Nervii investitorilor au fost puşi la grele încercări în primul trimestru al anului. Bursa a debutat în 2016 cu un declin amplu, în linie cu restul pieţelor internaţionale de acţiuni care au fost trase puternic în jos de temerile investitorilor privind încetinirea economiei Chinei, pentru ca mai apoi, în următoarele două luni, piaţa locală de acţiuni să recupereze o parte din pierderi.
În ianuarie, bursa de la Bucureşti a pierdut peste 10% din valoare, marcând astfel cel mai slab debut de an din 2011, însă pe parcurs starea de spirit a investitorilor s-a mai îmbunătăţit. Astfel că în lunile februarie şi martie, pieţele internaţionale au revenit pe creştere, iar bursa de la Bucureşti afişează o pierdere de circa 4% pentru primele trei luni din an. „Vedem scăderile din 2016 ca episod final al fazei corective demarate la maximele din vara trecută şi care constituie o binevenită ajustare a preţurilor după un robust trend de creştere care a durat de la minimele din vara lui 2011 până anul trecut“, spune Dan Rusu, analist financiar la Banca Transilvania.
Evoluţia bursei locale în primul trimestru plasează România pe ultimele locuri în regiune, în condiţiile în care bursa de la Budapesta şi cea de la Varşovia se mândresc cu randamente şi de 7,5%.
Evoluţia bursei locale este mai corelată cu cea a burselor din Europa de Vest, respectiv cu bursa germană şi cu cea a burselor americane decât cu evoluţia burselor din regiunea Europei Centrale şi de Est. De remarcat însă că bursele occidentale au recuperat pierderile cauzate de criza financiară din 2008, indicii bursieri străini având valori peste maximele din 2007, în timp ce indicele BET, principala referinţă a bursei de la Bucureşti, mai trebuie să crească cu circa 30% pentru a recâştiga pragul de 10.000 de puncte, cât a avut pe maximele din 2007.
Indicele DAX, al bursei germane, are un minus de 8% în acest an, o pierdere similară raportând şi indicele bursei franceze CAC 40. Peste Ocean, indicele american S&P 500 are un modest avans de 0,5%, în timp ce indicele Dow Jones s-a apreciat cu 1,1%. Ascensiunea bursei de la Budapesta, care se situează în topul performanţelor din regiune, se datorează pe de o parte aprecierii puternice a acţiunilor OTP Bank şi ale grupului petrolier Mol, care deţin o pondere ridicată în principalul indice bursier BUX, dar şi graţie aşteptărilor investitorilor că agenţia de rating Moody’s ar putea ridica ratingul de ţară al Ungariei până la investment grade.
Pentru investitorii care au avut nervii suficient de tari pentru a rezista prăbuşirii din ianuarie, bursa a adus însă şi oportunităţi de câştig. Din rândul acţiunilor incluse în indicele BET, acţiunile Banca Transilvania au adus cel mai ridicat randament, de circa 10%. Performanţa acţiunilor BT este cu atât mai notabilă cu cât după prima lună din an titlurile aveau o scădere de 7%.
Din rândul acţiunilor mai puţin lichide şi deci neincluse în indicele BET se remarcă titlurile transportatorului Conpet Ploieşti cu un avans de 6% în primul trimestru.
La polul opus se situează acţiunile Nuclearelectrica şi cele ale OMV Petrom, cu scăderi de peste 17% în acest an. Indicele BET include evoluţia celor mai lichide zece acţiuni de pe bursa de la Bucureşti.
Două mari ştiri au ţinut cap de afiş pe bursa de la Bucureşti în acest prim trimestru. Una bună şi una mai puţin bună.
Banca Transilvania, a treia bancă după active de pe piaţa locală, a raportat pentru 2015 un profit record de 2,4 miliarde de lei, cel mai bun rezultat din istoria sistemului bancar local. Profitul record a fost alimentat de câştigul de 1,6 miliarde de lei raportat de bancă din achiziţia Volksbank România. Ştirea mai puţin bună au fost rezultatele financiare ale OMV Petrom, cea mai valoroasă companie de pe bursa de la Bucureşti, care au indicat pentru 2015 o pierdere de 690 milioane de lei, prima de la privatizarea companiei în 2004.
Vestea bună de la Banca Transilvania a fost de bun augur pentru investitori pentru că banca a decis să distribuie un dividend record şi acţiuni gratuite. Banca va distribui acţionarilor săi dividende de 1,2 miliarde de lei echivalent al unei plăţi de 0,39 lei brut pe acţiune, şi îşi va majora capitalul cu 620 milioane de lei prin emisiunea de acţiuni gratuite. Dividendul propus aduce un randament de 15% la care se adaugă un câştig de încă 15% din acţiunile gratuite. Astfel randamentul cumulat adus de dividendele şi acţiunile gratuite este de 30%, adică de peste 15 ori mai mare decât dobânda adusă de un depozit bancar.
