BusinessMagazin

Tag: IGPR

  • Vacanţe fictive în Bulgaria vândute on-line. Câte persoane au fost păcălite

    Poliţiştii din Ilfov au reţinut două persoane pentru săvârşirea infracţiunii de înşelăciune, după ce ar fi vândut zeci de pachete turistice fictive, a informat Inspectoratul General al Poliţiei Române(IGPR), printr-un comunicat de presă transmis mass-mediei. Poliţiştii din Ilfov au reţinut un bărbat, de 29 de ani, administrator al unei agenţii de turism din oraşul Popeşti-Leordeni şi o angajată a acestuia, de 39 de ani.

    “În perioada februarie – mai a.c., cei doi ar fi încheiat 26 de contracte pentru pachete turistice în străinătate, în special în Bulgaria şi Italia, contracte care nu ar fi fost onorate”, se arată în comunicatul de presă. Victimele ar fi primit contractele şi voucherele, în general, prin e-mail, plata fiind efectuată prin transfer bancar. Prejudiciul total este de aproape 50.000 de euro.

    Cititi mai multe pe www.vocea.biz

  • Trafic restricţionat pe Autostrada A2 Bucureşti – Constanţa, în urma unor lucrări

    Traficul pe banda a doua a Autostrăzii A2 Bucureşti – Constanţa, pe sensul de mers către litoral, este restricţionat luni, între orele 9.00 – 15.00, interval în care se fac lucrări de întreţinere a parapeţilor medieni.

    Potrivit centrului Infotrafic din cadrul IGPR, luni, între orele 9.00 – 15.00, pe autostrada A2 Bucureşti – Constanţa, pe sensul de mers către litoral, între kilometri 106 şi 110, se vor executa lucrări de întreţinere a parapeţilor medieni.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Poliţia Română caută 1.900 de agenţi de ordine publică

     Poliţia Română a demarat, prin intermediul Inspectoratelor Judeţene de Poliţie şi Direcţia Generală de Poliţie a Municipiului Bucureşti (DGPMB) procedura de angajare a 1.900 de agenţi de ordine publică, dintre care 46 de posturi prin reîncadrare iar restul din sursă externă.

    Înscrieri se fac în perioada 1- 8 aprilie, au declarat pentru Mediafax oficiali din cadrul IGPR.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • O româncă a primit premiul pentru cea mai bună poliţistă din lume, pentru misiunile din Haiti

    Comisarul-şef de poliţie Raluca Domuţa a primit titlul de “International Female Police Peacekeeper 2015”, în cadrul unei ceremonii organizate în Marea Britanie, pentru modul în care s-a implicat în misiunile de căutare şi salvare după cutremurul care a avut loc în Haiti, în 2010, potrivit IGPR.

    “La data de 23 august a.c., în cadrul ceremoniei organizate de International Association of Women Police – IAWP, comisarului-şef de poliţie Raluca Domuţa, din cadrul Poliţiei Române, i s-a conferit titlul de «International Femele Police Peacekeeper 2015», pentru rolul deosebit avut în timpul misiunii de căutare şi salvare din Haiti”, arată luni Poliţia Română, într-un comunicat de presă.

    În cadrul festivităţii organizate în Cardiff, Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord, poliţistei i-a fost recunoscut rolul pe care l-a avut în 2010, în timpul unei misiuni ONU pe care a avut-o în Haiti.

    Conform sursei citate, Raluca Domuţa a fost apreciată pentru implicarea în activităţile de căutare şi salvare derulate în urma cutremurului din 2010, precum şi pentru modul în care a asigurat securitatea medicilor care acţionau în zonă pentru combaterea holerei.

    De asemenea, poliţistul român este considerat de organizaţiile internaţionale un ofiţer de poliţie de excepţie, a cărui experienţă este valoroasă în sprijinirea procesului de pace şi stabilizare din Haiti.

    “Experienţele trăite în misiune internaţională într-un mediu de securitate extrem de volatil m-au făcut să înţeleg de ce bunica mea, care a trăit experienţa primului război mondial, când eram copil, în fiecare seară, la sfârşitul rugăciunii spunea «Doamne, ajută-ne să ne trezim în pace!”, a spus Raluca Domuţa, citată în comunicatul Poliţiei Române.

    Ofiţerul Raluca Domuţa a absolvit Academia de Poliţie “Alexandru Ioan Cuza” în anul 1999, este specialist în ştiinte penale, psihologie judiciară şi apărarea drepturilor omului. În prezent ocupă funcţia de şef poliţie regiune în cadrul Haiti – MINUSTAH şi oferă sprijin de specialitate în domeniul combaterii criminalităţii organizate şi a actelor de violenţă sexuală.

  • 237 de grupări infracţionale organizate, destructurate în 2014

    Potrivit bilanţului, în 2014 au fost destructurate 237 de grupări organizate, formate din 1.995 de persoane, care, de altfel, au şi fost trimise în judecată.

    În urma acestor acţiuni, poliţiştii au ridicat 1.760.000 de euro, 326.160 de dolari, 76,76 kilograme de aur, 151.00.000 de lei proveniţi din infracţiuni şi 774,89 kilograme de droguri, dintre care 139,63 kilograme de droguri de mare risc, 635,26 kilograme de droguri de risc şi 394.765 de comprimate.

    În acelaşi timp, au fost instituite sechestre asiguratorii pentru 262 de imobile şi 345 de autoturisme.

    Printre cele mai importante acţiuni organizate de anchetatori în 2014, s-au numărat “Operaţiunea Bruno”, în urma căreia a fost confiscată cantitatea de 30 kilograme de cocaină, şi “Operaţiunea Flanko”, în cadrul căreia, în cooperare cu autorităţile din SUA şi cu spriijnul SRI, a fost destructurat un grup de terorişti din care făceau parte şi doi români şi care vindeau arme pentru organizaţia paramilitară columbiană FARC.

    Prezent la şedinţa de bilanţ, ministrul Afacerilor Interne, Gabriel Oprea, a declarat că “după atentatele teroriste din Franţa, tema siguranţei cetăţenilor europeni a revenit pe agenda fiecărui minister de interne şi a fiecărei Poliţii europene”, el menţionând că “Poliţia Română reprezintă un veritabil factor de stabilitate şi securitate în plan intern”.

  • Site-ul IGPR, spart de Anonymous România, care a afişat mesajul “Salutări din partea ciumpalacilor”

    Pe prima pagină a site-ului Inspectoratului General al Poliţiei Române (IGPR), la secţiunea Ştiri, a fost postat vineri un mesaj care ar avea ca autor “Anonymous România”.

    “Vă salutăm domnilor. Noi suntem Anonymous. Noi suntem Legiunea. Noi suntem POPORUL ROMÂN sau desigur ciumpalacii. România, trezeşte-te!”.

    În februarie 2012, site-ul FMI.ro al Biroului Fondului Monetar Internaţional în România a fost atacat de hackeri care se recomandau ca reprezentând mişcarea Anonymous şi gruparea Antisec, la două zile după un atac similar asupra ANRE.ro.

    Site-ului era în mare parte funcţional, mai puţin pagina de pornire, care a fost înlocuită cu aceeaşi secvenţă video de un minut de pe YouTube afişată pe site-ul Agenţiei Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), însoţită de mesajul “Hacked by Anonymous”. Anonymous a postat atunci pe site-ul ANRE un videoclip de un minut, în care pe fond muzical apare We Are Anonymous, Antisec, care se încheie cu mesajul “Expect us”.

    La sfârşitul lunii mai 2012, DIICOT anunţa că a anihilat gruparea Anonymous care accesa ilegal bazele de date ale unor instituţii. Anchetatorii au făcut atunci percheziţii la locuinţelor a 12 persoane din Bucureşti, Iaşi, Alba-Iulia, Piatra Neamţ, Cluj-Napoca, Drobeta-Turnu Severin, Arad, Craiova, Reşiţa şi Târgu Mureş.

    DIICOT precizat că gruparea infracţională era constituită din 14 persoane, cunoscută sub denumirea Anonymous România. Liderul grupării a fost identificat ca fiind Gabriel Bălăneasa, atunci în vârstă de 24 de ani, din municipiul Piatra Neamţ, cunoscut în mediul virtual cu nickname-urile “lulzcart, anonsboat, anonsweb, cartman”. Acesta, împreună cu Fábián Gábor şi Picoş Mihai Emil, ar fi constituit gruparea, la care au aderat şi alte persoane, implicată în agresiunile de terorism cibernetic sub numele Anonymous România.

    Potrivit DIICOT, Anonymous România a desfăşurat o vastă activitate infracţională specifică, de criminalitate informatică, ce a constat în accesarea ilegală a sistemelor informatice, sustragerea de date confidenţiale sau nedestinate publicităţii, precum şi publicarea în mediul on-line a datelor exfiltrate. Bazele de date confidenţiale sau clasificate vizate erau administrate de instituţii şi persoane juridice publice, atât din România cât şi din străinătate.

    Din punct de vedere tehnic şi al modalităţii concrete de operare, atacurile informatice lansate asupra serverelor şi paginilor web ţintă, erau de tip SQL Injection, prin folosirea unor diferite aplicaţii informatice, respectiv Havij, SQL Map etc. În majoritatea cazurilor, după compromiterea şi obţinerea accesului neautorizat la site-urile vizate, membrii grupării aduceau modificări datelor informatice, executând atacuri de tip “Deface”, constând în introducerea unei pagini web în locul paginii principale a site-ului, modificare care consta în general în postarea anumitor mesaje, link-uri şi imagini prin care se revendica atacul şi se promova gruparea de hackeri Anonymous România, preciza atunci DIICOT.

    Atacurile erau lansate în scopul obţinerii de date informatice, date care erau după caz copiate sau transferate fără drept şi publicate ulterior în mediul virtual pe diverse site-uri, ca dovadă a activităţii de hacking. Membrii grupării au procedat astfel la lansarea de atacuri informatice asupra unui număr de 29 de site-uri, pătrunderea neautorizată în respectivele infrastructuri informaţionale realizându-se prin încălcarea măsurilor de securitate implementate la nivelul serverelor care găzduiau site-urile web ţintă.

    Activitatea infracţională a dus la compromiterea totală sau parţială a paginilor şi domeniilor de internet vizate, generând costuri semnificative în vederea recuperării datelor şi implementării de noi măsuri de securitate, mai arăta DIICOT.

    Gruparea Anonymous este formată din persoane care se descriu drept luptători pentru libertatea Internetului şi au atacat în trecut mai multe site-ui, printre care ale Bisericii Scientologice, Amazon, Mastercard şi alte altor companii, precum şi ale unor guverne.

    NATO consideră gruparea Anonymous o ameninţare pentru alianţa militară.

  • Duicu i-a spus şefului IPJ Mehedinţi că are influenţă asupra unor membri ai Guvernului, MAI şi a şefului IGPR

     Direcţia Naţională Anticorupţie a anunţat joi, într-un comunicat de presă, că procurorii Secţiei de combaterea infracţiunilor de corupţie au început urmărirea penală în cazul lui Ioan Adrian Duiuc, preşedintele Consiliului Judeţean Mehedinţi, pentru trafic de influenţă, cumpărare de influenţă, instigare la dare de mită, permiterea accesului unor persoane neautorizate la informaţii nedestinate publicităţii, în scopul obţinerii de foloase necuvenite, instigare la abuz în serviciu şi două infracţiuni de folosire a influenţei şi autorităţii, de către o persoană care deţine o funcţie de conducere într-un partid politic, în scopul obţinerii pentru altul de foloase necuvenite.

    În aceeaşi cauză este urmărit penal şi Constantin Stefan Ponea, inspector şef al Inspectoratului de Poliţie al Judeţului (IPJ) Mehedinţi, pentru trafic de influenţă şi cumpărare de influenţă.

    Cititi mai multe pe www.meidafax.ro

  • Tobă: Sistemul folosit de IGPR nu putea în niciun caz să localizeze semnalul transmis de aeronavă

     “Vreau să reiterez, încă o dată, faptul că sistemul nu este prevăzut pentru situaţii de urgenţă şi nu putea în niciun caz să localizeze semnalul transmis de acea aeronavă”, a declarat, joi, şeful Inspectoratului General al Poliţiei Române (IGPR), Petre Tobă.

    Întrebat de ce nu s-a comunicat până acum acest lucru, Petre Tobă a spus că prima dată, la solicitarea transmisă către IGPR, de la nivelul conducerii Ministerului Afacerilor Interne, s-a decis să se dea un comunicat în care să se explice care sunt prevederile legale de folosire a acestui sistem.

    “Noi am prezentat – pentru că aşa au fost şi solicitările – care este cadrul legal de folosire uzuală a acestui sistem. De altfel, sistemul a fost achiziţionat special, pe un fond european, pentru identificarea principalilor suspecţi care au comis infracţiuni grave, iar aceasta este destinaţia pentru care a fost achiziţionat. Acum v-am explicat că, inclusiv din punct de vedere tehnic, sistemul nu ar fi putut să facă această localizare”, a precizat Petre Tobă.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • CRĂCIUNUL ÎN ŢARĂ: Aproape 200 de concerte, spectacole şi focuri de artificii, organizate de sărbători

     Potrivit Inspectoratului General al Poliţiei Române (IGPR), peste 11.000 de poliţişti vor acţiona zilnic, în perioada CRĂCIUNULUI, suplimentar faţă de cei 10.000 din dispozitivul curent de ordine şi siguranţă publică.

    Din totalul poliţiştilor mobilizaţi suplimentar, 7.634 sunt poliţişti de ordine publică, 1.786, de la Rutieră, iar 1.599, de la celelalte structuri, respectiv Poliţia Transporturi, investigaţii criminale, investigarea fraudelor, luptători de intervenţie rapidă şi poliţişti de la arme, explozivi şi substanţe periculoase.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Poliţia: Anvelopele de iarnă trebuie să fie obligatoriu inscripţionate cu M şi S

    M vine de la “mud” (noroi), iar S de la “snow” (zăpadă).

    Prin Ordonanţa Guvernului nr. 5, au fost modificate prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, introducându-se obligativitatea dotării maşinilor cu anvelope de iarnă, care sunt definite în conformitate cu directivele şi regulamentele Comisiei Economice pentru Europa a ONU. În acest context, pentru a fi acceptate ca anvelope de iarnă, cauciucurile trebuie să fie inscripţionate cu unul dintre simbolurile menţionate mai sus.

    Prevederile legale în vigoare interzic circulaţia autovehiculelor, fără ca acestea să fie dotate cu anvelope de iarnă, pe drumurile publice acoperite cu zăpadă, gheaţă sau polei, nefăcând referire la o anumită perioadă a anului.

    Astfel, este sancţionată conducerea autovehiculului pe drumurile publice acoperite cu zăpadă, gheaţă sau polei fără ca acesta să fie dotat cu anvelope de iarnă, iar în cazul autovehiculului de transport marfă cu o masă totală maximă autorizată mai mare de 3,5 tone şi al autovehiculului de transport persoane cu mai mult de 9 locuri pe scaune, inclusiv cel al conducătorului auto, fără ca acestea să fie echipate cu anvelope de iarnă pe roţile axei/axelor de tracţiune sau fără a avea montate pe aceste roţi lanţuri sau alte echipamente antiderapante omologate.

    Amenda pentru fapta menţionată este prevăzută în clasa a IV-a de sancţiuni (de la 9 la 20 puncte-amendă, respectiv între 603 şi 1.340 lei), iar sancţiunea contravenţională este însoţită şi de măsura reţinerii certificatului de înmatriculare.