BusinessMagazin

Tag: inchisori

  • În timp ce la noi în ţară închisorile sunt pline ochi alte ţări le închid din lipsa detinuţilor

    Măsura a fost luată ca urmare a scăderii numărului de infracţiuni, în mod constant, de-a lungul ultimilor 13 ani.

    Acest proces va duce la dispariţia a peste 2.000 de locuri de muncă; dintre cei care vor rămâne fără loc de muncă, 700 vor fi selectaţi pentru a lucra în cadrul sistemul olandez de justiţie.

    Problema închisorilor goale a devenit atât de gravă, încât în septembrie 2016 Olanda a importat 240 de prizonieri din Norvegia pentru a umple celulele.

    Există mai mulţi factori ce pot explica abilitatea Olandei de a menţine o rată minimă a criminalităţii: legile sunt extrem de permisive în ceea ce priveşte drogurile, în vreme ce guvernul se concentrează mai mult pe reabilitare decât pe pedepsirea celor găsiţi vinovaţi.

    Un studiu publicat în 2008 a descoperit că sistemul olandez, ce prevede folosirea unei brăţări electronice în locul încarcerării, a scăzut număr recidiviştilor la jumătate.

    Toate aceste lucruri au dus la numărul extrem de mic de prizonieri: cu toate că populaţia din Olanda numără 17 milioane de oameni, doar 11.600 de oameni sunt încarceraţi: o rată de 69 de cazuri la 100.000 de oameni. În Statele Unite, spre exemplu, rata este de 716 cazuri la 100.000 de oameni.

  • Nicolicea, despre decizia CEDO: Vedeţi că avem dreptate?

    „Această decizie (a CEDO, n.r.) a venit, este în sprijinul activităţii Comisiei (juridice, n.r.) şi dezavuează tot ce au scris detractorii noştri. Adică, vedeţi că avem dreptate, că acţionăm în limitele şi în solicitările Comisiei Europene, ale CEDO şi aşa mai departe, în timp ce cei care au relatat au relatat cum au relatat…”, a spus Nicolicea.

    CEDO a constatat că situaţia din închisorile din România contravine Convenţiei Europene pentru Drepturile Omului şi cere României ca în termen de şase luni să prezinte un calendar precis pentru punerea în aplicare a măsurilor adecvate pentru rezolvarea problemelor semnalate.

  • CEDO cere România să prezinte în 6 luni planuri de rezolvare a situaţiei din închisori

    Curtea Europeană pentru Drepturile Omului decide să amâne, înainte de adoptarea măsurilor necesare la nivel naţional, toate cazurile similare la adresa României.

    Conform deciziilor CEDO, România va trebui să plătească despăgubiri morale şi cheltuieli de judecată, după ce instanţa europeană a fost sesizată de patru reclamanţi, în legătură cu condiţiile din închisorile din România. Statul român va plăti prejudicii morale în valoare de 16.000 celor patru şi 1.850 de euro cheltuieli de judecată.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Închisorile din România sunt suprapopulate, în timp ce în alte ţări se inchid din lipsa infractorilor

    Închisoarea Bastøy, din Norvegia, este considerată una dintre cele mai bune din lume, oferind deţinuţilor confort, libertate şi sprijin social pentru a deprinde valorile morale necesare transformării în cetăţeni onorabili. Rezultatul: doar 16% dintre deţinuţi au recidivat.

    În ultimele două decenii, ţările nordice au investit sute de milioane de euro în modernizarea vechilor penitenciare sau în construirea unor noi clădiri în care să îi încarcereze pe cei care au încălcat legea. În Norvegia, de exemplu, o insulă a fost transformată cu totul într-un centru de detenţie, dar nu are scopul de a-i încarcera pe infractori, ci de a-i reabilita şi a-i transforma în cetăţeni onorabili.

    Închisoarea Bastøy se află pe o insulă de 2,6 kilometri pătraţi, la o distanţă de aproximativ 75 de kilometri de Oslo, capitala Norvegiei. Este cel mai mare centru de detenţie, din categoria celor de minimă securitate, din Norvegia. Iar principiul după care funcţionează nu este acela al ,,închiderii deţinuţilor”, ci mizează pe încredere, sprijin uman şi liberate.

    “Scopul nostru nu este sa umilim sau sa pedepsim crunt oamenii care au încălcat legea, ci să-i schimbăm. Care ar fi urmările pedepsei, în afara faptului că ne întoarcem la o latură primitivă a umanităţii?”, spunea în 2012, în cadrul unui reportaj realizat de o televiziune din Germania, Arne Kvernvik Nilsen, fostul director al închisorii.

    Deţinuţii de pe insula Bastoy pot pleca la muncă, folosind feribotul, în fiecare dimineaţă, condiţia fiind ca seara să se întoarcă înainte de ora 20:00. Iar cei care rămân pe insulă fie participă la activităţi educative, fie desfăşoară activităţi agricole sau tehnice. În timpul liber deţinuţii pot pescui, pot juca tenis sau practica echitaţie. Gardienii nu sunt înarmaţi şi participă cot-la-cot cu deţinuţii la activităţile desfăşurate de aceştia, chiar şi masa o iau împreună. Iar cei care nu sunt mulţumiţi de mâncarea primită îşi pot cumpăra de la supermarket-ul închisorii produsele dorite pentru a-şi prepara, la bucătărie, propria mâncare.

    Acest centru de detenţie pune accentul pe însuşirea unor valori morale de către deţinuţi, menite să îi ajute să nu mai repete infracţiunea care i-a adus în închisoare. De asemenea, pot deprinde o meserie precum cea de mecanic, tâmplar, cofetar sau bucătar, care să îi ajute să îşi găsească uşor un loc de muncă după ce îşi vor ispăşi condamnarea. Iar cei care îi sprijină să deprindă aceste cunoştinţe sunt tocmai gardienii, care nu au neapărat rolul de a-i păzi pe deţinuţi, ci mai degrabă de a-i călăuzi să redevină cetăţeni onorabil. De aceea, numărul gardienilor este aproape egal cu cel al deţinuţilor, astfel încât fiecare persoană încarcerată să aibă propriul aşa-zis “coordonator”.

    “Cred că treaba mea ca guvernator al închisorii Bastoy, cel mai bun lucru pe care îl pot face este să pot reintroduce un om în societate după ce l-am pregătit cu adevărat pentru a fi un bun membru al societăţii. Ceea ce facem noi aici nu este magie. Facem lucruri normale, cu oameni normali. În Norvegia nu sunt dezbateri cu privire la a organiza Bastoy aşa cum o facem, sau să o facem mai strictă. Cred că toţi, de la stânga la dreapta, acceptă că aşa facem noi lucrurile. Şi funcţionează! Cred că dacă întrebăm un om obişnuit ce fel de vecin vrea, dacă va avea un fost puşcăriaş ca vecin, vrea un deţinut care a stat într-o închisoare de maximă siguranţă 10 ani fără a fi învăţat cum să fie un bun vecin, sau vrea un vecin care să fi stat câţiva ani într-o închisoare cum e Bastoy? Cred că toată lumea va dori un deţinut eliberat din Bastoy decât dintr-o închisoare obişnuită”, spunea directorul închisorii Bastoy în cadrul unui documentar realizat în 2014 de Noemi Veronika Szakonyi şi Mate Artur Vincze.

    Ca urmare a acestei politici de “umanizare” a deţinuţilor, rata de recidivă a celor încarceraţi la Bastoy a scăzut enorm, iar, în prezent doar 16% dintre cei care şi-au ispăşit pedeapsa aici au comis o nouă infracţiune după ce au fost puşi în libertate.

    Iar Bastoy nu este singura închisoare “umană” a norvegienilor. Asociaţia Pentru Apărarea Drepturilor Omului în România (APADOR – CH) a realizat mai multe reportaje în centre de detenţie din Norvegia, arătând condiiţile oferite deţinuţilor.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Povestea neştiută a unui unui sportiv-fenomen. Tiberiu Uşeriu: „La 22 de ani am început să comit jafuri armate, la 25 am fost prins. Am evadat din două închisori, nu şi din a treia”

    Povestea omului care a intrat în goana nebună după bani fără a exista o limită în a-i obţine, jafuri armate, maşini furate în trei minute şi spargeri puse la punct după scenarii de la Hollywood. Maratonistul Tibi Uşeriu a lansat cartea „27 de paşi”, o autobiografie în care povesteşte în 200 de pagini cum a ajuns în viaţă doar o cifră, “Domnul 2.800” şi cum a renăscut într-o celulă de 70 de cm în care a fost condamnat să stea 23 de ani. Salvarea şi drumul către sportivul de performanţă şi omul care e astăzi i-a făcut cu primii 27 de paşi, cei pe care îi făcea în curtea interioară a închisorii.

    “Nu regret că am scris cartea aceasta. Trebuia cumva să îmi asum trecutul pentru că ştiu că altfel mi-l asumă altcineva. La colţul se vorbea demult, mai ales în ultimul an, despre trecutul meu. În Bistriţa majoritatea celor de vârsta mea au ştiut că am avut un trecut destul de controversat. În ultimele zile nu mi-am pierdut numărul de fani, dimpotrivă au crescut cei care mă susţin. Pe cei care cred în mine nu i-a putut schimbat această carte. Mi-am ispăşit pedeapsa. Am început la 22 de ani să comit jafuri armate şi am fost prins la 25. Am fost condamnat pentru jafurile care le-am făcut la 23 de ani de închisoare.

    Eram căutat, am fost prins de două ori, am evadat din 2006 şi 2008 şi la un moment dat din cei 23 de ani (am primit 13 ani în Germania şi nouă ani şi în Austria şi trebuia să fac amândouă pedepsele), în 2006 comunitatea europeană a cumulat aceste pedepse şi a trebuit cea mai mare pedeapsă. Am executat cei 13 ani însă şi din aceştia am făcut 2/3… Când am plecat anul trecut la maraton am avut nevoie de un cazier judiciar din România şi unul internaţional şi mi-au fost eliberate amândouă în alb pentru că am avut şi perioada de reabilitare. Sunt reabilitat din punct de vedere infracţional” povesteşte Tibi Uşeriu.

    În vârstă de 42 de ani, cel mai dur sportiv al României recunoaşte în cartea sa că a avut o tinereţe petrecută după gratii, într-o închisoare de maximă siguranţă din Germania, de unde nu a reuşit nimeni să evadeze.

    “Lumea mă ştie drept alergător de anduranţă. Ce nu ştie însă e povestea vieţii mele paralele. Am fost pe rând slugă la ciobani pe Bârgaie, porcar în armata română, azilant politic în Berlin, pizzer într-un restaurant italian, bodyguard la un interlop sârb, martor într-o galerie de alba-neagra Gran Canaria şi autor de jafuri armate. Am evadat din două închisori europene dar nu şi din a treia. Vânat prin Interpol am devenit client al unei puşcării de maximă securitate. Drept urmare, timp de aproape 10 ani am lipsit de la apel din propria tinereţe, închis complet singur între patru ziduri albe, foarte groase. Cei care au auzit de mine după ce am câştigat 6633 Atlantic Ultra vor descoperi în această carte povestea mea aşa cum nu o ştie nimeni şi n-a auzit-o nimeni niciodată. La fel şi cei care, fără a mă fi întrebat înainte, m-au ales ca subiect al examenul de capacitate la limba română” îşi începe Tibi Uşeriu mărturisirile din cartea “27 de paşi”.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Povestea neştiută a unui unui sportiv-fenomen. Tiberiu Uşeriu: „La 22 de ani am început să comit jafuri armate, la 25 am fost prins. Am evadat din două închisori, nu şi din a treia”

    Povestea omului care a intrat în goana nebună după bani fără a exista o limită în a-i obţine, jafuri armate, maşini furate în trei minute şi spargeri puse la punct după scenarii de la Hollywood. Maratonistul Tibi Uşeriu a lansat cartea „27 de paşi”, o autobiografie în care povesteşte în 200 de pagini cum a ajuns în viaţă doar o cifră, “Domnul 2.800” şi cum a renăscut într-o celulă de 70 de cm în care a fost condamnat să stea 23 de ani. Salvarea şi drumul către sportivul de performanţă şi omul care e astăzi i-a făcut cu primii 27 de paşi, cei pe care îi făcea în curtea interioară a închisorii.

    “Nu regret că am scris cartea aceasta. Trebuia cumva să îmi asum trecutul pentru că ştiu că altfel mi-l asumă altcineva. La colţul se vorbea demult, mai ales în ultimul an, despre trecutul meu. În Bistriţa majoritatea celor de vârsta mea au ştiut că am avut un trecut destul de controversat. În ultimele zile nu mi-am pierdut numărul de fani, dimpotrivă au crescut cei care mă susţin. Pe cei care cred în mine nu i-a putut schimbat această carte. Mi-am ispăşit pedeapsa. Am început la 22 de ani să comit jafuri armate şi am fost prins la 25. Am fost condamnat pentru jafurile care le-am făcut la 23 de ani de închisoare.

    Eram căutat, am fost prins de două ori, am evadat din 2006 şi 2008 şi la un moment dat din cei 23 de ani (am primit 13 ani în Germania şi nouă ani şi în Austria şi trebuia să fac amândouă pedepsele), în 2006 comunitatea europeană a cumulat aceste pedepse şi a trebuit cea mai mare pedeapsă. Am executat cei 13 ani însă şi din aceştia am făcut 2/3… Când am plecat anul trecut la maraton am avut nevoie de un cazier judiciar din România şi unul internaţional şi mi-au fost eliberate amândouă în alb pentru că am avut şi perioada de reabilitare. Sunt reabilitat din punct de vedere infracţional” povesteşte Tibi Uşeriu.

    În vârstă de 42 de ani, cel mai dur sportiv al României recunoaşte în cartea sa că a avut o tinereţe petrecută după gratii, într-o închisoare de maximă siguranţă din Germania, de unde nu a reuşit nimeni să evadeze.

    “Lumea mă ştie drept alergător de anduranţă. Ce nu ştie însă e povestea vieţii mele paralele. Am fost pe rând slugă la ciobani pe Bârgaie, porcar în armata română, azilant politic în Berlin, pizzer într-un restaurant italian, bodyguard la un interlop sârb, martor într-o galerie de alba-neagra Gran Canaria şi autor de jafuri armate. Am evadat din două închisori europene dar nu şi din a treia. Vânat prin Interpol am devenit client al unei puşcării de maximă securitate. Drept urmare, timp de aproape 10 ani am lipsit de la apel din propria tinereţe, închis complet singur între patru ziduri albe, foarte groase. Cei care au auzit de mine după ce am câştigat 6633 Atlantic Ultra vor descoperi în această carte povestea mea aşa cum nu o ştie nimeni şi n-a auzit-o nimeni niciodată. La fel şi cei care, fără a mă fi întrebat înainte, m-au ales ca subiect al examenul de capacitate la limba română” îşi începe Tibi Uşeriu mărturisirile din cartea “27 de paşi”.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Reacţia Casei Albe cu privire la existenţa unui plan al lui Donald Trump de a redeschide închisorile CIA

    “Nu este vorba de un document al Casei Albe”, a reacţionat Sean Spicer, purtătorul de cuvânt al Preşedinţiei SUA, după ce agenţia Associated Press a dezvăluit că preşedintele Donald Trump a elaborat un proiect de ordonanţă executivă care prevede revizuirea metodelor de interogare a suspecţilor de terorism şi posibila redeschidere a centrelor secrete pentru detenţie administrate de CIA în afara Statelor Unite.

    Însă trei oficiali de rang înalt au confirmat că în cadrul Casei Albe a circulat un proiect de document de acest gen începând din dimineaţa zilei de 24 ianuarie.

    Preşedintele Donald Trump a reiterat miercuri că tehnicile dure de interogare a teroriştilor i se par justificate, precizând însă, într-un interviu acordat ABC News, că va ţine cont de opiniile viitorului secretar al Apărării, James Mattis, şi noului director CIA, Mike Pompeo. “Mă voi baza pe Pompeo şi Mattis şi pe grupul meu. Dacă nu vor vrea să meargă în această direcţie, este în regulă. Dacă vor vrea, voi lucra în acel sens. Vreau să fac totul în limite legale. Dar cred oare că va funcţiona? Absolut, simt că va funcţiona”, a afirmat Donald Trump.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Victoria lui Trump stimulează businessul închisorilor private

    Investitorii anticipează un boom al centrelor de detenţie pentru imigranţi odată cu instalarea la Casa Albă a lui Donald Trump, scrie Bloomberg. În august, Departamentul de Justiţie a anunţat că nu va mai apela la închisorile private pentru găzduirea infractorilor cu condamnări federale. Vestea a trimis abrupt în jos acţiunile Corrections Corporation of America, cea mai mare companie de închisori private din lume.

    Cotaţiile titlurilor au rămas la niveluri scăzute până în ziua de după alegerea lui Donald Trump ca preşedinte. Atunci acţiunile au sărit cu 40%. Acţiunile companiei concurente GEO Group au urcat cu 30%. Corrections Corporation of America şi-a schimbat numele în CoreCivic în octombrie. Pe lângă închisori, compania administrează centre de detenţie în care sunt trimişi de autorităţi mii de imigranţi fără documente. Într-un interviu dat pe 13 noiembrie, Trump a spus că intenţionează să-şi pună în aplicare planul de a deporta sau închide milioane de imigranţi fără acte după ce se va instala la Casa Albă.

  • Victoria lui Trump stimulează businessul închisorilor private

    Investitorii anticipează un boom al centrelor de detenţie pentru imigranţi odată cu instalarea la Casa Albă a lui Donald Trump, scrie Bloomberg. În august, Departamentul de Justiţie a anunţat că nu va mai apela la închisorile private pentru găzduirea infractorilor cu condamnări federale. Vestea a trimis abrupt în jos acţiunile Corrections Corporation of America, cea mai mare companie de închisori private din lume.

    Cotaţiile titlurilor au rămas la niveluri scăzute până în ziua de după alegerea lui Donald Trump ca preşedinte. Atunci acţiunile au sărit cu 40%. Acţiunile companiei concurente GEO Group au urcat cu 30%. Corrections Corporation of America şi-a schimbat numele în CoreCivic în octombrie. Pe lângă închisori, compania administrează centre de detenţie în care sunt trimişi de autorităţi mii de imigranţi fără documente. Într-un interviu dat pe 13 noiembrie, Trump a spus că intenţionează să-şi pună în aplicare planul de a deporta sau închide milioane de imigranţi fără acte după ce se va instala la Casa Albă.

  • Mii de deţinuţi dorm unii peste alţii într-o închisoare făcută doar pentru 800. ”Închisoarea asta este asemenea Purgatoriului lui Dante”

    Mii de prizonieri trăiesc în condiţii inumane într-o închisoare din Filipine, potrivit unui reportaj foto realizat de AFP. Deţinuţii disperaţi dorm pe rând pe un teren de baschet şi pe scări în închisoarea din oraşul Quezon, cel mai populat oraş din Filipine. Închisoarea a fost construită în urmă cu şase decenii, cu scopul de a găzdui 800 de prizonieri, iar în prezent mai mult de 4.000 trăiesc în aceasta.

    Activiştii ce militează pentru Drepturile Omului au asemănat scenele din această închisoare cu Purgatoriul lui Dante, potrivit Daily Mail. Oficialii filipinezi au declarat că ar vrea să construiască închisori noi pentru a rezolva criza prizonierilor, înrăutăţită de războiul împotriva drogurilor al preşedintelui Rodrigo Duerte, care şi-a început mandatul la data de 30 iunie.  

    Fotografiile realizate de AFP au atras atenţia autorităţilor asupra necesităţii de a construi o nouă închisoare, potrivit viceprimarului Joy Belmonte, citat de publicaţia Daily Mail. ”Fotografiile sunt inacceptabile. Să văd deţinuţi care dorm unul peste celălalt din cauza lipsei de spaţiu mi se pare o violare a drepturilor omului şi o situaţie pentru care trebuie găsită o soluţie urgent”, a declarat Belmonte.

    În Filipine preşedintele îşi îndemnă cetăţenii să ucidă traficanţii de droguri. Peste 500 de oameni au murit în decurs de o lună

    Preşedintele Duerte a declarat un război împotriva drogurilor, iar poliţiştii au arestat mai mult de 5.000 de infractori pentru trafic de droguri.

    Reprezentanţii guvernului au declarat că plănuiesc construirea mai multor închisori; până în 2019, o închisoare ce poate găzdui 6.000 de deţinuţi va fi construită.