BusinessMagazin

Tag: inaugurare

  • JYSK inaugurează două magazine şi ajunge la 72 de unităţi

    JYSK Oneşti şi JYSK Severin Crihala îşi deschid porţile pe 28 februarie, începând cu ora 08.00; magazinul JYSK Oneşti se deschide în Oneşti şi are o suprafaţă totală de 1170 mp. Magazinul JYSK Severin Crihala se deschide în Drobeta Turnu Severin, şi are o suprafaţă totală de 1190 mp.

    JYSK este unul dintre cei mai importanţi retaileri de mobilă şi decoraţiuni interioare din Europa, cu afaceri anuale de peste 4 miliarde de euro. Grupul desfăşoară operaţiuni în 50 de ţări şi numără un total peste 23.000 de angajaţi şi peste 2700 de magazine. Deţinut de danezul Lars Larsen, JYSK a inaugurat primul magazin pe data de 2 aprilie 1979 în Danemarca, în oraşul Aarhus, al doilea cel mai mare din ţară. Cinci ani mai târziu, compania s-a extins dincolo de graniţele ţării odată cu deschiderea unui magazin în Germania. 
     
    JYSK a intrat pe piaţa din România în 2007, odată cu inaugurarea primului magazin la Oradea. Reţeaua numără în prezent 70 de magazine, în oraşe precum Bucureşti, Arad, Baia Mare, Craiova, Târgovişte, Constanţa, Cluj, Deva, Galaţi, Râmnicu Sărat, Sfântu Gheorghe, Oradea, Piteşti, Mediaş, Satu Mare, Vaslui, Suceava, Vălenii de Munte, Târgu-Mureş, Timişoara, Alexandria, Râmnicu Vâlcea, Sibiu, Târgu Jiu, Bacău, Botoşani, Focşani, Medgidia, Giurgiu, Piatra Neamţ, Roman, Curtea de Argeş, Bistriţa, Hunedoara, Balş.

  • Lidl inaugurează un magazin în Huşi

    Noua unitate din Huşi are o suprafaţă de vânzare de peste 1.300 mp, iar echipa va număra în jur de 26 de angajaţi. Orarul de funcţionare va fi de luni până sâmbătă, între 07:30 şi 21:00, iar duminică între 8:00 şi 19:00. 

    În prezent, Lidl are aproximativ 260.000 de angajaţi, dintre care peste 5.500 în România, unde retailer-ul german are deschise peste 220 de magazine şi 4 centre logistice.

  • Schimbare de direcţie în strategia Lenovo

    “Orientul Mijlociu oferă o mulţime de oportunităţi în industria de centre de date. Vedem suficient spaţiu pentru ca Lenovo să îşi extindă afacerea în acest sector, a declarat Marco Andresen, directorul executiv şi vicepreşedinte al regiunii EMEA la Lenovo, în cadrul unei întâlniri cu presa organizate cu ocazia inaugurării noului sediu din Beijing.

    Lenovo a devenit un important centru de date în 2014, când a cumpărat divizia de servere x86 de la IBM. Anul acesta a marcat cea mai puternică creştere pentru Lenovo de la achiziţie, compania înregistrând venituri din centrul de date de 1,5 miliarde de dolari – un plus de 58% faţă de anul precedent.

    La finalul anului trecut, Lenovo a inaugurat noul său sediu în Zhongguancun Software Park, o zonă aflată în nord-vestul Beijingului. Compania vrea să dezvolte aici, pentru cei peste 10.000 de angajaţi, un mediu de lucru asemănător celui din Silicon Valley. Campusul celor de la Lenovo, cu cei 9.000 de metri pătraţi, are o arhitectură inedită – două clădiri legate între ele prin coridoare din sticlă. Şi standardul ecologic e unul destul de înalt, spaţiile fiind prevăzute cu panouri solare pentru alimentarea cu energie electrică, dar şi senzori pentru stingerea luminii atunci când angajaţii îşi încheie programul. Primul lucru care îţi sare în ochi e un perete de căţărare, aflat lângă recepţie, pe care angajaţii îl pot folosi în anumite zile ale săptămânii.

    Cu adevărat impresionant e magazinul de la baza clădirii, destinat angajaţilor, care permite accesul pe baza unui sistem de recunoaştere facială. Un simplu cont de WeChat (aplicaţie de mesagerie populară în China) şi poţi intra în magazin. Cumperi ce ai nevoie şi te îndrepţi spre ieşire, unde senzorii instalaţi verifică ce produse ai pe baza codurilor RFID (identificare prin unde radio – n.red.), iar camera transmite costul final contului de WeChat, care accesează contul bancar pentru a deconta plata. Fără portar, fără paznic, fără casier.

    O parte din campus poate fi vizitată de public, iar gadgeturile expuse sunt impresionante. Printre altele, am remarcat SmartVest, un fel de dispozitiv care permite accesarea în timp real a unor informaţii legate de sănătatea celui care îl poartă; sistemul e-Health, un mod de a vizualiza în 3D organele interne ale pacientului pentru a depista tumori sau pentru a clasifica imagini obţinute în urma unui examen la computerul tomograf; sau dispozitivele de realitate augmentată dezvoltate de Lenovo, pe care le-am şi testat.

    În cadrul turului de campus, am făcut o scurtă oprire şi la centrul de design, unde erau păstrate toate modelele de PC şi laptop comercializate de Lenovo. Privind la calculatoare vândute cu 10-15 ani în urmă, realizezi cât de mult au evoluat forma şi dimensiunile acestora.

    PC-ul, o afacere (încă) profitabilă

    „Este o evoluţie care va continua în mod clar, a spus Yang Yuanqing, CEO-ul Lenovo, referindu-se la performanţele atinse de regiunea EMEA. „Lenovo are un mare potenţial pe piaţa din EMEA. Suntem în prezent pe locul al doilea pe piaţa PC-urilor şi avem ambiţii de a ajunge pe primul loc (primul loc este în prezent ocupat de HP – n.red.). În special pe piaţa smartphone-urilor avem un potenţial foarte mare de creştere.

    Yang Yuanqing a fost numit CEO al producătorului din China la începutul lui 2009; el are mai mult de 20 de ani de experienţă în domeniul computerelor. Yang Yuanqing deţine o diplomă de masterat la Departamentul de Informatică al Universităţii de Ştiinţă şi Tehnologie din China, fiind, de asemenea, profesor invitat la aceeaşi universitate şi membru al Comitetului Consultativ Internaţional al Bursei de Valori din New York.

    El a ţinut să menţioneze că, fără o politică din ce în ce mai deschisă din partea guvernului chinez, Lenovo nu ar fi ajuns la nivelul din prezent. „De fapt, primul lucru pe care l-am făcut când China a devenit mai deschisă a fost achiziţionarea departamentului de PC-uri al IBM. În acest fel am devenit un pionier pentru China şi, în acelaşi timp, o companie globală. Deci, pentru noi, politica mai deschisă a reprezentat o mare parte a progresului nostru.

    În loc să se extindă pe toate pieţele, Lenovo se concentrează pe valorificarea celor mai performante – America Latină, America de Nord, Europa de Vest, India şi China. „Acum doi ani, am încercat să ne extindem în mai multe pieţe, dar această strategie a eşuat. Am învăţat din această experienţă – dacă trebuie să ne concentrăm pe profitabilitate, atunci ar trebui să ştim ce să luăm şi la ce să renunţăm. Prin urmare, ne concentrăm doar pe acele pieţe care au înregistrat o creştere bună în ultimele trimestre. Dar acesta este primul pas şi dacă reuşim să menţinem impulsul în următoarele trimestre, atunci vom avea o abordare mai agresivă de expansiune pe alte pieţe ca un al doilea pas, a mai spus Yuanqing.

    Lenovo a devenit global datorită achiziţionării departamentului de PC-uri al IBM; cât va mai rezista însă această piaţă, în condiţiile în care smartphone-ul devine dispozitivul preferat de tot mai mulţi pentru accesarea internetului? „Spre deosebire de multe altele, vedem zona de afaceri PC ca fiind foarte stabilă, atât în ceea ce priveşte volumul, cât şi creşterea veniturilor, crede CEO-ul Lenovo. „Este vorba de o industrie de 200 de miliarde de dolari. Zona PC-ului este un loc în care inovaţia se întâmplă în continuare. Astăzi, PC-ul trebuie văzut ca un dispozitiv IoT (Internet of Things – n.red.) şi este datoria noastră să dezvoltăm computere cât mai inteligente.

    În acest sens, este nevoie de big data, tehnologie pe care compania o foloseşte pentru dezvoltarea şi inovarea PC-urilor. „Deci există încă mult loc pentru dezvoltare. Dar astăzi PC-urile fac parte din strategia noastră mai inteligentă în domeniul IoT.

    În trimestrul III din 2018, cel mai recent pentru care există rezultate, livrările de PC-uri tradiţionale la nivel global au totalizat 67,4 milioane de unităţi, o scădere de aproape 1% faţă de perioada similară din 2017, potrivit datelor International Data Corporation (IDC). Piaţa PC-urilor tradiţionale a părut să se stabilizeze încă din 2017, iar cererea solidă apărute în regiuni-cheie şi zone emergente a generat chiar o tendinţă de creştere în al doilea trimestru din 2018.

    Piaţa americană de PC-uri a înregistrat un plus, totalizând livrări de peste 17,2 milioane unităţi. În zona EMEA (Europa, Orientul Mijlociu şi Africa) vânzările s-au menţinut stabile, reflectând interesul mai mare al clienţilor către laptopuri.

    În vreme ce Lenovo (prin parteneriatul cu Fujitsu) a înregistrat o creştere în America de Nord, asigurându-şi primul loc cu o cotă de piaţă de 24% la nivel global, HP a avut un plus de doar 0,2%, fiind cel de-al zecelea an consecutiv de creştere. Dell a egalat Lenovo la creştere (5,8% faţă de trimestrul III din 2017) şi şi-a extins cota de piaţă la 17,8%; Acer a depăşit Apple şi a urcat pe locul al patrulea, investind în continuare în dezvoltarea portofoliului de bazat pe sistemul de operare Chrome.

    Focus pe servicii

    În ceea ce priveşte tehnologia 5G, Yuanqing spune că aceasta „va conduce întreaga afacere. Toate unităţile IoT vor fi conectate în viitor, ceea ce înseamnă creşterea cerinţelor privind lăţimea de bandă, ceea ce înseamnă că avem nevoie de 5G. El este de părere că 5G va întrerupe întreg sistemul tradiţional de comunicare.

    Inteligenţa artificială, un alt subiect la zi în tehnologie, reprezintă o direcţie pentru care Lenovo alocă fonduri semnificative. „În fiecare an cheltuim aproximativ 1,5 miliarde de euro în cercetare şi dezvoltare, iar partea pe care o cheltuim pe AI a crescut constant în ultimii ani. Unităţile Smart IoT sunt pe drum. Vedem difuzoare inteligente, AR, VR, IoT comerciale şi investim în dezvoltarea unor astfel de produse. Noi le numim produse inteligente, deoarece pot învăţa atât prin big data, cât şi de la generaţiile anterioare. Lenovo dezvoltă o infrastructură mai inteligentă şi investim în transformarea inteligentă, chiar şi pe plan intern. Folosim machine learning pentru a ne îmbunătăţi prognoza lanţului de aprovizionare, care aduce beneficii producţiei noastre.

    În ultimul trimestru, Lenovo a raportat venituri din servicii de aproape 700 milioane dolari – aproximativ 6% din veniturile totale. Ca grup, Lenovo a înregistrat venituri totale de 13,4 miliarde de dolari în al doilea trimestru, în creştere cu 14% faţă de anul precedent. Pentru cel de-al treilea trimestru consecutiv, compania a obţinut o creştere de două cifre a veniturilor.

    În regiunea EMEA există şi alţi jucători noi, printre care SAP, Microsoft, Alibaba Cloud, Amazon Web Services şi Oracle, însă Lenovo, care este în principal o companie de dispozitive, îşi concentrează treptat atenţia asupra industriei de servicii. „Veţi vedea că Lenovo devine din ce în ce mai activă în servicii în lunile următoare – atât pe partea comercială, cât şi pe partea consumatorilor – acesta este viitorul, a mai spus Marco Andresen.

  • London Stock Exchange Group a inaugurat primul hub de servicii din România şi vrea 500 de angajaţi. David Schwimmer, directorul LSEG: „Decizia de a pune hub-ul aici reflectă calităţile României”

    Noul centru îşi propune să ajungă la 500 de angajaţi şi să reprezinte un pilon pentru relaţiile economice dintre România şi Marea Britanie.
     
    „Sunt fericit că Bucureştiul va găzdui noul centru de servicii care va oferi locuri de muncă pentru 500 de români. Marea Britanie s-a construit pe comerţ liber. După ce ieşim din UE vrem să păstrăm relaţiile comerciale cu România, chiar să le adâncim. Ţările noastre au un istoric de comerţ încă din secolul XVI. Peste 5.000 de companii britanice au investit în România, iar România trimite spre Marea Britanie bunuri valoroase precum maşinile Dacia sau maşinile Ford”, a spus Jeremy Hunt, ministrul britanic de externe, prezent la evenimentul de lansare.
     
    Citiţi mai multe pe Ziarul Financiar

  • Asociaţia Pro Infrastructură: Scenariul realist e de 43 de km de autostradă inauguraţi în 2019

    “În continuare autorităţile afişează dispreţul şi sfidarea din anii trecuţi, promiţând cai verzi pe pereţi. Avem şi o nouă abordare de tipul “nu noi dăm termenele, constructorii spun că finalizează în 2019″. De parcă oficialii CNAIR sunt nişte mieluşei inocenţi care nu înţeleg ce li se întâmplă. Dacă antreprenorii nu respectă graficele de execuţie şi obligaţiile asumate contractual, de ce nu sunt penalizaţi?! Este, evident, doar o altă fumigenă creată cu scopul de a ascunde fuga de răspundere şi incompetenţa (i)responsabililor din Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere”, scrie Pro Infrastructura, pe pagina de Facebook.

    Reprezentanţii asociaţiei fac referire la declaraţiile lui Alin Şerbănescu, purtătorul de cuvânt al CNAIR, care a spus că în noul an vor fi inauguraţi 118 km de autostradă.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • În sfârşit am putea ajunge de la Sibiu la Cluj pe autostradă. Peste 100 km de autostradă ar putea fi inauguraţi în 2019, dacă nu apar noi probleme

    Dacă în 2018 s-au inau­gurat 60 de kilometri de auto­stradă, printre care şi deja fai­mosul „ciot“ de 3,3 km al autostrăzii A3 Bucureşti-Ploieşti, anul acesta ar putea fi inauguraţi 118 km. Din aceştia, 43 km pe A1 Lugoj-Deva, 41 km pe A10 Sebeş-Turda – ceea ce înseamnă că de la Sibiu se va putea merge până la Cluj numai pe autostradă – şi 34 km pe A3 Tg. Mureş-Cluj, între Iernut şi Câmpia Turzii.
     
    Pe de altă parte, loturile 3 şi 4 ale autostrăzii Lugoj-Deva ar fi trebuit finalizate încă din 2016, deci deja se discută de o întârziere de trei ani. Acum, cel mai probabil vor fi gata în vara acestui an. Cu toate acestea, va rămâne un tronson de 15 km care nu va fi gata, astfel încât nu se va putea circula de la Sibiu la Nădlac numai pe autostradă, iar acest tronson abia anul acesta va fi scos la licitaţie, problemele fiind legate şi de trecerile pentru animale sălbatice.
     
    Dincolo de autostradă, anul acesta ar trebui finalizată modernizarea a peste 170 km de cale ferată, în condiţiile în care pe nici 4% din reţeaua feroviară existentă nu se poate circula cu 160 km/h. Cei 170 km sunt pe coridorul IV paneuropean, între Sighişoara şi Simeria.
     

  • Modpack, investiţie de circa 2 mil. euro la Oradea într-un centru logistic

    Noul depozit din Oradea va avea o suprafaţă de 5-6.000 mp şi va dubla capacitatea de stocare a Modpack Group. Depozitul va fi inaugurat anul următor, în urma unei investiţii de 1-2 milioane euro. 

    În prezent, Modpack deţine un depozit de 5.000 metri pătraţi în Ploieşti şi unul de 1.000 metri pătraţi în Cluj. Grupul Modpack mai are sedii în Cehia şi UK, iar în prima jumătate a anului viitor intenţionează să deschidă primul birou în SUA.

    Compania estimează o cifră de afaceri de 6 milioane euro anul acesta, serviciile de packaging reprezentând jumătate din această valoare, circa 3 milioane de euro.

    Grupul Modpack este prezent pe piaţa românească şi europeană din 2007, unde a obţinut rapid o poziţie de lider. Produsele şi serviciile companiei au aplicaţii în toate sectoarele industriale şi sunt potrivite pentru toate tipurile de transport: maritim, rutier, aerian.

     

  • Retailerul francez Decathlon deschide un nou magazin în capitală şi ajunge la o reţea de 23 de spaţii comerciale în România

    Magazinul deschis de Decathlon în Bucureşti este unul reprezentativ pentru direcţia omnichannel a retailerului francez. Prin implementarea noului serviciu Borna Plus, vizitatorii magazinului au posibilitatea de a comanda online, din mai multe puncte din incintă, şi alte produse decât cele disponibile în spaţiul comercial, acestea fiind livrate gratuit la domiciliu. Acest serviciu permite companiei să aibă un control mai bun al stocurilor şi este puternic susţinut de operaţiunile primului centru logistic din Sud-Estul Europei, deschis anul trecut în România.

    Noul centru Decathlon din capitală pune la dispoziţia utilizatorilor mai mult de 5.000 de articole şi echipamente, destinate practicării a peste 60 de sporturi şi un teren de test, cu suprafaţă de 600 de metri, cu acces gratuit. Gama extinsă de articole se adresează unei plaje largi de utilizatori: de la sportivi avansaţi, până la amatori şi pasionaţi de mişcare.

    Produsele comercializate, atât mărcile proprii Decathlon, cât şi ale celorlalte branduri, se ridică la cele mai înalte standarde, din punct de vedere fiabilitate tehnică, diversitate, creativitate şi inovaţie în domeniului sportului şi au o garanţie de minim doi ani. Oferta de echipamente şi articole acoperă o gamă variată de sporturi, printre care drumeţie montană, fitness, alergare, ciclism, sporturi de echipă, sporturi de combatere, tenis, vânătoare, pescuit, echitaţie, nataţie, role, patinaj, schi şi altele.

    În 2017, retailerul sportiv a deschis trei noi magazine – la Botoşani, Buzău şi Piatra Neamţ şi a modernizat spaţiul din centrul comercial Pallady din Bucureşti. Tot anul trecut, a fost inaugurat şi primul centru logistic Decathlon din România, care aprovizionează trei state sud-est europene.

     

  • Un nou reper în infrastructura globală

  • Microsoft şi E-Civis au inaugurat RoboHub, spaţiu dedicat cursurilor de robotică si programare

    Asociaţia E-Civis, cu sprijinul Microsoft, a lansat RoboHub, un spaţiu dedicat cursurilor de robotică si programare care îşi propune să deschidă drumul spre tehnologie şi spre o gândire analitică copiilor din familiile dezavantajate din Bucureşti şi zonele adiacente.
    În cadrul RoboHub (str. Mihai Eminescu 19-21) vor avea loc în fiecare week-end, începând din data de 29 septembrie, diferite cursuri, de la programare cu cei mai mici roboţi programabili, Minecraft Education şi MakeCode, până la cele cu Arduino şi Raspberry Pi.

    Fiecare tip de curs va avea maxim 20 de participanţi şi o durată de 1 lună, permiţând astfel unui număr cât mai mare de copii să ia contact direct cu unele dintre cele mai îndrăgite discipline, robotica şi programarea, şi oferindu-le totodată şansa de a testa platforme de programare şi hardware diferite. Din 29 septembrie vor începe cursurile de Introducere în programarea roboţilor şi Programarea cu MakeCode şi Micro:Bit, iar la sfârşitul lunii octombrie vor mai fi introduse încă 4 tipuri diferite.  

    “Am ales roboţii ca mijloc de învăţare din mai multe motive, identificate inclusiv în lucrări academice: atelierele cu roboţi sunt activităţi practice, care presupun o gândire critică şi creativă. Dincolo de acest lucru, îi ajută pe copii să reflecte şi asupra naturii umane prin analizarea modului complex în care un robot trebuie programat pentru a efectua acţiuni, cum ar fi păşitul sau comunicarea prin cuvinte.

    De asemenea, investiţia Microsoft a deschis calea unei colaborări sustenabile în domeniul educaţiei digitale pentru copiii din Bucureşti şi judeţele învecinate prin atragerea unor parteneri importanţi precum Institutul de Cercetare – Dezvoltare pentru Fizica Pământului sau Facultatea de Matematică şi Informatică din cadrul Universităţii Bucureşti.”, a declarat Ana-Maria Stancu, iniţiator şi Preşedinte E-Civis.

    RoboHub este parte a programului “Alt Viitor” derulat de Microsoft pentru a susţine dezvoltarea de competenţe digitale, prin activităţi de programare, pentru peste 11.000 de elevi. În plus, prin evenimentele de popularizare şi resursele online şi offline dezvoltate în cadrul fiecăruia dintre cele patru proiecte, va creşte nivelul de conştientizare în ceea ce priveşte noile tehnologii în rândul a peste 160.000 de copii, asigurându-se totodată formări de specialitate pentru mai bine de 4.000 de profesori din întreaga ţară, concentrându-se în special pe zone defavorizate.

    E-Civis este o asociaţie activă în România din 2009, membră la nivel local şi european a Digital Skills and Jobs Coalition, dar şi a Reţelei Europene de Robotică, având o experienţă semnificativă în promovarea valorilor democratice prin intermediul tehnologiei. Prin proiectul Everyone Digital, dezvoltat în cadrul programului Alt Viitor, E-Civis îşi propune să asigure accesul egal la tehnologie pentru toţi copiii şi tinerii, concentrându-se pe zone sărace din sudul ţării şi din Moldova, dar adresându-se şi copiilor din Bucureşti ale căror familii nu îşi permit un curs de robotică sau programare.