BusinessMagazin

Tag: imbatranire

  • Câte milioane de oameni a pierdut România de la Revoluţie şi până acum. Mai grav este că în unele judeţe vârsta medie a femeilor este de peste 50 de ani, ceea ce face aproape imposibilă o redresare demografică pe cale naturală

    România se confruntă cu o problemă demografică după anul 1990, începând cu care a pierdut aproape 4 milioane de cetăţeni din cauza migraţiei şi a natalităţii scăzute. În 2011, vârsta medie a unui cetăţean român era de 40,6 ani, iar acum este de 42,4 ani, astfel că putem spune că România îmbătrâneşte. Mai îngrijorător este că vârsta medie a femeilor a depăşit 44 de ani. În plus, în unele judeţe vârsta medie a femeilor este de peste 50 de ani, ceea ce face aproape imposibilă o redresare demografică pe cale naturală. În ce direcţie ne îndreptăm, în lipsa unor politici publice care să încurajeze natalitatea şi să ţină cetăţenii în ţară?

    Observăm că pe parcursul ultimilor 30 de ani avem o scădere a populaţiei de aproape 4 milioane, iar dacă ne comparăm cu anul 1966 populaţia României din 2021 este la nivelul celei din 1966”, a spus Tudorel Andrei, preşedintele Institutului Naţional de Statistică (INS), în cadrul conferinţei „Îmbătrânirea populaţiei rezidente, un fenomen greu de oprit”. Reducerea populaţiei rezidente este rezultatul a cel puţin două categorii de factori. Pe de o parte este vorba de tranziţia demografică, care este specifică oricărei ţări, iar al doilea factor este cel al migraţiei internaţionale. Tudorel Andrei afirmă că problema nu ţine în primul rând de reducerea  populaţiei rezidente a unei ţări, ci de asigurarea echilibrului pe cele trei categorii mari de vârstă.

    „Problema este în ce măsură indicele de îmbătrânire demografică se înrăutăţeşte şi în ce măsură raportul de dependenţă demografică se înrăutăţeşte şi el în urma reducerii acestei populaţii. Practic, atât timp cât nu asiguri echilibrul între persoane de peste 65 de ani şi persoanele tinere şi între ce avem în grupa de vârstă şi persoanele în întreţinere, pot apărea dezechilibre atât pe termen scurt, cât şi pe termen lung. La noi în ţară indicele de îmbătrânire demografică s-a înrăutăţit. Dacă în 2011 era puţin peste 100, acesta ajuns la peste 120 la recensământul din 2021”, a explicat el.

     

    „Problema cea mai mare nu este cea a reducerii populaţiei rezidente a unei ţări, ci problema este asigurarea echilibrului pe cele trei categorii mari de vârstă. Problema este în ce măsură indicele de îmbătrânire demografică se înrăutăţeşte şi în ce măsură raportul de dependenţă demografică se înrăutăţeşte şi el în urma reducerii acestei populaţii.”

    Tudorel Andrei, preşedintele INS

     

    Preşedintele INS a punctat că în ceea ce priveşte piramida vârstelor, instrument foarte important pentru a vedea care este impactul unor decizii politice, al unor schimbări politice sau al unor momente importante din istoria unei ţări, se observă o scădere a bazei, deci practic o scădere a populaţiei rezidente tinere atât la recensământul din 2011, cât şi la recensământul din 2021. „Se observă că la recensământul din 2021 baza este şi mai mică şi avem la nivelul populaţiei de sub un an o scădere cu 18%. Această cohortă poate să crească în perioada următoare întrucât veţi vedea ceva. Efectul migraţiei internaţionale, cel puţin din perioada 2002 – 2013 – 2014, care este o perioadă de vârf, se concretizează în această perioadă prin copii născuţi în străinătate şi înregistraţi în România după o anumită perioadă. Este posibil ca această bază să fie ameliorată în perioada următoare, întrucât copiii care s-au născut în 2021 pot fi înregistraţi şi pot rămâne în populaţia rezidentă”, a detaliat preşedintele INS.

    Efectul a 30 de ani de tranziţie demografică este îmbătrânirea populaţiei, iar indicatorul relevant este vârsta medie a populaţiei.

    „În 2021, vârsta medie este de 42,4 ani, după ce în 2011 a fost de 40,6 ani. Deci este o creştere medie anuală cu aproape jumătate de procent. Înseamnă foarte mult. Dar indicatorul ce sperie cel mai mult se referă la vârsta medie a femeilor: 44,1 ani, după ce în 2011 era de 42,1 ani. Sunt judeţe care au vârsta medie a femeilor de peste 50 de ani. Practic, în aceste judeţe, va fi foarte greu să avem o redresare demografică pe cale naturală”, afirmă Andrei. În ceea ce priveşte efectele migraţiei internaţionale, dacă în perioada 2003-2011 migraţia a influenţat cu 75% reducerea populaţiei rezidente, în perioada 2012-2021 nu a reprezentat decât 40% reducerea populaţiei rezidente a României. „Pe tot parcursul perioadei de tranziţie, 1990-2021, migraţia internaţională a redus populaţia rezidentă cu 70% şi factorul natural cu aproape 30%”, spune preşedintele INS. Tudorel Andrei a mai spus că între 2002 şi 2021 numărul copiilor care s-au născut în străinătate şi au fost înregistraţi în România a fost de peste 360.000.

     

    „În calitate de slujbaşi ai şcolii, ne interesează cât este o cohortă, pentru că în funcţie de aceasta planificăm mersul şcolii româneşti, cu consecinţele economice aferente: câte manuale se tipăresc pentru elevi şi tot ce înseamnă parte financiară alocată pentru şcoli.”

    Marius Andruh, vicepreşedintele Academiei Române

     

     „Mai sunt şi alţii, dar care nu au fost înregistraţi. La nivelul ultimilor ani, 2018, 2019, aproape 20% din numărul de născuţi vii înregistraţi în România erau copiii născuţi în străinătate şi înregistraţi şi în România.” În total, România a pierdut circa 1,1 milioane de oameni în ultimii 10 ani, până la 19,05 milioane de locuitori, arată datele recensământului. Populaţia rezidentă a României din 2021 a scăzut cu 5,3% în raport cu 2011 şi cu 12,1% în raport cu 2002. Ritmul scăderii populaţiei rezidente s-a redus, dar este la o valoarea apreciabilă. Fenomenul este prezent la nivelul ţărilor din estul Europei. Bulgaria a avut o contracţie a populaţiei între cele două recensăminte de peste 11%, iar Croaţia tot cu 11%.

    În Polonia contracţia a fost de sub 1%, iar Cehia a avut o creştere. Marian Preda, sociolog şi rectorul Universităţii din Bucureşti, este de părere că scăderea populaţiei rezidente nu este cea mai mare problemă a României, ci structura pe vârste a populaţiei. „Recensământul este o fotografie la 1 decembrie 2021 a situaţiei României. Ea nu ne spune foarte multe lucruri noi, doar le confirmă. Nu este aşa o tragedie că populaţia României scade, populaţia lumii la 1800 era 1 miliard de locuitori, la 1900 era de sub 2 miliarde, în 2000 eram 6 miliarde, acum suntem deja 8 miliarde şi se va stabiliza cândva în jurul anului 2100 la vreo 10,8 miliarde.

    Problema mare este în interiorul populaţiei, structura, faptul că avem dezechilibre majore şi pe acestea trebuie să le analizăm din interior. Problema mare este că scade foarte mult numărul de nou-născuţi, că la fiecare cinci copii unul se naşte în străinătate. Astfel, trebuie să vedem ce trebuie să facem în interior. O problemă este cea pe vârste. Ponderea populaţiei de 65 de ani este deja de aproape 20%“, a spus Preda în cadrul evenimentului INS.

    Rectorul Universităţii din Bucureşti afirmă că cea mai mare pondere a săracilor este în rândul tinerilor, familiile cu copii, copiii şi tinerii sunt cei mai săraci din România ca pondere.

    „Aceasta este politica unui stat modern care realizează că are o problemă demografică majoră. Când vorbim şi despre ce face în mod eficient pentru politicile de susţinere a familiilor cu copii, a copiilor şi a tinerilor? De fapt, noi avem de 32 de ani o mulţime de studii. Politicile nu se văd. Ignorăm avertismentele acestea. Putem să facem proiecţii demografice cu o rată foarte mare de acurateţe şi, privind la cei care vor intra în sistemul de pensii şi la cei care intră pe piaţa muncii, trebuie să avem politici care să prevină şi să reducă riscurile acestea, care sunt determinate democrafic, dar nu sunt numai demografice“, a spus Marian Preda.

    Marius Andruh, vicepreşedintele Academiei Române, afirmă că astfel de statistici cu privire la natalitate şi structura pe vârste a populaţiei sunt relevante pentru întregul mers al economiei.

    „În calitate de slujbaşi ai şcolii, ne interesează cât este o cohortă, pentru că în funcţie de aceasta planificăm mersul şcolii româneşti, cu consecinţele economice aferente: câte manuale se tipăresc pentru elevi şi tot ce înseamnă partea financiară alocată pentru şcoli. Un recensământ este extrem de important pentru imaginea pe care o avem despre propria noastră ţară. Pentru politicieni este important pentru că toate politicile se vor dezvolta în funcţie de rezultatele recensământului. Deci, din punct de vedere economic, este un lucru extrem de important”, a spus el în cadrul conferinţei INS.

    Astfel, scăderea natalităţii a devenit una dintre cele mai evidente probleme cu care se confruntă România în această perioadă. Primele date ale Recensămân¬tului Populaţiei au arătat o scădere de 1,1 milioane de locuitori faţă de recensământul din 2011, iar motivele care stau în spatele acestei scăderi sunt natalitatea în scădere continuă, migraţia şi deficitul demografic, adică faptul că numă¬rul nou-născuţilor este mai mic decât cel al deceselor.

    De altfel, numărul nou-născuţilor aproape că s-a înjumătăţit din 1990 şi până în prezent. Dacă în 1990, numărul nou-născuţilor era de 314.746, pe când în 2021 a fost de 180.735, iar în primele 11 luni din 2022 a ajuns la 157.954, conform ultimelor date publicate de INS. Toate judeţele României au înregistrat scăderi ale numărului de nou-născuţi în ultimele trei decenii. Cele mai mari scăderi au fost în judeţe precum Bacău, Neamţ şi Prahova.

     

    „Nu este aşa o tragedie că populaţia României scade, populaţia lumii la 1800 era de 1 miliard de locuitori, la 1900 era de sub 2 miliarde, în 2000 eram 6 miliarde, acum suntem deja 8 miliarde şi se va stabiliza cândva în jurul anului 2100 la vreo 10,8 miliarde. Problema mare este în interiorul populaţiei, structura, faptul că avem dezechilibre majore şi pe acestea trebuie să le analizăm din interior.”

    Marian Preda, sociolog, rectorul Universităţii din Bucureşti

     

    Un factor pentru scăderea natalităţii ţine şi de vârsta mamei la prima naştere. Astfel, dacă în 1990 mamele aveau, în medie, 22 de ani la prima naştere, în 2021 vârsta medie a ajuns la 27,5 ani, după cum arată statisticile INS. Vârsta medie a mamelor a crescut în toate ţările membre UE, ajungând până la 29,5 ani în 2020, conform Eurostat. Un alt indicator important este cel al mamelor cu vârsta de 40 de ani şi peste, care în România a ajuns la 3,4% în 2022, de la 1,1% în anul 2001. Un element important în evoluţia natalităţii este şi cel al schimbării modului în care funcţionează societatea – femeile pun tot mai des cariera pe prim plan şi amână naşterea unui copil până la vârste mai înaintate. Scăderea natalităţii nu este o problemă cu care se confruntă doar România. De-a lungul anilor, numărul nou – născuţilor din UE a scăzut într-un ritm relativ constant. Din 2001, când au fost înregistrate 4,4 milioane de nou-născuţi în UE, a existat o redresare modestă, cu o valoare de 4,7 milioane de copii născuţi în 2008, urmată de reduceri anuale până în 2020, când au fost 4,1 milioane de nou-născuţi. Dintre statele membre, cele mai mari scăderi ale numărului de nou – născuţi vii între 2001 şi 2020 au fost înregistrate în Portugalia (-25%) şi Italia (-24 %).  ■

  • Tinereţea fără bătrâneţe nu mai e doar o poveste: Un magnat din tech în vârstă de 45 de ani cheltuie 2 milioane de dolari pe an pentru a rămâne veşnic la 18 ani

    Novak Djokovic, în vârstă de 35 de ani, îşi petrece o parte din timpul liber într-o capsulă special pentru a-şi îmbogăţi sângele cu oxigen. Tom Brady, în vârstă de 45 de ani,  ridică în slăvi suplimentele anti-îmbătrânire . LeBron James, în vârstă de 38 de ani, cheltuieşte 1,5 milioane de dolari pe an pentru corpul său, pentru a ţine timpul şi îmbătrânirea la distanţă. Totuşi, toate aceste celebrităţi sunt nişte amatori în comparaţie cu Bryan Johnson, un magnat tech de 45 de ani, care investeşte în corpul său 2 milioane de dolari pe an, pentru a îl duce înapoi la vârsta şi starea de funcţionare de la 18 ani, scrie Bloomberg.

    Johnson este însoţit peste tot de o armată de 30 de medici şi experţi în sănătate care-i monitorizează fiecare funcţie a corpului. Echipa este condusă de Oliver Zolman, expert în medicina regenerativă, care s-a angajat să ajute la inversarea procesului de îmbătrânire pentru fiecare organ din corpul lui Bryan Johnson. Magnatul joacă acum rolul unui cobai pentru cele mai promiţătoare tratamente regenerative. Demararea proiectului a costat câteva milioane bune de dolari, iar în acest an Johson are de gând să cheltuiască cel puţin 2 milioane pe corpul său pentru a-l aduce înapoi la vârsta de 18 ani.

    Johson şi Zolman au început Proiectul Blueprint (numele oficial al programului de reîntinerire –n.r) în urmă cu doi ani. Pe lângă tratamentele-minune, Johnson trebuie să urmeze o dietă foarte strictă, un program de exerciţii fizice şi un orar de somn foarte strict. În fiecare lună, corpul acestuia este supus unor procedure, unele dintre ele dureroase, pentru a se putea verifica dacă Blueprint merge în direcţia dorită.

    Există câteva semne evidente că Bryan Johson este mai sănătos decât majoritatea persoanelor de 25 de ani, cum ar fi condiţia sa fizică. Însă ce i-a făcut pe medici să zâmbească a fost ce s-a întâmplat în corpul său. Conform analizelor, vârsta sa biologică s-a redus cu cel puţin cinci ani. Rezultatele arată că el are inima unei persone de 37 de ani, pielea uneia de 28, iar condiţia fizică şi capacitatea pulmonară a uneia de 18 ani.

    „Ceea ce fac eu poate părea extrem, dar  încerc să demonstrez că îmbătrânirea nu este inevitabilă”, a declarant magnatul tech.

    La vârsta de 30 de ani, Johnson a fondat o companie de procesare a plăţilor numită Braintree Payment Solutions, care a fost un succes uriaş. Cu toate acestea, sutele de ore pe care le-a muncit pentru a aduce compania pe noi culmi şi-au spus cuvântul, recompensându-l cu supraponderabilitate şi aruncându-l chiar aproape de pragul sinuciderii. În 2013, compania a fost vândută pentru 800 de milioane de dolari şi de atunci banii au început să fie investiţi în ceea ce avea să se numească mai târziu Proiectul Blueprint.

    Cei mai mai reputaţi specialişti în medicina regenerativă susţin că domeniul şi misiunea de a prelungi viaţa umană trebuie să meargă mai departe, iar această formă de evoluţie este inevitabilă.

    „Întregul domeniu al longevităţii ne duce într-o dimensiune cu totul nouă. Cred că atunci când vom avea nişte concluzii şi direcţii clare asupra acestei zone, procedurile nu vor fi atât de costisitoare şi vor fi accesibile pentru mulţi oameni. Ceea ce face Bryan este foarte important pentru întreaga lume”, a declarat George Church, unul dintre cei mai importanţi geneticieni de la Harvard.

     

    Sursa foto: Bloomberg

  • România îmbătrâneşte: media de vârsta a femeilor din România este de 44,1 ani. Preşedintele INS: Sunt judeţe care au vârsta medie a femeilor de peste 50 ani

    ♦ Tudorel Andrei, INS: „Indicatorul care sperie cel mai mult se referă la vârsta medie a femeilor, care este de 44,1 ani, după ce în anul 2011 era de 42,1 ani. Sunt judeţe care au vârsta medie a femeilor de peste 50 ani, deci în aceste judeţe va fi foarte greu să avem o redresare demografică pe cale naturală“ ♦ Marian Preda, Universitatea Bucureşti: „Nu este aşa o tragedie că populaţia României scade, problema mare este în interiorul populaţiei, structura, faptul că avem dezechilibre majore şi pe acestea trebuie să le analizăm din interior.“

    Procesul de îmbătrânire demo­grafică din România s-a adâncit, având în vedere că vârsta medie a populaţiei a ajuns la 42,4 ani în 2021, conform datelor din Recensământul Populaţiei şi Locuinţelor.

    Un indicator îngrijorător este şi vârsta medie a femeilor, care este de 44,1 ani. Mai mult, preşedintele INS, Tudorel Andrei, spune că sunt judeţe în România unde vârsta medie a femeilor este de peste 50 de ani, fapt ce ar îngreuna o redresare demo­grafică pe cale naturală.

    „Un indicator relevant este vârsta medie a populaţiei României. Constatăm că în 2021 vârsta medie este de 42,4 ani după ce în 2011 a fost de 40,6 ani, deci este o creştere medie anuală cu aproape jumătate de procent, ceea ce înseamnă foarte mult. Indicatorul care sperie cel mai mult se referă la vârsta medie a familiilor. Avem 44,1 ani vârsta medie a femeilor, după ce în anul 2011 era de 42,1 ani. Sunt judeţe care au vârsta medie a femeilor de peste 50 ani, deci practic în aceste judeţe va fi foarte greu să avem o redresare demografică pe cale naturală, atâta timp cât ponderea cea mai mare la femeile de peste 45 de ani“, a declarat Tudorel Andrei în cadrul conferinţei „Îmbătrânirea populaţiei rezidente, un fe­no­men greu de oprit“, organizată de INS.

    România a înregistrat o scădere de 4 milioane de persoane a populaţiei în ultimii 30 de ani, iar în 2021 nivelul populaţiei era similar cu cel din 1966. Problema principală nu este cea a reducerii populaţiei rezidente a ţării, ci lipsa de echilibru dintre categoriile de vârstă, a spus preşedintele INS.

    Procesul de îmbătrânire demografică s-a adâncit, comparativ cu 10 ani în urmă, remarcându-se creşterea ponderii populaţiei vârstnice, de 65 ani şi peste. Indicele de îmbătrânire demografică s-a depreciat cu aproape 20 de puncte procentuale, crescând la 121,2 persoane vârstnice la 100 persoane tinere comparativ cu 101,8 în 2011.

    „Problema este asigurarea echilibrului pe cele trei categorii mari de vârstă. Problema este în ce măsură indicele de îmbătrânire demografică se înrău­tăţeşte şi în ce măsură raportul de dependenţă demografică se înrăutăţeşte în urma reducerii acestei populaţii. Practic, atât timp cât nu asiguri echilibrul între per­soane de peste 65 de ani şi persoanele tinere, între ce avem în grupa de vârstă şi persoa­nele în întreţi­nere aici pot apărea dezechilibrele atât pe termen scurt cât şi pe termen lung. La noi în ţară indicele de îmbătrânire demo­grafică s-a înrăutăţit. Dacă în 2011 era puţin peste 100, acesta ajuns la peste 120 la recensă­mântul din 2021“, a spus Tudorel Andrei.

    Piramida vârstelor este un instrument foarte important pentru a vedea structura pe vârste, dar care este impactul unor decizii politice, al unor schimbări politice sau al unor momente importante din istoria unei ţări, afirmă preşedintele INS. Ritmul de scădere a populaţiei cu vârsta mai mică de un an între ultimele recensă­minte este de aproape 20%, fiind cel mai alert ritm din toate grupele de vârstă.

    „Observăm o scădere a bazei, deci o scădere a populaţiei rezidente tinere atât la recensământul din 2011 cât şi la recensământul din 2021. La recensământul din 2021 baza este şi mai mică şi avem o scădere cu 18% la nivelul populaţiei de sub un an. Această cohortă poate să crească în perioada următoare. Efectul migraţiei internaţionale, cel puţin din perioada 2002 – 2013 – 2014, se concretizează în această perioadă prin copii născuţi în străinătate şi înregistraţi în România după o anumită perioadă. Este posibil ca această bază să fie ameliorată în perioada următoare, întrucât copiii care s-au născut în 2021 pot fi înregistraţi şi pot rămâne în populaţia rezidentă“, a completat Tudorel Andrei.

    Preşedintele Institutului Naţional de Statistică a mai declarat că, în perioada 2002-2021, au fost peste 360.000 de copii născuţi în străinătate şi înregistraţi ulterior în România.

    Marian Preda, sociolog şi rectorul Universităţii din Bucureşti, este de părere că scăderea populaţiei rezidente nu este cea mai mare problemă a României, ci structura pe vârste a populaţiei.

    „Recensământul este o fotografie la 1 decembrie 2021 a situaţiei României. Ea nu ne spune foarte multe lucruri noi, doar le confirmă. Nu este aşa o tragedie că populaţia României scade, populaţia lumii la 1800 era 1 miliard de locuitori, la 1900 era de sub 2 miliarde, în 2000 eram 6 miliarde, acum suntem deja 8 miliarde şi se va stabiliza cândva în jurul anului 2100 la vreo 10,8 miliarde. Problema mare este în interiorul populaţiei, structura, faptul că avem dezechilibre majore şi pe acestea trebuie să le analizăm din interior. Problema mare este că scade foarte mult numărul de nou-născuţi, că la fiecare cinci copii unul se naşte în străinătate. Astfel, trebuie să vedem ce trebuie să facem în interior. O problemă este cea pe vârste. Ponderea populaţiei de 65 de ani este deja de aproape 20%“, a spus Preda în cadrul evenimentului INS.

    Populaţia rezidentă din 2021 a scăzut în raport cu 2011 cu 5,3%, iar în raport cu 2002 s-a micşorat cu 12,1%. Ritmul scăderii populaţiei rezidente s-a redus, dar este la o valoarea apreciabilă. Fenomenul este prezent la nivelul ţărilor din estul Europei. Bulgaria a avut o contracţie a populaţie între cele două recensăminte de peste 11%, iar Croaţia tot cu 11%. În Polonia contracţia a fost de sub 1%, iar Cehia a avut o creştere.

    Migraţia internaţională are cel mai important rol în diminuarea populaţiei României, a spus Tudorel Andrei. Numai în perioada 2003–2011, diminuarea populaţiei rezidente pe seama migraţiei internaţionale a fost în proporţie de peste 75%.

     

    Marian Preda, sociolog şi rectorul Universităţii din Bucureşti: Problema mare este că scade foarte mult numărul de nou-născuţi, că la fiecare cinci copii unul se naşte în străinătate. Astfel, trebuie să vedem ce trebuie să facem în interior.

     

    Tudorel Andrei, preşedintele INS: Observăm o scădere a bazei, deci o scădere a populaţiei rezidente tinere atât la recensământul din 2011 cât şi la recensământul din 2021.

     

  • Oamenii de ştiinţă au atins o etapă importantă în învăţarea modului de inversare a îmbătrânirii

    După 13 ani de cercetări, Dr. David Sinclair şi colegii săi au răspuns la întrebarea ce determină îmbătrânirea.

    Într-un studiu publicat la 12 ianuarie în Cell, Sinclair, profesor de genetică şi co-director al Centrului Paul F. Glenn pentru cercetarea biologiei îmbătrânirii de la Harvard Medical School, descrie un ceas de îmbătrânire revoluţionar care poate accelera sau inversa îmbătrânirea celulelor.

    Oamenii de ştiinţă care studiază îmbătrânirea au dezbătut ce determină procesul de senescenţă în celule şi s-au concentrat în principal asupra mutaţiilor din ADN care, în timp, pot da peste cap operaţiunile normale ale unei celule şi pot declanşa procesul de moarte celulară. Dar această teorie nu a fost susţinută de faptul că celulele persoanelor în vârstă nu erau adesea pline de mutaţii şi că animalele sau persoanele care adăpostesc o încărcătură mai mare de celule cu mutaţii nu par să îmbătrânească prematur.

    Prin urmare, Sinclair s-a concentrat pe o altă parte a genomului, numită epigenom. Deoarece toate celulele au aceeaşi schemă de ADN, epigenomul este cel care face ca celulele pielii să se transforme în celule de piele şi celulele creierului în celule de creier. El face acest lucru prin furnizarea de instrucţiuni diferite pentru diferite celule cu privire la genele pe care trebuie să le activeze şi la cele pe care trebuie să le păstreze tăcute, potrivit Time.

    Epigenetica este similară instrucţiunilor pe care croitoresele se bazează de la tipare pentru a crea cămăşi, pantaloni sau jachete. Ţesătura de plecare este aceeaşi, dar modelul determină forma şi funcţia pe care o ia articolul final de îmbrăcăminte. În cazul celulelor, instrucţiunile epigenetice conduc la celule cu structuri fizice şi funcţii diferite, într-un proces numit diferenţiere.

    În lucrarea Cell, Sinclair şi echipa sa raportează că nu numai că pot îmbătrâni şoarecii într-un interval de timp accelerat, dar pot, de asemenea, să inverseze efectele acestei îmbătrâniri şi să redea animalelor unele dintre semnele biologice ale tinereţii.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Care este vârsta la care oamenii simt că încep să îmbătrânească

    Un sondaj realizat în SUA, redat de New York Post, a stabilit că americanul mediu începe să observe semnele îmbătrânirii în pragul celui de-al 42-lea an de viaţă, în timp ce vârsta la care se simte în culmea sănătăţii este de 34 de ani.

    La sondaj au participat 2.000 de americani din eşantioane reprezentative ale generaţiilor Z, Millennials, X şi Baby Boomers.

    15% dintre respondenţi au declarat că şi-au dat seama că îmbătrânesc înainte de vârsta de 35 de ani.

    Realizate de OnePoll pentru Found, interviurile au relevat ca simptome ale îmbrătrânirii durerile articulare (39%), apariţia unor afecţiuni cronice precum hipertensiunea sau diabetul (37%), încetinirea metabolismului (35% ) sau acumularea de greutate (30%).

    „Deşi înaintarea în vârstă este inevitabilă, schimbările sănătoase în stilul de viaţă reprezintă o măsură preventivă care poate contribui la atenuarea problemelor legate de vârstă, cum ar fi creşterea în greutate şi afecţiunile cronice. În ultimii 100 de ani, aproape că ne-am dublat speranţa de viaţă, aşa că este esenţial să fim proactivi în ceea ce priveşte prelungirea duratei de viaţă sănătoasă”, a spus Rekha Kumar, Chief Medical Officer la Found.

    Sondajul mai arată că, deşi respondenţii încep să observe că trebuie să facă schimbări în rutina lor de sănătate şi wellness în jurul vârstei de 39 de ani, 21% dintre ei neagă faptul că organismul lor îmbătrâneşte.

    Dintre cei care aleg să facă schimbări prin exerciţii fizice regulate şi o alimentaţie mai bună, 61% amână efectuarea schimbările timp de 3 – 6 ani, iar 29% până la 2 ani.

  • Prevenţia, cheia spre o îmbătrânire sănătoasă

    Deşi mulţi visează la tinereţea fără bătrâneţe, în lipsa unui „tratament-minunte” pentru a o păstra avem totuşi soluţia unei îmbătrâniri sănătoase. Ce rol joacă prevenţia în acest proces şi ce soluţii există când ne confruntăm totuşi, după o anumită vârstă, cu afecţiunile specifice bătrâneţii?

     

    Îmbătrânirea nu este o boală. Putem îmbătrâni sănătos dacă ne dorim cu adevărat şi avem grijă. Îmbătrânirea începe în special de la nivel cognitiv, de la nivel cerebral. Deci foarte important este să avem grijă de îmbătrânirea cerebrală pentru că dacă aici încercăm să combatem factorii de risc, şi restul îmbătrânirii, şi restul bolilor pot fi încetinite, astfel încât să avem parte de o îmbătrânire frumoasă, sănătoasă, în care să ne bucurăm de oportunităţile respective, pentru că, sigur, îmbătrânirea nu iartă pe nimeni. Dar nu este o boală ci, dacă ştim cum să luăm lucrurile atât din punct de vedere medical cât şi psihosocial, îmbătrânirea poate fi o perioadă foarte frumoasă a vieţii”, a spus dr. Ana-Maria Doscan, medic primar geriatrie, gerontologie şi medicină internă şi director medical al Enayati Hospital şi Enayati Home, în cadrul emisiunii BM Medical City News.

    Potrivit ei, în procesul unei îmbătrâniri sănătoase esenţiale sunt controalele de prevenţie, care trebuie efectuate de la vârste mai tinere, chiar de la 40 de ani, pentru a putea preveni o boală cronică, şi asta pentru că boala cronică nu are tratament curativ. „Şi atunci, dacă nu poţi să tratezi încerci măcar să previi. Asta va avea impact şi asupra sănătăţii individului, dar şi impactul economic va fi important.” Este mult mai uşor, adaugă ea, să previi decât să tratezi. În acest demers spune că importante sunt şi strategiile preventive la nivel naţional.

    Ana-Maria Doscan subliniază însă că putem să discutăm şi de prevenţia secundară, care se referă la situaţiile în care boala cronică deja s-a instalat, dar încă putem să controlăm factorii de risc care pot agrava boala şi complicaţiile.

    „Putem face un management de caz mult mai bun din punct de vedere al sănătăţii pacientului dar şi al calităţii vieţii. Ne putem ghida în prevenţie după cele trei sintagme de strategie ale programului de strategie de prevenţie europeană: respectiv să dăm viaţă anilor, adică să creştem durata medie de viaţă, să dăm sănătate vieţii, adică să avem o calitate a serviciilor de prevenţie încă din perioada de adult, la peste 40 de ani, şi să ştim să dăm şi calitate vieţii, adică atunci când avem o boală totuşi, să reuşim să facem în aşa fel încât calitatea vieţii să nu scadă foarte mult.”

    „Bătrâneţea nu este o boală. Dacă ştim cum să luăm lucrurile atât din punct de vedere medical cât şi psihosocial, îmbătrânirea poate fi o perioadă foarte frumoasă a vieţii.”

    Dr. Ana-Maria Doscan, medic primar geriatrie, gerontologie şi medicină internă şi director medical al Enayati Hospital şi Enayati Home

    Enayati Hospital este o unitate medicală premium, dotată cu facilităţi de înaltă tehnologie, fiind parte integrantă a Enayati Medical City, primul oraş medical din România. Spitalul are o capacitate de aproximativ 175 de paturi distribuite în camere single sau duble, cu balcon şi baie proprie, pe secţiile recuperare medicală, neurologie, paliaţie şi cele de specialitate clinică, respectiv medicală, geriatrie, cardiologie şi pneumologie. Pe serviciile de recuperare şi geriatrie, o medie a numărului de zile de spitalizare – care la Enayati au un cost mediu de circa 700 de lei/zi cu bilet de trimitere – decontate de Casa de Asigurări este de 12-14 zile.

    „Dar din păcate, discutând de un pacient fragil, cu multe comorbidităţi, cu multe patologii, de multe ori este nevoie de mult mai mult timp ca să avem o recuperare, chiar şi cu rezultate destul de evidente. Putem discuta şi de luni de zile.”

    Ca şi în restul ţărilor din Uniunea Europeană, Ana-Maria Doscan susţine că România este o ţară în care populaţia în vârstă este în continuă creştere, şi tocmai de aceea, nevoile, atât sociale, economice dar şi medicale sunt foarte mari pe acest segment de vârstă. „Am trecut printr-o perioadă grea, pandemia de COVID-19, care a determinat o lipsă de acces a acestui segment de populaţie la serviciile de tip cronic. Au fost foarte multe schimbări în domeniu şi populaţia vârstnică, cu multe boli cronice, nu a mai fost încurajată să apeleze la aceste servicii. Şi putem spune chiar că până la apariţia Enayati Hospital erau foarte puţine posibilităţi prin care vârstnicul putea să se adreseze pe zona acestor servicii de tip spitalizare continuă”, susţine Ana-Maria Doscan.

    Ea mai spune că ehipa multidisciplinară, alcătuită din medici, asistente şi infirmiere necesită o pregătire continuă particularizată la nevoile acestor pacienţi vârstnici. „Sunt pacienţi cu nevoi speciale, pacienţi fragili, sensibili. Când vin să se interneze la noi, prin faptul că sunt scoşi din mediul lor de acasă, au nevoie de o adaptare. Au mare nevoie de înţelegere, de empatia noastră, a personalului medical. Au nevoie uneori chiar şi de un psiholog care să îi ajute să se adapteze şi să poată răspunde favorabil la tratamentele şi îngrijirile oferite.” În acest proces subliniază că e necesară şi implicarea familiei, care e consiliată şi ajutată să înţeleagă nevoile pacientului cu boală cronică.

    „Pentru că dacă discutăm, de exemplu, de un pacient cu boală neurocognitivă sau o demenţă, nevoile acestea sunt foarte complexe, în special în sfera de îngrijire. Poate fi un pacient dependent, care are nevoi psihice speciale, poate suferă de o depresie, de anxietate şi atunci lucrul cu astfel de pacienţi necesită foarte multă răbdare din partea personalului medical, foarte mult timp dedicat. Trebuie să-i oferi mai mult timp decât un consult sau faţă de cum oferi un serviciu medical unui pacient mai tânăr, şi nu în ultimul rând, foarte multă empatie foarte şi dragoste pentru aproape.”

  • O direcţie cu mult potenţial

    În contextul în care în România se înregistrează una dintre cele mai accentuate curbe de îmbătrânire la nivel European, însă pe plan local nişa serviciilor medicale premium destinate vârstnicilor este prea puţin explorată, Wargha Enayati a luat iniţiativa şi a deschis în cadrul Enayati Medical City, primul oraş medical din România, un spital dedicat acestei categorii de pacienţi. Ce nevoi acoperă?

     

    La nivelul anului 2020, cred că vorbim de aproximativ 100.000 de noi cazuri oncologice diagnosticate în România şi aproximativ 55.000 de decese. Vorbim de un număr între 60.000 şi 70.000 de accidente vasculare cerebrale care se întâmplă anual în România. Toţi oamenii aceştia au nevoie de îngrijire medicală, în perioada pandemiei ei au fost cei mai afectaţi. Sunt cifre foarte importante, destul de dureroase, dar asta e realitatea cu care ne confruntăm”, a afirmat Vlad Antoniu, director în cadrul Enayati Hospital şi Enayati Home, în emisiunea BM Medical City News.

    Potrivit lui, România înregistrează la ora actuală şi una dintre cele mai accentuate curbe de îmbătrânire. „În acest context cred că problema principală este că suntem în urmă cu reacţia la îmbătrânire. S-a vorbit, şi e bine că s-a vorbit destul de mult în ultimii ani, de presiunea pe care această îmbătrânire o va aduce în sistemul de pensii. Cred că e vremea să ne uităm cu atenţie pe sistemul de îngrijiri medicale”, spune Vlad Antoniu, citând în continuare un studiu de anul acesta al Institutului de Statistică, care indică că în circa două decenii se va ajunge ca 50% din populaţia României să aibă peste 65 de ani. „Gândiţi-vă că majoritatea au nevoie de îngrijire geriatrică şi de boli cronice, pentru că până la urmă dorim şi noi să ajungem să trăim până la 85-90 de ani în standarde bune şi aceste soluţii nu prea există. Deci aici cred că e un lucru la care în viitorul apropiat trebuie să ne concentrăm – să ţinem pasul cu cu Uniunea Europeană. Despre asta e vorba.”

    Ca răspuns la această nevoie a pieţei, a fost creat în paralel cu alte facilităţi ale Enayati Medical City, primul oraş medical din România, şi Enayati Hospital, unul dintre elementele centrale ale acestuia. Astfel, Enayati Medical City, „un complex medical care acoperă atât zona de spitalizare pentru boli cronice şi geriatrie – Enayati Hospital, cât şi zona rezidenţială, Enayati Home”, şi nu numai. În acelaşi loc există zona de spital de oncologie, o policlinică cu peste 60 de specialităţi medicale şi, de asemenea, servicii de radioterapie şi imagistică, „toate împreună cu partenerii noştri”, adaugă Vlad Antoniu. Plecând de la realităţile României actuale – „un număr de aproximativ 20% din populaţia ţării cu vârsta de peste 65 de ani şi aproximativ 3 milioane de bolnavi cronic”, acest întreg ecosistem medical s-a dezvoltat în mod firesc. Cifrele, adaugă el, sunt uriaşe şi toţi aceşti oameni au nevoie de sprijin medical, pentru ca viaţa lor să continue în cele mai bune condiţii şi să se poată bucura de lucrurile de care au nevoie. „Dar pentru asta, atât vârstnicii, cât şi bolnavii cronic, au nevoie de îngrijire şi de tratament medical. Iar în România, până la apariţia noastră existau foarte puţine şi probabil nu la standardele la care este creat Enayati Hospital, sau chiar deloc, soluţii medicale pentru această categorie de persoane.”

    În cadrul Enayati Hospital funcţionează cinci secţii medicale şi o bază de recuperare la standarde moderne europene. Există, printre altele, o secţie de geriatrie (ştiinţa medicală care se ocupă de tratarea bolilor aferente vârstnicilor), „tratăm bolnavii de Parkinson, boli de tip Alzheimer, ajutăm la recuperarea lor”, o secţie de neurologie, îngrijiri paliative, unde „tratăm zona de pacienţi oncologici care se află fie între două cure oncologice, fie din păcate sunt depăşiţi terapeutic şi au nevoie de suport în ultima fază a vieţii, pentru a avea demnitatea necesară până în ultima clipă”; se oferă, de asemenea, şi servicii speciale de recuperare pe zona de logopedie, de deglutiţie. „Sunt nevoi până la urmă care nu ni se par atât de extraordinare când suntem sănătoşi, suntem în putere, dar în clipa în care ai dificultăţi la înghiţire, în clipa în care ai dificultăţi la exprimare ajutorul e foarte important.” Există şi o secţie de recuperare medicală, unde se fac recuperări pe tot ceea ce înseamnă intervenţii chirurgicale de protezare de şold, de genunchi. „Asigurăm recuperare medicală a unor accidente, şi sigur avem şi secţie de specialităţi medicale, unde acoperim tot ceea ce înseamnă cardiologie, ortopedie, traumatologie. Dar în zona de cronic. În zona de recuperare nu ne ocupăm de afecţiunile acute.”

    Echipa spitalului numără undeva în jur de 60 de persoane, iar gradul de ocupare a unităţii a ajuns, până în prezent, la aproape 60%. „Pentru noi e îmbucurător pentru că vorbim de un spital care are un pic peste un an de zile de când a fost lansat. Deja avem pacienţi care revin, şi e oarecum firesc, prin prisma patologiilor cu care lucrăm. Oamenii vârstnici vin, ne ocupăm de ei, îi ajutăm să îşi recapete din funcţionalităţile care îi ajută să aibă o viaţă decentă şi în regulă şi ulterior revin la anumite perioade pentru a-şi păstra standardul respectiv.” Antoniu spune că, din perspectiva cererii, din păcate, cea mai cea mai accesată specialitate „cred că este cea de îngrijiri paliative, ne confruntăm cu un număr foarte mare de bolnavi oncologici care au nevoie de sprijin. Sunt foarte mulţi pacienţi şi în zona de recuperare postaccident vascular şi, evident, şi pe zona de recuperare medicală.”

     

    Din România şi de peste graniţe

    Potrivit lui, profilul pacienţilor depinde foarte mult de secţie. „Dacă vorbim de geriatrie, evident vârsta medie este în jur de 73-74 de ani. Sunt oameni care vin din toate mediile socioprofesionale, din toate zonele geografice. Avem pacienţi care au venit în secţiile de geriatrie şi de la Timişoara. Foarte mulţi vin din judeţele Moldovei. Ne bucurăm că avem din ce în ce mai mulţi pacienţi din Chişinău.” Din păcate, adaugă el, şi în secţia de neurologie „ne întâlnim din ce în ce mai des cu oameni încă tineri, de la 45-55 de ani. Avem pacienţi din toate mediile în spital, de la oameni din agricultură până la profesori universitari”.

    Enayati Hospital oferă mai multe tipuri de facilităţi de spitalizare, atât în cameră dublă, cât şi varianta de single sau de studio. „Preţurile pleacă de la o contribuţie individuală de 700 de lei pe noaptea de spitalizare pentru un loc în cameră dublă, pe lângă ceea ce decontează Casa de Asigurări pentru serviciile respective. Toate camerele, chiar şi cele duble, au balcon, toate au baie proprie, sunt la standarde de cinci stele.”

     

    Pacientul, în legătură permanentă cu Concierge Doctorul

    În ceea ce priveşte traseul pacientului în spital, Vlad Antoniu explică că acesta începe cu preluarea dosarului medical şi o şedinţă ţinută împreună cu o întreagă echipă de medici. „Avem în fiecare zi o şedinţă medicală cu medic geriatru, medic de recuperare, neurolog, cardiolog, practic toate specialităţile necesare. Ne uităm pe dosar împreună cu echipa de Concierge Medical şi vedem în primul rând ce putem face pentru pacientul respectiv, care sunt opţiunile terapeutice în cadrul Enayati Hospital.” Aceasta, subliniază el, este o evaluare gratuită a dosarului, după care se oferă familiei sau direct pacientului un feedback. „Explicăm ce putem face, discutăm cu familia, le explicăm situaţia şi ulterior decidem împreună momentul internării, momentul cel mai potrivit atât în contextul familiei cât şi în contextul medical al pacientului, şi îl aşteptăm la internare.” De la sosire, un Concierge Doctor aşteaptă pacientul şi îl însoţeşte pe întreg parcursul călătoriei în Enayati Hospital, de la interacţiunea cu medicul la interacţiunea cu asistentele şi cu întreg personalul medical, „şi este acolo atât pentru legătura directă cu familia cât şi pentru orice nevoie are pacientul”. „În zona de geriatrie şi de boli cronice, relaţia dintre un Concierge Doctor, un medic care îţi coordonează şi îţi cunoaşte întreg istoricul şi pacient este esenţială. Ea se creează şi se păstrează pe o perioadă lungă de timp. Medicul ştie cu ce te confrunţi, ştie care sunt punctele la care reacţionezi mai bine şi atunci evident că zona de Concierge Medical pe care noi o oferim este foarte potrivită continuării monitorizării evoluţiei bolilor cronice”, notează el.

    Toate acestea subliniază că vin suplimentar pe lângă interacţiunea permanentă care are loc cu medicul coordonator de caz pe zona medicală efectiv. „Încercăm să simplificăm cât mai mult acest proces şi vedem că ajută foarte mult să putem oferi informaţia mai simplu. Trăim cu toţii într-o perioadă aglomerată, cu multă presiune, e dificil de călătorit, dificil de ajuns în Bucureşti de la un punct la altul. Şi atunci încercăm ca primul set de informaţii, prima comunicare, stabilirea paşilor şi clarificarea soluţiilor să o facem cât mai mult înainte de internare”.

    Există, în cadrul spitalului, şi o facilitate destinată însoţitorilor. „Internăm împreună cu pacientul aparţinătorii şi chiar aş spune că în multe cazuri, prin prisma patologiilor despre care vorbim, este de foarte mare ajutor. Oamenii vârstnici au o oarecare dificultate în a se adapta unui mediu nou, se tem de spitale. E adevărat, când ajung la noi deja se relaxează, pentru că tot mediul e cu totul şi cu totul diferit. Dar adaptarea e mult mai uşoară dacă măcar la început, una-două zile, un aparţinător, un membru al familiei vine cu pacientul şi îl ajută.” Plus că sunt diverse patologii, mai ales în zona neurologică, în care ulterior sprijinul acasă va fi asigurat de cineva din familie, adaugă Antoniu. „Şi atunci noi putem să învăţăm să sprijinim membrul respectiv al familiei să înţeleagă cum îi poate fi mai uşor să ofere ajutorul pacientului.”

     

    „Mă aştept să creăm o direcţie pentru că este nevoie de aşa ceva”

    În continuare, Vlad Antoniu spune că deocamdată principalul obiectiv este „să ne asigurăm că pe măsură ce creştem volumele şi ajungem la un grad de ocupare pe care ni-l dorim păstrăm serviciile la acelaşi nivel şi reuşim să asigurăm aceeaşi calitate a serviciilor pentru toţi pacienţii. În etapa imediat următoare focusul este ca spitalul Enayati Hospital să fie la cele mai înalte standarde”.

  • România avea la începutul lui 2022 o populaţie de 21,98 milioane persoane, după domiciliu, în scădere cu 100.000 faţă de ianuarie 2021 şi cu peste 1 milion sub nivelul din anii ’90

    România avea la începutul acestui an o populaţie de 21,98 milioane persoane după domiciliu, în scădere cu 0,6% faţă de ianuarie 2021, fenomenul de îmbătrânire demografică accentuându-se în acest timp, populaţia vârstnică de 65 ani şi peste depăşind cu peste 20% populaţia tânără de 0-14 ani, arată datele INS publicate joi.

    Comparativ, în 1990 România avea o populaţie de circa 23,2 milioane persoane, ceea ce înseamnă că în ultimii 30 de ani ţara noastră a pierdut 1,3 milioane locuitori.

    În 2022, majoritatea românilor locuiesc în zone urbane, 56,3% din total (12,3 miloane, în scădere faţă 1 ianuarie 2021 cu 0,7%). În mediul rural trăiesc 9,6 milioane persoane, în scădere uşoară faţă 1 ianuarie 2021 (0,5%).

    Populaţia feminină reprezintă puţin peste jumătate din total, 51,2%, respectiv 11,2 milioane persoane, în scădere cu 0,6%, în timp ce cea masculină s-a redus cu 0,7%).

    Procesul de îmbătrânire demografică continuă comparativ cu 1 ianuarie 2021, remarcându-se o scădere uşoară (de 0,2 puncte procentuale) a ponderii persoanelor tinere (0-14 ani) şi în acelaşi timp o creştere (de 0,3 puncte procentuale) a ponderii populaţiei vârstnice (de 65 ani şi peste) în totalul populaţiei.

    Indicele de îmbătrânire demografică a crescut de la 117,5 (la 1 ianuarie 2021) la 120,1 persoane vârstnice la 100 persoane tinere (la 1 ianuarie 2022). Vârsta medie a populaţiei a fost de 42 ani, cu 0,1 ani mai mare decât la 1 ianuarie 2021. Vârsta mediană a fost de 42,5 ani, în creştere cu 0,3 ani faţă de 1 ianuarie 2021.

    La 1 ianuarie 2022, cea mai mare pondere în totalul populaţiei o deţinea grupa de vârstă 50-54 ani (8,9%). În rândul persoanelor de sex masculin, ponderea acestei grupe de vârstă a fost de 9,1%, iar la cele de sex feminin de 8,7%. Ponderea grupei de 0-4 ani a fost de 4,6%, mai mică decât cea a grupelor de vârstă 5-9 ani (4,8%), 10-14 ani (5,1%) şi 15-19 ani (5,1%).

     

     

     

  • (P) Cu ce se deosebeşte Gentleman Jack de Jack Daniel’s clasic

    Jack Daniel’s Gentleman Jack este un whisky uşor, accesibil, care, deşi este o alegere ideală de bază pentru savurare, se poate dovedi a fi prea uşor, neted sau plictisitor pentru consumatorii de whisky experimentaţi.

    Jack Daniel’s a fost înfiinţat în 1886 şi este cel mai bine vândut whisky american din lume. Este produs în Lynchburg, Tennessee, care în mod ironic este un judeţ „uscat”, ceea ce înseamnă că produsul nu poate fi vândut acolo. Brown-Forman a achiziţionat Jack Daniel’s în 1956.

    Deşi nu este etichetat oficial drept un bourbon, majoritatea whisky-urilor Jack Daniel’s îndeplinesc criteriile necesare pentru a fi numite bourbon. După distilare, Jack Daniel’s îi permite whisky-ului să picure timp de şase zile în nişte cuve, trecând prin cărbune care a fost produs prin arderea lemnului de arţar care a fost impregnat cu whisky Jack Daniel’s. Ulterior, acest whisky este introdus în butoaie noi de stejar şi îmbătrânit pentru o durată estimată de 4-7 ani.

    Gentleman Jack a fost introdus pentru prima dată în 1988. Comparativ cu standardul vechi No. 7, trăsătura distinctivă a Gentleman Jack este dublarea părţii cu cărbune. Astfel, în plus faţă de procesul de trecere prin cărbune înainte de îmbătrânirea whisky-ului, băutura Gentleman Jack mai trece o dată prin acest proces înainte de a fi îmbuteliată.

    Gentleman Jack Vanilie miroase moale şi a caramel şi se amestecă cu fructe de vară, stejar uşor şi o notă de banană. Un pic de sirop de arţar în fundal oferă o dulceaţă suplimentară. Aroma generală este plăcută şi familiară, dar nu are suficientă putere pentru a face o impresie de durată.

    Banana subtilă este urmată de arome moi şi dulci – caramel, cremă de vanilie, miere, zahăr brun şi stejar. Natura whisky-ului este uniformă şi netedă. Deşi nu este intensă, adâncimea generală a aromei este mai mult decât sugerează sticla, oferind o cantitate surprinzătoare de structură în spatele dulceţei.

    Natura uniformă a whisky-ului se revarsă în finisaj cu doar o notă de condiment, accentuând note persistente de caramel, zahăr brun şi miere. Pe măsură ce aromele se estompează, rămâne un postgust frumos şi dulce.

    Gentleman Jack a fost prima extensie majoră de linie a Jack Daniel’s în 1988. În acea perioadă, whisky-ul american era perceput mult diferit decât este în prezent, luptându-se cu vodca şi având doar un pic de spaţiu pe rafturile magazinelor, departe de popularitatea pe care o vede astăzi.

    Gentleman Jack este supus aceluiaşi proces din Lincoln County (măturarea cărbunelui) ca şi whisky-ul standard Jack Daniel’s, după distilare şi înainte de îmbuteliere, moment în care nu există încă nicio distincţie între cele două whisky-uri. A doua maturare a cărbunelui, care are loc după îmbătrânire, dar înainte de îmbuteliere, este ceea ce face Gentleman Jack diferit de Jack Daniel’s standard.

    Procesul este considerat un proces subtractiv, eliminând impurităţile dure cu intenţia de a face whisky-ul mai „neted”. Împreună cu impurităţile, procesul elimină şi culoarea şi aroma. În timp ce multe whisky-uri sunt filtrate prin cărbune după îmbătrânire în butoaie, felul în care Gentleman Jack este trecut cărbune moale pentru a doua oară după îmbătrânire nu este o practică obişnuită.

    Whisky-ul rezultat este foarte neted, aşa cum sugerează sticla cu o expresie scrisă cu auriu pe partea superioară a capacului negru. Acest whisky este totuşi mai aromat decât te-ai aştepta, comparativ cu majoritatea whisky-urilor similare, şi totuşi este foarte uşor. Un echilibru frumos de caramel, vanilie şi stejar, este cel mai probabil potrivit pentru cei care vor să savureze un whisky, dar vor să bea ceva mai uşor. Din păcate, este mai puţin „Jack” decât omologul său standard Old No. 7, ceea ce îl face mai puţin interesant pentru un pasionat de whisky care doreşte să exploreze puţin mai departe.

    Gentleman Jack este un echilibru perfect de vanilie, caramel şi stejar care aterizează direct în partea de whisky-uri dulci, uşor de băut. Fanii bourbonilor cu rezistenţă scăzută ar trebui să găsească multe lucruri care să le placă la Gentleman Jack. Acest whisky s-ar putea însă să le placă şi celor cărora s-ar putea să nu le pese de Jack-ul standard. Pe de altă parte, pentru pasionaţii de bourbon, Gentleman Jack oferă puţine lucruri pentru care să fie entuziasmaţi. Este o reamintire bună că nu toate whisky-urile au fost făcute pentru toată lumea.

     

  • Cum se traduce şocul îmbătrânirii demografice a României: Statul nu va mai putea susţine pensionarii VIDEO

    România trece printr-un proces de îmbătrânire demografică, care poate afecta negativ sistemul de pensii şi implicit pensionarii. Numărul persoanelor care se află în câmpul muncii, comparativ cu numărul pensionarilor continuă să scadă, iar această scădere se va traduce în viitor prin incapacitatea statului de a mai susţine sistemul de pensii.

    „Situaţia se va înrăutăţi pe măsură ce rata de dependenţă va creşte, adică numărul de persoane active care generează venituri raportat la numărul de persoane persoane care nu generează. Şi aici vorbim despre persoanele tinere 15 ani şi despre persoanele de peste 65 de ani. Pe măsură ce datoria implicită va creşte statul nu va mai putea să o susţină, pentru că nu mai există populaţie activă care să o susţină. Ne putem uita la câteva variante. Pe de o parte ne putem uita la creşterea vârstei de pensionare, noi nici acum nu stăm în câmpul muncii până la 63 65 de ani şi ne pensionăm anticipat” a declarat Andreea Nica, membru în consiliul director CFA România, la ZF Live.

    O soluţie la această problemă o poate reprezenta creşterea vârstei de pensionare, deşi este considerată de majoritate o soluţie greşită. O altă variantă pentru susţinerea sistemului de pensii este creşterea taxelor şi impozitelor, astfel încât statul să compenseze scăderea numărului de angajaţi prin colectarea taxelor şi utilizarea banilor respectivi pentru plata pensionarilor.

    „Întrebarea este în ce măsură rămânem relevanţi pentru piaţa muncii şi cum va arăta piaţa muncii pentru că s-ar putea să ne pensionăm anticipat pentru că suntem obsolescenţi profesional, adică nu mai facem faţă. O variantă ar fi creşterea vârstei de pensionare. Dacă nu mergem în această direcţie ne putem duce în direcţia creşterii impozitelor şi taxelor” a mai spus Andreea Nica la ZF Live.