerate în continuare pacienţi, cazuri care trebuie supravegheate şi monitorizate individual, pentru că datele pe care le avem în acest moment, şi noi, şi cazuistica internaţională, nu permit încă trasarea unor limite de siguranţă certe. Fiecare persoană poate fi afectată în mod diferit, la fel cum fiecare persoană reacţionează diferit în lupta cu boala. De aceea, există recomandarea pentru pacienţii care au trecut prin infecţie de a fi monitorizaţi post COVID.” explică Nirvana Georgescu, Quality and Patient Safety Director, Reţeaua de sănătate REGINA MARIA.

    “Dinamica anticorpilor este de asemenea în continuare în studiu, aşadar cea mai bună metodă de protecţie suplimentară post-COVID rămâne vaccinarea, alături de practicarea unui stil de viaţă precaut. ”, completează Nirvana Georgescu.

    Numeroase alte studii internaţionale au arătat că, după vindecare, pacienţii nu mai sunt contagioşi, în ciuda unei eventuale persistenţe a unor teste RT-PCR pozitive. Excepţiile se înscriu în categoria unor situaţii specifice, de pacienţi imunodependenţi sau cu forme severe de boală.

    Cel mai mare studiu desfăşurat până acum referitor la riscul de reinfectare, derulat în Danemarca, a arătat că, deşi infecţia iniţială era asociată cu un grad general de protecţie la reinfectare de 80%, pe segmentul de vârstă de peste 65 de ani, această protecţie a fost revizuită dramatic la 47%.  

    În schimb, studiul imunităţii post-vaccinare demarat de REGINA MARIA, încă în derulare, evidenţiază rezultate promiţătoare: 80% dintre persoanele care au trecut prin infecţie şi ulterior s-au vaccinat au prezentat valori ridicate ale anticorpilor protectori.

    De asemenea, persoanele cu vârsta peste 50 de ani care au trecut prin infecţie au prezentat un titru mediu al anticorpilor dobândiţi post-vaccinare semnificativ mai mare decât cel al persoanelor care nu au trecut prin boală.

  • Ce anticorpi sunt specifici infecţiei cu SARS-CoV-2 şi care este rolul lor în lupta organismului cu boala

     

    Dacă ai trecut prin infecţia cu virusul SARS-CoV-2 sau cunoşti un coleg, prieten sau o persoană din familie care a fost infectată, e important să înţelegi cum se declanşează răspunsul imun al organismului în contact cu virusul. Conform explicaţiilor oferite medicii MedLife, o componentă importantă a acestui răspuns imun este producerea de anticorpi anti-virus, respectiv anticorpi îndreptaţi specific asupra proteinelor structurale ale virusului. Ce sunt aceşti anticorpi? Ca structură, sunt imunoglobuline aparţinând claselor A, M, G, D, E, iar ca ţintă, sunt îndreptaţi asupra proteinelor N, M, E si S.

    Genomul coronavirusului codifică 4 proteine structurale principale: proteina N (nucleocapsida), care reprezintă practic nucleul virusului ce cuprinde ARN-ul viral, proteina M (membranară), proteina E (anvelopa virală) şi proteina S (spike), proteina de suprafaţă care dă aspectul de “corona” datorită structurii trimerice.

    În urma expunerii organismului la coronavirus apar anticorpi de tip IgM şi IgG

    Până în prezent, doar trei clase de anticorpi sunt studiate în dinamica răspunsului imun indus în general de virusuri: anticorpi de tip A, M şi G. Pentru coronavirusuri şi, în special pentru SARS-CoV-2, rolul anticorpilor de tipul IgA este puţin înţeles. De la apariţia pandemiei şi odată cu punerea la punct a testelor de laborator au fost studiaţi anticorpii de tip IgM şi IgG.

    IgM – Imunoglobulina M este tipul de anticorp produs de sistemul imun imediat după infecţie. Acesta este prezent în prima linie de apărare în timpul infecţiilor virale, înainte ca sistemul imun să producă anticorpii de tip IgG.

     

    IgG – Imunoglobulinele G sunt anticorpi extrem de specifici care sunt importanţi pentru imunitatea pe termen lung şi memoria imunologică.

    La ora actuală se ştie că există o diferenţă semnificativă atât a nivelurilor, cât şi a cronologiei apariţiei acestor anticorpi. Dacă pentru majoritatea virusurilor, primii anticorpi care apar sunt cei de tip IgM, pentru SARS CoV-2 sunt mult mai frecvente situaţiile în care cele două clase de anticorpi (IgM şi IgG) apar şi persistă aproape simultan.

    Ce sunt anticorpii anti-proteină N (nucleocapsida) şi anti-proteină S (spike)?

    Proteina N (nucleocapsida) este proteina care încapsulează ARN-ul viral şi îl protejează de mediul celulei gazdă. Pe lângă rolul protector, proteina N are rolul de a media transcrierea genomului viral, fiind esenţială în replicarea virală. Această proteină este puternic imunogenă, anticorpii îndreptaţi împotriva ei fiind un marker serologic important în evidenţierea răspunsului imun la infecţia virală cu virusul SARS-CoV-2.

    Structura proteinei S (Spike) este extrem de complexă. Aceasta are 2 subunităţi care fac posibilă ataşarea virusului de celulă, pătrunderea virusului în celulă şi fuziunea lui cu celula gazdă. Altfel spus, structura proteinei Spike oferă un număr important de situsuri antigenice intens determinante de anticorpi de neutralizare, respectiv anticorpi care să împiedice ataşarea şi pătrunderea virusului în celula gazdă.

    Sunt studii care au arătat ca anticorpii anti-N pot fi detectaţi mai devreme, dar persistă ceva mai puţin decât cei anti-S. Anticorpii anti-S ar putea neutraliza infecţiozitatea virusului, mai ales prin blocarea domeniului RBD (domeniul de legare la celula gazda), caracter ce le poate conferi statutul de anticorpi de protecţie.

    În egală măsură, există frecvent situaţii în care, în ciuda dovezilor infecţiei cu SARS-CoV-2, răspunsul în anticorpi al organismului nu este pus în evidenţă prin niciun test comercial disponibil, adică sunt persoane care “nu dezvoltă anticorpi”.

     

    Informaţia oferită de prezenţa oricăruia din cei doi anticorpi, fie anti-N, fie anti-S, fie că sunt de clasă IgG, fie IgM, este că a existat infectare cu SARS-CoV-2, chiar dacă aceasta a fost asimptomatică sau au existat simptome banale, trecute cu vederea la momentul respectiv.

     

    Teste care determină prezenţa în sânge a anticorpilor anti-proteină N şi anti-proteină S

    În laboratoarele MedLife se pot efectua 3 tipuri de teste pentru detecţia anticorpilor anti-SARS-CoV-2.

    1. Test anticorpi IgM anti-S – test calitativ, recomandat persoanelor care s-au vaccinat şi nu au certitudinea că au suferit de boala COVID-19.
    2. Test anticropi IgG anti-N – test calitativ, recomandat persoanelor care nu s-au vaccinat şi nu au certitudinea că au suferit de boala COVID-19.
    3. Test anticorpi IgG anti-S – test cantitativ, recomandat persoanelor care s-au vaccinat şi nu au certitudinea că au suferit de boala COVID-19.

    Testează-te în cel mai apropiat centru de recoltare MedLife şi află dacă organismul tău a produs anticorpi anti-SARS-CoV-2.

    —

    Articolul face parte din campania MedLife Facem România bine.

    De 26 de ani suntem alături de tine şi nu ne oprim. Pentru că azi, mai mult decât oricând medicina înseamnă să te lupţi prin ştiinţă şi cunoaştere.

    Pentru a veni în întâmpinarea pacienţilor noştri cu o gamă extinsă de servicii şi analize adaptate nevoilor actuale, ne-am aliniat standardelor internaţionale şi am deschis laboratoare proprii Real Time PCR pentru depistarea virusului SARS-CoV-2. Am investit în infrastructura necesară pentru a evalua dacă pacientul a trecut prin boală şi pentru a testa răspunsul imun post-infecţie sau post-vaccinare.

    Ne adaptăm continuu la prezent şi ne pregătim pentru viitor. Facem România bine.

     

     

     

     

     

  • Valeriu Gheorghiţă explică protocolul de vaccinare pentru cei care s-au infectat după prima doză

    „Dacă o persoană este diagnosticată cu infecţie Sars-Cov-2 după efectuarea primei doze evident că se aşteaptă vindecarea bolii şi la un interval de circa o lună se poate efectua rapelul sau se reia schema complet, dacă perioada dintre prima doză şi doza de rapel depăşeşte intervalul de 6 săptămâni, de 42 de zile”, a declarat Valeriu Gheorghiţă.

    Acesta a precizat că această situaţie este încă în dezbatere la nivel de specialişti şi că a solicitat un punct de vedere oficial companiei Pfizer.

    „Sigur că, de pildă, CDC din SUA nu recomandă reluarea schemei complete, ci doar doza de rapel. În momentul de faţă, Comisia Ştiinţifică din România pledează pentru reluarea schemei complete dacă intervalul dintre prima doză şi următoarea depăşeşte şase săptămâni. La acest moment lucrurile sunt în dezbatere, am cerut un punct de vedere şi companiei Pfizer, având în vedere că datele de eficacitate la acest moment sunt disponibile pentru administrarea celor două doze. Împreună cu compania şi cu Comisia Ştiinţifică vom lua decizia potrivită, dar, da, se recomandă cel puţin doza de rapel la aceste persoane”, a mai spus coordonatorul campaniei de vaccinare.

  • Amazon înregistrează aproape 20.000 de cazuri cu coronavirus în rândurile angajaţilor

    Amazon a declarat că, de la începutul lunii martie până în prezent, 19.816 de angajaţi „din prima linie” au fost diagnosticaţi cu COVID-19 în Statele Unite, anunţă BBC.

    Numărul reprezintă 1,44% din cei 1,37 milioane de angajaţi ai Amazon şi lanţului de magazine cu produse bio Whole Foods.

    Amazon a fost criticat în mod constant de angajaţi, sindicate şi autorităţile americane, care au acuzat compania că pune în pericol sănătatea lucrătorilor. Însă gigantul fondat de Jeff Bezos spune că rata de infecţie este mai mică decât estimările iniţiale.

    Compania şi-a ţinut deschise locaţiile încă de la începutul pandemiei pentru a face faţă cererii de produse. Vânzările au crescut cu 40% în T2 şi au ajuns la 88,9 miliarde de dolari, iar profitul raportat în aceeaşi perioadă – 5 ,2 miliarde de dolari – este cel mai mare din istoria firmei.

    Amazon crede că aproximativ 33.952 de angajaţi ar fi trebuit să contacteze virusul dacă rata de infecţie a companiei ar fi egală cu rata înregistrată la nivelul Statelor Unite. Gigantul a „introdus sau a schimbat circa 150 de procese”, a distribuit peste 100 de milioane de măşti şi a lansat puncte de verificare a temperaturii în toate locaţiile pe care le deţine la nivel mondial.

    Potrivit Bloomberg Billionaires Index, Jeff Bezos este cel mai bogat om din lume, cu o avere netă de 190 de miliarde de dolari, distanţa între el şi locul doi – Bill Gates – fiind de 67 de miliarde de dolari. În prezent, valoarea de piaţă a Amazon este de 1.600 de miliarde de dolari.

     

  • OMS: Sunt mai mari şansele să câştigi la loto decât să scapi de infecţia COVID-19

    Organizaţia Mondială a Sănătăţii avertizează că şansele de a scăpa de infecţia cu COVID-19 sunt foarte mici. Doar măsurile de protecţie şi un vaccin pot ajuta. Numărul spitalizărilor la nivel mondial a crescut foarte mult.

    Dr. Mike Ryan, director executiv al Programului OMS pentru Urgenţe Sanitare, a declarat că statistic este mai probabil să câştigi la loterie decât să scapi de o infecţie cu Covid-19.

    „Dacă nu găsim un vaccin şi nu continuăm să suprimăm acest virus şi presupunem că acest virus se răspândeşte la 60 sau 70% din populaţia din lumii, şansele de a scăpa sunt de 1 la 200. Din această perspectivă, gândiţi-vă la şansele dvs. de a câştiga la loterie”, a declarat Ryan.

    În cadrul conferinţei de miercuri, oficialii OMS au avertizat că la nivel mondial se înregistrează „creşteri a numărului spitalizărilor în unităţile de terapie intensivă”.

    Zonele cu cele mai multe cazuri sunt în Spania, Franţa, Muntenegru, Ucraina şi unele state ale Statelor Unite.

  • Regulile de protecţie anti-COVID ar putea fi greşite. Cercetătorii au făcut o nouă descoperire

    Spre sfârşitul secolului al XIX-lea, cercetătorul german Carl Flügge spunea că dacă menţii suficientă distanţă între oamenii bolnavi şi cei sănătoşi, poţi preveni răspândirea patogenilor de o persoană la alta, scrie Business Insider.

    În acea vreme, era numai o ipoteză, una pe care oamenii de ştiinţă încercau să o testeze cu ajutorul plăcilor de sticlă. Însă a durat încă patru decenii până în momentul în care teoria a fost confirmată.

    La începutul anilor 1940, cercetătorii au aruncat pentru prima dată o privire în timp real asupra strănutului, utilizându-se o rată de captare de 30.000 de cadre per secundă, şi s-a confirmat ideea conform căreia particulele din strănut tind să parcurgă o distanţă de cel puţin doi metri.

    Totuşi, studiile nu ar trebui să devină în mod automat norme, însă regula de distanţare de doi metri a devenit un protocol uşor de urmat în timpul crizei generate de coronavirus.

    O nouă alternativă

    Marţi, cercetătorii din cadrul Oxford şi MIT au publicat o alternativă bazată pe sistemul de semaforizare prin care speră să schimbe în bine viaţa oamenilor în timpul pandemiei.

    Cel mai important lucru când evaluezi nivelul riscului de infecţie include analizarea mediului în care te afli şi recunoaşterea densităţii populaţiei şi activităţilor care se desfăşoară în locul cu pricina.

    „Există trei moduri de transmitere, iar toate trebuie să fie controlate”, spune cercetătorul australian Lidia Morawska, adăugând că riscul creşte exponenţial în locurile în care oamenii devin mai animaţi, mai gălăgioşi.

    Cele trei moduri sunt reprezentate de aer, suprafeţe şi oameni – principala sursă de infecţie.

    Expirarea, cântatul, tuşitul şi strănutul generează nori calzi şi umezi ce pot conţine secreţiile infecţioase ale unui caz de COVID-19. În asemenea situaţii, o distanţă de 6-9 metri nu ar fi suficientă pentru a te proteja împotriva infecţiei, iar problemele ar putea apărea extrem de uşor în baruri, săli de fitness, biserici, săli de concerte şi cluburi.

    „Cred că toată lumea înţelege cum funcţionează sistemul de semaforizare rutieră”, a declarat Lydia Bourouiba – profesor MIT care conduce Laboratorul pentru Transmiterea Bolilor din cadrul universităţii. Ea spune că este extrem de important să ne păstrăm aceste tipare în minte atunci când socializăm în timpul pandemiei. Sistemele proaste de ventilaţie, zgomotele de fundal (care generează strigăte) şi reticenţa vis-a-vis de purtarea măştii contribuie aproape în mod egal la răspândirea virusului.

    „Trebuie să fim în stare să ne adaptăm astfel încât să nu fim mereu în stare de alertă. Nu constă totul în regula de doi metri şi în măştile faciale.”

    Astfel, ajungem să ne punem întrebări de genul: Cât de lung este evenimentul? Câţi oameni poartă măşti? Cât de bun este sistemul de ventilaţie?

    „Nu trebuie să fii geniu pentru a şti ce poţi face în ideea de a minimiza riscul de transmitere”, spune Morawska.

     

  • Un mare fost premier este în stare gravă după ce s-a îmbolnăvit de coronavirus

    Fostul premier al Ucrainei, Iulia Timoşenko, a fost testată pozitiv pentru COVID-19 şi este în stare gravă, având febră foarte mare, a anunţat un purtător de cuvânt al partidului din care face parte aceasta.

    Maria Soroka, purtător de cuvânt al partidului lui Timoşenko, a confirmat că fostul premier este bolnavă şi că se luptă cu febră de 39 de grade. “Starea ei este apreciată ca fiind gravă, temperatura ei este de până la 39 (Celsius)”, a spus Soroka, refuzând să precizeze dacă Timoşenko este internată, scrie Reuters.

    Iulia Timoşenko, în vârstă de 59 de ani, care a fost de două ori premier al Ucrainei, a devenit primul politician ucrainean de top care s-a infectat cu noul coronavrius.

    Parlamentul a fost în vacanţă de vară de la mijlocul lunii iulie.

    Ucraina a cunoscut o creştere accentuată a infecţiilor în această săptămână, cu 2.328 de cazuri raportate sâmbătă. Numărul total de infecţii a ajuns la 104.958 şi 2.271 de decese.

     

     

     

  • Un nou focar de coronavirus la o companie mare din România

    Autorităţile au identificat un focar de COVID-19 la societatea Emailul Mediaş, unde patru persoane au fost confirmate cu SARS-CoV-2 şi 24 au fost trimise în izolare la domiciliu, anunţă Prefectura Sibiu. 

    Potrivit Andreei Ştefan, purtător de cuvânt al Prefecturii Sibiu, la societatea producătoare de vase emailate din judeţul Sibiu, respectiv Emailul Mediaş, au fost identificate, marţi, patru persoane pozitive în urma testării pentru SARS CoV-2. „Astăzi (marţi – n. red.) a fost identificat un focar de infecţie. În ceea ce priveşte măsurile luate, societatea a fost contractată pentru a dispune măsurile necesare pentru limitarea extinderii infecţiei. Aceasta a efectuat dezinfecţia spaţiului de lucru”, a spus Andreea ştefan.

    De asemenea, pentru 24 de persoane, contacţi de serviciu ai persoanelor confirmate, li s-a recomandat să stea în autoizolare şi să îşi monitorizeze starea de sănătate prin medicul de familie, iar în cazul în care prezintă simptome să sune la 112 pentru a fi transportaţi la spital pentru investigaţii şi tratament specific. 

    Emailul Mediaş este una dintre cele mai vechi firme din ţară care se ocupă de producerea vaselor emailate, aceasta funcţionând din 1921.

    Compania este listată la bursa de la Bucureşti şi are 34 mil. lei capitalizare. SIF Transilvania are o deţinere de 29%. Tot marţi, au fost diagnosticaţi cu noul coronavirus şi doi asistenţi medicali de la Ambulanţa Mediaş. Mediafax

  • Regina Maria începe testarea la cerere pentru depistarea infecţiei cu noul tip de coronavirus. Cât costă procedura

    După ce au prelucrat gratuit, până în acest moment, peste 30.000 de teste RT-PCR, pentru depistarea infecţiei cu noul tip de coronavirus, în rândul cadrelor medicale din prima linie (1.84% dintre rezultate fiind pozitive), reţeaua de sănătate Regina Maria şi-a extins capacitatea de testare şi a pus la dispoziţia publicului testarea la cerere prin teste RT-PCR şi teste de detectare a anticorpilor COVID-19.

    „Ştim cât este de important să găseşti răspunsul atunci când ai o suspiciune. De aceea, ne bucurăm să anunţăm faptul că aceşti pacienţi se vor putea testa, la cerere, pentru diagnosticarea COVID 19, în locaţiile noastre. Am extins capacitatea de testare pentru anticorpii IgM şi IgG, astfel că putem să oferim pacienţilor care s-au întrebat dacă au fost infectaţi posibilitatea de a vedea dacă au avut într-adevar virusul şi dacă au dezvoltat anticorpi”, completează Fady Chreih, CEO reţeaua de sănătate Regina Maria.

    Pacienţii care au o suspiciune şi doresc să se testeze pentru diagnosticarea COVID 19, se pot programa pentru testul RT-PCR, contra cost, în punctele de recoltare ale companiei din întreaga ţară, începând din 18 mai. Preţul unui test RT PCR este de 340 de lei, iar cel pentru anticorpi, 280 de lei.

    Testele serologice pentru determinarea răspunsului imun joacă un rol important în detectarea şi lupta cu infecţia virală, identificând persoanele care au dezvoltat anticorpi pentru aceasta.  De asemenea, aceste rezultate şi informaţii ar putea să ajute la o „estimare” privind parcurgerea unei etape importante a pandemiei în Romania sau a unei predicţii mai bune privind valul doi al manifestării epidemiei în Romania în toamnă. Rezultatele vor putea fi folosite împreună cu alte date clinice, la identificarea persoanelor care nu mai sunt succeptibile pentru a dezvolta infecţia şi se pot întoarce la muncă, la identificarea persoanelor care vor putea să îşi doneze plasma din perioada convalescenţei pentru a putea să fie utilizată ca tratament alternativ pentru cazurile severe de COVID-19. Testele pentru determinarea anticorpilor IgM şi IgG sunt disponibile la cerere, contra cost, în policlinicile şi punctele de recoltare REGINA MARIA din Bucureşti, Braşov şi Timişoara, capacitatea de testare urmând să fie extinsă în toate cele 29 de laboratoare ale Reţelei.
     

  • România a trecut de 16.000 de pacienţi infectaţi la mai bine de două luni de la primul caz

    Numărul de pacienţi infectaţi cu coronavirus în România a ajuns la 16.002, cu 224 de noi cazuri în plus faţă de ultima informare a autorităţilor, informează Grupul de Comunicare Strategică. De patru zile însă, numărul de pacienţi se menţine la sub 250, după ce media în ultimele săptămâni a fost constantă la pragul de 300 de pacienţi noi zilnic. Specialiştii spun că este nevoie de o constanţă în scădere pentru a putea vorbi despre un trend descendent al epidemiei, însă până acum numărul de noi cazuri a variat puternic. În total sunt 7.961 de persoane vindecate care au fost externate.

    Suceava a trecut de 3.300 de pacienţi infectaţi, fiind cea mai afectată zonă din ţară de infecţia cu noul virus. Bucureştiul a ajuns la peste 1.500 de pacienţi. Bilanţul pacienţilor care au murit a ajuns la 1.016. La ATI, în acest moment, sunt internaţi 228 de pacienţi. Pe teritoriul României, în carantină instituţionalizată sunt 14.300 de persoane, iar alte 19.000 de persoane sunt în izolare la domiciliu şi se află sub monitorizare medicală. Autorităţile au prelucrat până acum 277.804 de teste, faţă de 269.183 în ziua anterioară, ceea ce înseamnă 8.600 de probe de la zi la zi.