BusinessMagazin

Tag: impozitare

  • Studiu KPMG: România are cel mai mare cost fiscal pentru un angajat din UE. Statele cu salarii mici au cele mai mari cote de impozitare. La un salariu minim de 439 de euro brut pe lună, cota de impozitare din România este de peste 40%.

    România are cel mai ridicat cost fiscal pentru angajat (cu o cotă de impozitare a salariului minim de 40,85%) din cele 26 de ţări analizate din Uniunea Europeană, Spaţiul Economic European şi Elveţia care au salariul minim, arată rezultatele unui studiu realizat de firma de audit şi consultanţă KMPG în România. Peste 2,1 milioane de contracte de muncă sunt încheiate la nivelul salariului minim pe economie dintr-un total de 6,39 milioane de con­tracte de muncă existente la nivel naţional.

    „O posibilă măsură pentru creşterea nivelului salarial din România este reprezentată de stimularea dezvoltării industriilor bazate pe cunoaştere şi migrarea către un nou model de economie bazat pe cunoaştere (knowledge economy), care să aibă la bază inovarea continuă şi forţă de muncă înalt calificată. Acest model de economie necesită reproiectarea sistemului educaţional, cât şi măsuri de atragere a investiţiilor din industrii precum IT&C, tehnologie sau dezvoltare şi cercetare”, a spus Mădălina Racoviţan, Partener Consultanţă Fiscală şi Head of People Services în cadrul KPMG în România.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Veşti proaste pentru deţinătorii de criptomonede. Se schimbă regulile pentru impozitarea veniturilor din alte surse

    Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr.25/2018 privind modificarea şi completarea unor acte normative, precum şi pentru aprobarea unor măsuri fiscal-bugetare a fost promulgat de Presedintele României, prin Decret nr. 59/2019 în data de 10 ianuarie, care astfel devine Legea nr. 30/2019.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Cine este primarul care a propus impozitarea Bisericii şi a Armatei: Nu vor muri nici credinţa, nici armata

    Primarul din Alba Iulia, Mircea Hava, a spus, marţi, că în cazul în care biserica va fi impozitată nu va muri credinţa, dar va face mult mai bine, în condiţiile în care, în urmă cu câteva luni, a propus impozitarea ei. Hava a propus şi impozitarea Armatei, transmite corespondentul MEDIAFAX.
     
    Întrebat de corespondentul MEDIAFAX despre poziţia cu privire la impozitarea bisericii, Mircea Hava a declarat că mulţi au înţeles că se vrea impozitarea clopotniţei sau a naosului, însă nu a fost vorba de acest lucru.
     
    ”E vorba de tot ce înseamnă avere, de tot ce înseamnă altă activitate productivă, care există, legată de activitatea bisericii. E drept că şi aici se pot face tot soiul de scheme care sunt în Grecia, banii care îi iau îi folosesc pentru săraci, să folosesc termenul acesta. Eu nu am nimic cu biserica. Cineva nu poate să-mi spună mie că am o problemă cu biserica pentru că de când sunt primar în Alba Iulia s-au construit atâtea biserici. Particip la tot şi sunt creştin-ortodox.
     
     
    E vorba de normalitate. Până când România nu se va trezi la normalitate, până când de la Sfântu Petru în jos, toţi vor răspunde pentru faptele lor, toţi, şi direct, până atunci, fără chestiuni, aprobări de la Parlament, până atunci vom avea aceste poveşti şi voi care sunteţi oameni tineri o să fiţi contemporani la ele încă zeci de ani”, a spus Hava.
     
    De asemenea, Hava propusese în egală măsură şi impozitarea Armatei, precizând că s-a referit la proprietăţile ei.
     
    ”Legat de Armată, eu vorbesc de proprietăţile Armatei. Nu vorbesc de Kalashnikov, de gloanţe de Sibiu sau de maşinile Armatei. Vorbesc de proprietăţi care în Alba Iulia le-aţi văzut că stau şi se dărâmă, acum le-au reparat o parte. Vorbesc de terenuri care zac degeaba. Chiar crede cineva că va veni din nou Armata Populară Română dinainte de 1900 primăvara când o să avem un milion de ostaşi? Niciodată lucrurile acestea nu se mai întorc. Trăim în altă lume şi dacă trăim în altă lume aş vrea ca toţi să se trezească şi toate aceste bunuri, să le spun aşa, pot să intre în circuitul civil pentru că a civililor au fost, nu le-a adus cineva”, a mai spus Hava.
     

  • Banca Mondială: Regândiţi cota unică de impozitare, aveţi nevoie de bani la buget să oferiţi tinerilor condiţii mai bune, să nu mai plece din România

    “Există o anxietate generală în Europa, oamenii nu mai au încredere în viitor, iar în Europa de Est tinerii pleacă în masă în străinătate. Trebuie ca sistemul fiscal şI social să fie schimbat, trebuie să le creăm condiţii să rămână în ţările lor, să vrea să trăiască aici. Pentru aceasta, trebuie un sistem de taxare şI de contribuţii sociale mai progresiv, adic la venituri mai mari să fie plătite rate de impozitare şI rate de contribuţii mai mari”, a spus Timmer în cadrul unei conferinţe unde a fost prezentat un studiu al Băncii Mondiale privind distribuţia veniturilor în societate în Europa şI Asia.

    El a refuzat să spună direct dacă România ar trebui spre exemplu să renunţe la cota unica de impunere, redusă anul acesta de la 16% la 10%, dar a subliniat că tot pachetul de taxe şI contribuţii sociale trebuie regândit astfel încât cei care câştigă mai mult să plătească un procent mai mare de taxe şI contribuţii sociale.
    România a introdus cota unică în 2004, adică se impozitează cu aceeaşI rată, acum de 10%, orice venit, fie salariul minim de 1.900 de lei brut fie un salariu de 190.000 de lei pe lună. Anterior, erau 5 praguri de impozitare, cu deductibilităţI, ultimul prag fiind la 36% pentru veniturile mari.
     
    “Trebuie să luaţI măsuri în aşa fel încât să faceţi din nou ţară atractivă pentru tineri. Satele din Macedonia, din România au rămas goale, sunt case părăsite, au rămas aici numai oamenii bătrâni care nu sunt în stare să plece. Guvernele trebuie să investească în bunuri publice de calitate, să atragă tinerii, să le ofere condiţii bune de educaţie şI sănătate astfel încât aceştia să contribuie la fondurile de pensii şI sănătate”, a explicat Timmer.
     

  • Banca Mondială: Regândiţi cota unică de impozitare, aveţi nevoie de bani la buget să oferiţi tinerilor condiţii mai bune, să nu mai plece din România

    “Există o anxietate generală în Europa, oamenii nu mai au încredere în viitor, iar în Europa de Est tinerii pleacă în masă în străinătate. Trebuie ca sistemul fiscal şI social să fie schimbat, trebuie să le creăm condiţii să rămână în ţările lor, să vrea să trăiască aici. Pentru aceasta, trebuie un sistem de taxare şI de contribuţii sociale mai progresiv, adic la venituri mai mari să fie plătite rate de impozitare şI rate de contribuţii mai mari”, a spus Timmer în cadrul unei conferinţe unde a fost prezentat un studiu al Băncii Mondiale privind distribuţia veniturilor în societate în Europa şI Asia.

    El a refuzat să spună direct dacă România ar trebui spre exemplu să renunţe la cota unica de impunere, redusă anul acesta de la 16% la 10%, dar a subliniat că tot pachetul de taxe şI contribuţii sociale trebuie regândit astfel încât cei care câştigă mai mult să plătească un procent mai mare de taxe şI contribuţii sociale.
    România a introdus cota unică în 2004, adică se impozitează cu aceeaşI rată, acum de 10%, orice venit, fie salariul minim de 1.900 de lei brut fie un salariu de 190.000 de lei pe lună. Anterior, erau 5 praguri de impozitare, cu deductibilităţI, ultimul prag fiind la 36% pentru veniturile mari.
     
    “Trebuie să luaţI măsuri în aşa fel încât să faceţi din nou ţară atractivă pentru tineri. Satele din Macedonia, din România au rămas goale, sunt case părăsite, au rămas aici numai oamenii bătrâni care nu sunt în stare să plece. Guvernele trebuie să investească în bunuri publice de calitate, să atragă tinerii, să le ofere condiţii bune de educaţie şI sănătate astfel încât aceştia să contribuie la fondurile de pensii şI sănătate”, a explicat Timmer.
     

  • Legea offshore modificată de deputaţii PSD: Cote mărite la impozitarea veniturilor suplimentare

    Marţi, Comisia economică şi pentru energie, Comisia pentru industrii şi servicii, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci şi Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului discută în şedinţă comună Raportul comun pentru „Legea privind unele măsuri necesare pentru implementarea operaţiunilor petroliere de către titularii de acorduri petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore”, ca urmare a cererii de reexaminare a preşedintelui Klaus Iohannis şi după ce a fost adoptat de Senat.

    Comisiile reunite ale Camerei Deputaţilor au adoptat modificarea articolului 19, alineat (3) faţă de forma adoptată de Senat, la propunerea Grupului parlamentar PSD.

    Măsura legislativă prevede, în forma adoptată de Senat, că: „Impozitul asupra veniturilor suplimentare offshore prevăzute la alin. (1) se calculează prin aplicarea unuia sau unor procente de calcul, după caz, asupra veniturilor suplimentare obţinute din vânzarea gazelor naturale extrase din perimetrele offshore, aşa cum acestea sunt determinate potrivit Anexei nr. 2 care face parte integrantă din prezenta lege, impozit din care se deduce valoarea investiţiilor în segmental upstream. Impozitul asupra veniturilor suplimentare offshore ţine seama de preţul de referinţă stabilit de ANRM pentru calculul redevenţelor. Tranzacţiile desfăşurate sub preţul de referinţă se impozitează la preţul de referinţă. Procentele de calcul a impozitului se calculează pe baza preţurilor de vânzare a gazelor naturale practicate de către titularii de acorduri petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore pe baza grilei de preţuri de mai jos, ajustate anual începând cu 1 ianuarie 2019 cu indicele preţurilor de consum.”

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • ANAF a publicat noile norme de stabilire din oficiu a impozitelor şi CAS pe veniturile nedeclarate

    „Potrivit dispoziţiilor art.107 din Legea nr.207/2015 privind Codul de procedură fiscală, nedepunerea declaraţiei de impunere dă dreptul organului fiscal să procedeze la stabilirea din oficiu a creanţelor fiscale prin decizie de impunere”. Iar potrivit art.106 alin.(1) din acelaşi act normativ, organul fiscal stabileşte baza de impozitare şi creanţa fiscală aferentă „prin estimarea rezonabilă a bazei de impozitare, folosind orice probă şi mijloc de probă prevăzute de lege, ori de câte ori acesta nu poate determina situaţia fiscală corectă”, argumentează iniţiatorii noilor norme, în referatul de aprobare.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Profiturile Ryanair au crescut cu 10%, ajungând la 1,45 miliarde de euro

    În ciuda faptului că în septembrie 2017 compania aeriană s-a confruntat cu probleme privind anularea a 20.000 de zboruri din cauza grevelor piloţilor, a înregistrat un profit record de 1,45 de miliarde de euro, iar previziunile pentru anul fiscal următor sunt mai pesimiste, Ryanair aşteptându-se ca profitul său să scadă la 1,25 – 1,35 de miliarde din cauza preţurilor ridicate la combustibil şi a majorării costurilor cu angajaţii, se arată în document.

    „Suntem încântaţi să raportăm o creştere de 10% a profitului, cu o marjă netă neschimbată de 20%, în ciuda reducerii cu 3% a tarifelor, într-un an de supracapacitate în Europa, conducând la un mediu mai slab al tarifului, creşterea preţurilor la combustibil, dar şi recuperarea din problemele de gestiune suferite în septembrie”, a precizat Michael O’Leary, CEO Ryanair.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • România se află pe locul 3 în clasamentul celor mai mici salarii din UE

    Acestea sunt rezultatele unei analize KPMG cu privire la salariul minim aplicabil în statele membre ale Uniunii Europene (UE), Spaţiului Economic European (SEE) şi Elveţiei. Studiul se află la cea de-a treia ediţie şi ne arată evoluţia salariului minim, dar şi a costurilor fiscale aferente, în fiecare dintre statele analizate. În acest an, studiul cuprinde şi cele mai recente informaţii privind statusul transpunerii Directivei 67/2014/UE în legislaţia locală a fiecărui stat membru şi explică modificările propuse Directivei privind detaşările transnaţionale pentru garantarea unui tratament echitabil al lucrătorilor detaşaţi pe baza conceptului de “remunerare egală  pentru muncă egală”.

    Cum numărul situaţiilor de detaşare în UE/SEE/Elveţia continuă să crească (în 2017 au avut loc peste 2,3 milioane de detaşări, cu 58,6% mai mult decât totalul înregistrat în anul 2010), obiectivul studiului este de a pune la dispoziţia angajatorilor informaţii valoroase privind cerinţele legale din ţările în care îşi detaşează angajaţii, una dintre cerinţe fiind garantarea salariului minim pe economie practicat în ţara gazdă, potrivit comunicatului de presă trimis de reprezentanţii KPMG.

    În anul 2017, România avea al doilea cel mai mic salariu brut (323 EUR), după Bulgaria. Această schimbare de poziţie se datorează însă creşterii artificiale a salariului minim brut, ca urmare a transferului contribuţiilor sociale ale angajatorului în sarcina angajatului. Acest lucru este evidenţiat şi de faptul că, din punct de vedere al sumelor nete, pentru 2018, România are al doilea cel mai mic salariu net (243 EUR), după vecina sa Bulgaria (202 EUR).

    În mod surprinzător, ţările care au un nivel scăzut al salariului minim (inclusiv România) au cote efective de impozitare mari (peste 40%) pe când ţările cu un nivel ridicat al salariului minim (ca Luxemburg, Irlanda sau Marea Britanie) au cote efective de impozitare sub 30%. La calculul cotelor efective de impozitare se iau în considerare cotele de impozit, dar şi cotele de contribuţii, raportate la valoarea salariului brut.

    “În contextul unei forţe de muncă din ce în ce mai mobile, în special în cadrul UE şi SEE, detaşarea lucrătorilor în alte ţări devine o practică din ce în ce mai obişnuită în mediul de afaceri. În acelaşi timp, Comisia Europeană analizează cu atenţie fenomenul detaşărilor şi ia măsuri pentru o mai bună reglementare a acestuia, pentru a garanta că libera circulaţie funcţionează în beneficiul persoanelor şi întreprinderilor în cauză, dar şi al economiei europene în ansamblu. Directiva privind detaşările transnaţionale a fost introdusă în 1971, când economia europeană era diferită şi circulaţia forţei de muncă mult mai redusă. În prezent este în discuţie modificarea Directivei privind detaşările transnaţionale, care are ca scop combaterea abuzurilor prin consolidarea protecţiei lucrătorilor detaşaţi împotriva discriminării”, spune Mădălina Racoviţan, partner şi coordonator al departamentului People Services în cadrul KPMG în România.

    Racoviţan continuă: “Între timp, companiile care doresc să trimită lucrători într-un alt stat membru trebuie să ia în considerare o serie de aspecte. În mod evident, ele trebuie să respecte cerinţele privind salariul minim din ţara în care lucrează angajatul, dar acest lucru se poate dovedi destul de complicat. În primul rând, nu toate statele membre au un salariu minim la nivel naţional. În timp ce unele state membre au un salariu minim unic aplicabil tuturor, altele au salarii minime diferite în funcţie de sectorului economic de activitate, vârstă sau alţi factori. În al doilea rând, ce elemente pot fi considerate ca făcând parte din salariul minim? Fiecare stat membru are propriile reguli şi acestea trebuie analizate cu atenţie înainte de începerea detaşării.”

    Legislaţia din ţara de origine trebuie, de asemenea, luată în considerare. De exemplu, în multe cazuri, autorităţile fiscale vor examina cu atenţie diurnele şi indemnizaţiile. Dacă acestea formează o parte semnificativă din remuneraţia totală, autorităţile fiscale pot decide că acestea sunt, de fapt, salarii şi, prin urmare, ar trebui să facă obiectul impozitului pe venit şi contribuţiilor sociale. Pe de altă parte, în cazul în care salariul de bază este majorat pe perioada detaşării, pentru a îndeplini cerinţele privind salariul minim din ţara gazdă, acest lucru poate cauza dificultăţi atunci când angajatul se întoarce acasă, deoarece reducerea salariului la valoarea iniţială ar putea avea implicaţii din punct de vedere juridic.

    După cum concluzionează Racoviţan: “Detaşarea lucrătorilor poate aduce beneficii enorme atât angajatorilor, cât şi angajaţilor detaşaţi. Cu toate acestea, există multe aspecte tehnice care trebuie luate în considerare. Cel mai recent studiu KPMG oferă un punct de plecare în planificarea unei detaşări internaţionale, ajutând angajatorii să obţină o imagine de ansamblu asupra eventualelor costuri şi obligaţii. Cu toate acestea, întrucât fiecare ţară are reglementări specifice şi fiecare caz de detaşare are particularităţile lui, recomandăm o analiză atentă a fiecărei situaţii şi confirmarea implicaţiilor legale şi fiscale cu specialişti în domeniu”.

    KPMG este o reţea internaţională de firme membre care furnizează servicii de Audit, Consultanţă fiscală şi Consultanţă în afaceri în 154 de ţări, având peste 200.000 de profesionişti în toată lumea. Firmele membre independente din reţeaua KPMG sunt afiliate la KPMG International Cooperative („KPMG International”), o entitate elveţiană. Fiecare firmă membră a reţelei KPMG reprezintă o entitate distinctă şi separată din punct de vedere juridic.

    În România şi Moldova, KPMG are 6 birouri localizate în Bucureşti, Cluj-Napoca, Constanţa, Iaşi, Timişoara şi Chişinău.
     

  • Schimbări MASIVE la ANAF: Avertismentul unui expert fiscal pentru milioane de români

    Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) foloseşte direct informaţiile din Declaraţia 212 pentru a soma neplătitorul, fără a mai fi necesară emiterea deciziilor de impunere, aşadar se poate ajunge mai repede la executarea silită.
     
    “Titlul de creanţă fiscală devine titlu executoriu la data la care se împlineşte scadenţa sau termenul de plată prevăzut de lege, se prevede în Codul de procedură fiscală. O decizie de impunere, de exemplu, e un titlul de creanţă fiscală; la fel, o declaraţie fiscală. Faptul că se ajunge la scadenţă şi plata nu s-a realizat face ca acest titlu să fie folosit de ANAF pentru a executa silit contribuabilul, fără alte formalităţi”, spune Agnes Ghiţă, Expert Fiscal în cadrul CON-firm.
     
    Termenul de plată pentru sumele declarate în formularul 212  este data de 15 martie a anului următor realizării venitului. Până la acest termen contribuabilii pot face plăţi în baza formularului depus la ANAF.
     
    “Nou introdusă în legislaţia fiscală, declaraţia unică 212 este un astfel de document  – titlu de creanţă fiscală – pe care ANAF îl poate folosi pentru a executa silit contribuabilii care nu au plătit la termen taxele la stat”, adaugă Agnes Ghiţă.
     
    Odată depăşit termenul, ANAF poate să execute silit neplătitorii, folosindu-se de Declaraţia 212. Este de reţinut că executarea silită fiscală se face de către executorii ANAF, şi nu de către executorii judecătoreşti –  la care merge, de obicei, un privat care are de recuperat o creanţă.