Tag: ICR

  • Lilian Zamfiroiu şi-a dat demisia din funcţia de preşedinte al ICR

    Demisia lui Lilian Zamfiroiu a fost înregistrată, vineri, la cabinetul preşedintelui Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, deoarece ICR este o instituţie aflată în subordinea Senatului României.

    Demisia va fi efectivă în momentul publicării sale în Monitorul Oficial.

    Lilian Zamfiroiu ar urma să fie numit ambasador la Vatican, după cum au declarat pentru MEDIAFAX, în 9 aprilie, surse parlamentare.

    Diplomatul Lilian Zamfiroiu a fost votat, pe 26 iunie 2013, în funcţia de preşedinte al Institutului Cultural Român, la propunerea grupului parlamentar PSD.

  • Nadia Tunsu şi Ionuţ Munteanu, audiaţi pentru funcţiile de directori ICR Istanbul, respectiv ICR Praga

    Comisiile pentru cultură şi politică externă din Senat se vor reuni în şedinţă comună marţi, de la ora 11.30, pentru audierea Nadiei Tunsu şi a lui Ionuţ Munteanu, au declarat, joi, pentru MEDIAFAX surse parlamentare.

    Până la momentul difuzării acestei ştiri, nu a fost înaintată nicio propunere pentru funcţia de director al ICR Paris, după ce Yvette Fulicea, implicată în scandalul invitaţiilor de la Ambasada României din Paris, şi-a prezentat demisia, în luna februarie.

    În prezent, ICR Praga este condus de Veronica Miclea, director adjunct al instituţiei, având în vedere că, pe 24 aprilie 2014, Mircea Dan Duţă şi-a încheiat mandatul în fruntea acestei instituţii.

    La ICR Istanbul, director a fost, până în luna februarie, Silvana Rachieru, care a ocupat această funcţie din 2011. În iunie 2013, Andrei Marga, pe atunci preşedintele Institutului Cultural Român (ICR), a cerut eliberarea din funcţie a directorului ICR Istanbul, Silvana Rachieru, şi a directorului ICR Madrid, Ioana Anghel, precum şi a directorilor adjuncţi ai celor două filiale. De asemenea, în aceeaşi lună, Andrei Marga şi-a dat demisia din funcţia de preşedinte al ICR, la câteva ore după ce membrii comisiilor de cultură şi politică externă din Senat au cerut revocarea din funcţie a acestuia. Solicitarea lui Marga privindu-le pe Silvana Rachieru şi Ioana Anghel nu a mai fost discutată în Comisiile pentru cultură şi politică externă din Senat.

    Procedura în cazul propunerilor pentru funcţiile de directori ai filialelor ICR este aceeaşi ca în cazul numirilor ambasadorilor, doar că votul din comisie nu este consultativ, ci obligatoriu.

    Guvernul a adoptat, pe 13 iunie 2012, Ordonanţa de Urgenţă (OUG 27/2012) prin care ICR trece de sub autoritatea preşedintelui în subordinea Senatului, care numeşte atât conducerea operativă a institutului, cât şi membri ai consiliului de conducere.

    Misiunea Institutului Cultural Român este promovarea culturii şi civilizaţiei naţionale în ţară şi în afara ei, potrivit site-ului instituţiei. Creşterea vizibilităţii valorilor culturale româneşti în lume constituie scopul principal al activităţilor desfăşurate de ICR. Activitatea Institutului Cultural Român este înţeleasă ca o modalitate complementară de atingere a obiectivelor strategice ale României, alături de iniţiativele externe de factură politică şi economică. O direcţie prioritară de acţiune a ICR priveşte comunităţile din ţările vecine în care limba româna este vorbită ca limbă maternă.

    În prezent, reţeaua institutelor culturale româneşti din străinătate cuprinde 17 institute – Berlin, Bruxelles, Chişinău, Istanbul, Lisabona, Londra, Madrid, New York, Paris, Praga, Roma, Stockholm, Tel Aviv, Varşovia, Veneţia, Viena şi Budapesta, care a primit, în decembrie 2007, o extensie la Seghedin.

  • Răzvan Suma concertează la inaugurarea noului sediu al Institutului Cultural Român din Lisabona

    Invitaţia adresată artistului român este o continuare, întrucât, pe 1 decembrie 2014, Răzvan Suma a concertat la Lisabona la invitaţia aceleiaşi instituţii, în cadrul manifestărilor care au marcat Ziua Naţională a României, informează un comunicat remis MEDIAFAX.

    După ce ICR Lisabona a funcţionat neîntrerupt, din 2007, în clădirea Institutului Francez din capitala portugheză, începând din 1 aprilie, reprezentanţa culturală va beneficia de un spaţiu propriu, cu un profil stilistic rafinat, situat în Alfama, cel mai vizitat cartier al Lisabonei, informează sursa citată.

    Aşadar, noul sediu – aflat în vecinătatea Marii Catedrale Patriarhale a Lisabonei (Sé de Lisboa), pe Rua do Barão, nr. 8-10 – va fi inaugurat pe 9 aprilie, începând cu ora 18.00. Momentul va fi marcat prin alocuţiuni ale unor oficialităţi din România şi Portugalia: Lilian Zamfiroiu, preşedintele ICR, Ana Paula Laborinho, preşedintele Institutului Camões, Jorge Barreto Xavier, secretar de stat pentru cultură în guvernul Portugaliei, şi Vasile Popovici, ambasadorul României la Lisabona.

    În continuarea momentului festiv, Catedrala Lisabonei, simbol al regalităţii lusitane, unul dintre cele mai vechi monumente de artă religioasă din Portugalia, va găzdui, începând cu ora 19.30, un recital susţinut de Răzvan Suma.

    Astfel, publicul va avea ocazia de a asculta celebrele partituri ale lui Johann Sebastian Bach (Suitele 1, 3 şi 5 pentru violoncel), asocierea lui Răzvan Suma cu lucrările menţionate fiind una specială.

    Sub titlul “Vă place Bach?”, în 2012, Răzvan Suma a suţinut primul său turneu naţional solo, evenimentul reprezentând o premieră în România în domeniul muzicii clasice: prima interpretare a unui artist român, într-un singur concert, a integralei de suite pentru violoncel semnate de Bach.

    Intrarea la concertul de la Lisabona va fi liberă, în limita locurilor disponibile.

  • ICR vrea să cumpere bilete de avion cu o valoare estimată între 300.000 şi 900.000 de euro

    Aceste servicii de transport aerian intern şi internaţional vor fi achiziţionate de ICR prin încheierea unui acord-cadru cu maxim cinci agenţi economici.

    Durata acordului-cadru va fi de 24 de luni de la data încheierii sale, iar valoarea estimată fără TVA a acestuia este între 300.000 şi 900.000 de euro. Finanţarea va fi asigurată din fonduri bugetare, potrivit unui anunţ publicat vineri pe site-ul e-licitatie.ro.

    Astfel, ICR va încheia un acord-cadru pe o perioadă de 24 luni, în urma aplicării procedurii de licitaţie deschisă, “cu minim 3 – maxim 5 operatori economici, lansând ulterior, prin reluarea competiţiei între operatorii economici semnatari ai acordului-cadru, comenzi subsecvente de servicii pentru destinaţiile/clasele/duratele deplasărilor solicitate de către autoritatea contractantă”.

    Atribuirea comenzilor subsecvente se va realiza prin reluarea competiţiei săptămânal sau ori de câte ori apare necesitatea organizării unor deplasări interne şi internaţionale ce urmează să fie efectuate de către salariaţii, colaboratorii şi invitaţii ICR pe diverse destinaţii.

    Comenzile subsecvente vor fi atribuite prin reluarea competiţiei între operatorii economici semnatari ai acordului-cadru, iar criteriul de atribuire va fi preţul cel mai scăzut pentru fiecare bilet solicitat.

    Valoarea estimată a unui singur contract subsecvent/ comenzi subsecvente este de 30.000 de euro fără TVA, respectiv 135.000 de lei fără TVA, calculaţi la un curs mediu de 4,5 lei pentru un euro. Suma reprezintă contravaloarea unui număr de 50 de bilete pe diferite destinaţii interne şi/sau internaţionale.

    Cantităţile estimate a fi solicitate pe durata întregului acord-cadru sunt între 300 şi 2.500 de bilete, se mai arată în anunţul citat.

    Termenul limită pentru primirea ofertelor sau a cererilor de participare este 12 mai, ora 11.00. Ofertele vor fi deschise în aceeaşi zi, de la ora 14:00, la sediul Institutului Cultural Român.

  • ICR vrea să cumpere bilete de avion cu o valoare estimată între 300.000 şi 900.000 de euro

    Aceste servicii de transport aerian intern şi internaţional vor fi achiziţionate de ICR prin încheierea unui acord-cadru cu maxim cinci agenţi economici.

    Durata acordului-cadru va fi de 24 de luni de la data încheierii sale, iar valoarea estimată fără TVA a acestuia este între 300.000 şi 900.000 de euro. Finanţarea va fi asigurată din fonduri bugetare, potrivit unui anunţ publicat vineri pe site-ul e-licitatie.ro.

    Astfel, ICR va încheia un acord-cadru pe o perioadă de 24 luni, în urma aplicării procedurii de licitaţie deschisă, “cu minim 3 – maxim 5 operatori economici, lansând ulterior, prin reluarea competiţiei între operatorii economici semnatari ai acordului-cadru, comenzi subsecvente de servicii pentru destinaţiile/clasele/duratele deplasărilor solicitate de către autoritatea contractantă”.

    Atribuirea comenzilor subsecvente se va realiza prin reluarea competiţiei săptămânal sau ori de câte ori apare necesitatea organizării unor deplasări interne şi internaţionale ce urmează să fie efectuate de către salariaţii, colaboratorii şi invitaţii ICR pe diverse destinaţii.

    Comenzile subsecvente vor fi atribuite prin reluarea competiţiei între operatorii economici semnatari ai acordului-cadru, iar criteriul de atribuire va fi preţul cel mai scăzut pentru fiecare bilet solicitat.

    Valoarea estimată a unui singur contract subsecvent/ comenzi subsecvente este de 30.000 de euro fără TVA, respectiv 135.000 de lei fără TVA, calculaţi la un curs mediu de 4,5 lei pentru un euro. Suma reprezintă contravaloarea unui număr de 50 de bilete pe diferite destinaţii interne şi/sau internaţionale.

    Cantităţile estimate a fi solicitate pe durata întregului acord-cadru sunt între 300 şi 2.500 de bilete, se mai arată în anunţul citat.

    Termenul limită pentru primirea ofertelor sau a cererilor de participare este 12 mai, ora 11.00. Ofertele vor fi deschise în aceeaşi zi, de la ora 14:00, la sediul Institutului Cultural Român.

  • “Aurora”, de Cristi Puiu, deschide sezonul de film noir de la Cinemateca românească de la Londra

    Cinemateca românească este un program al ICR Londra lansat în anul 2010 şi derulat pe parcursul întregului an, în parteneriat cu Centrul Naţional al Cinematografiei (CNC).

    Lungmetrajul “Aurora”, care a avut premiera mondială în secţiunea Un Certain Regard a Festivalului de Film de la Cannes, îl prezintă pe Cristi Puiu nu doar în calitate de regizor, ci şi în calitate de actor în rol principal.

    Puiu îl interpretează pe Viorel, un bărbat divorţat, care, pe fondul unei depresii, recurge la acţiuni extreme. Printre numele din distribuţie se regăsesc Clara Vodă şi Gelu Colceag. Imaginea este semnată de Viorel Sergovici.

    Filmul “Aurora” este o producţie a casei Mandragora, realizată cu sprijinul Centrului Naţional al Cinematografiei din România (CNC), Eurimages, OFC Section Cinéma, Centre National de la Cinématographie (Franţa), în colaborare cu ARTE France Cinéma, ZDF/ ARTE, Societatea Română de Televiziune, TSR/SSR, HBO România.

  • Andrei Muraru s-a retras din CA al TVR, fiind înlocuit de Cristian Petcu, director în ICR

    Istoricul Andrei Muraru a renunţat la funcţia de membru al Consiliului de Administraţie al Societăţii Române de Televiziune (SRTv) după ce, la sfârşitul lunii decembrie 2014, a fost numit în funcţia de consilier prezidenţial printr-un decret semnat de preşedintele Klaus Iohannis.

    Astfel, Cristian Petcu, care era membru supleant al lui Andrei Muraru în Consiliul de Administraţie (CA) al TVR, l-a înlocuit pe Muraru în această structură de conducere a Televiziunii Române. Cristian Petcu a participat, marţi, pentru prima dată la o şedinţă a CA al TVR, au declarat, pentru MEDIAFAX, surse din Televiziunea Română.

    Andrei Muraru şi Cristian Petcu au fost numiţi membru titular, respectiv membru supleant în CA al TVR, pe 1 aprilie 2014, printr-o hotărâre a Parlamentului. Andrei Muraru şi Cristian Petcu au fost numiţi în CA al TVR din partea PNL.

    Cristian Petcu şi-a preluat automat atribuţiile în CA în momentul demisiei lui Muraru.

    Potrivit Legii 41/1994 privind organizarea şi funcţionarea TVR, locul devenit vacant în CA este ocupat de supleantul titularului.

    Absolvent al Facultăţii de Teologie Ortodoxă, Universitatea Craiova, Cristian Petcu a ocupat de-a lungul timpului mai multe funcţii în instituţii publice de cultură.

    Astfel, în prezent, Cristian Petcu este director al Direcţiei Programe Interne din Institutul Cultural Român. El a ocupat şi funcţia de secretar de stat în Ministerul Culturii, în perioada 2013 – 2014.

    Cristian Petcu a fost şi director interimar al Administraţiei Fondului Cultural Naţional (AFCN), fiind numit în această funcţie în iulie 2009, cu susţinerea PSD, după cum declarau atunci surse pentru MEDIAFAX.

    În august 2010, o serie de operatori culturali l-au acuzat pe Cristian Petcu că ar fi finanţat din fondul de urgenţă al AFCN, adică fără organizarea unui concurs, un proiect al Universităţii Valahia din Târgovişte, unde acesta era angajat ca administrator-şef al Facultăţii de Teologie. La momentul respectiv, Cristian Petcu a declarat că suma alocată fondului de urgenţă s-a încadrat în limitele prevăzute de lege.

    Pe de altă parte, în iulie 2012, Cristian Petcu a fost detaşat la şefia Institutului Naţional al Patrimoniului, unde a fost tot director interimar.

    În timpul mandatului său, respectiv pe 26 septembrie 2012, Institutul Naţional al Patrimoniului a făcut obiectul unei percheziţii a poliţiştilor, ca urmare a unor anchete efectuate de ofiţerii de la departamentul de investigare a fraudelor de la Poliţia Capitalei, într-un dosar penal ce priveşte săvârşirea infracţiunilor de abuz în serviciu contra intereselor publice, în formă continuată, şi instigare la abuz în serviciu contra intereselor publice, în formă continuată. Numele lui Petcu nu a apărut atunci în mod direct în legătură cu aceste percheziţii, însă acesta nu a putut fi contactat pentru a comenta această situaţie.

    În prezent, în afară de Cristian Petcu, din Consiliul de Administraţie al TVR mai fac parte: Stelian Tănase (preşedinte-director general), Claudiu Brînzan, Cătălin Blebea, Radu Carp, Adrian Bucur, Debreczeni Hajnal, Florin Condurăţeanu, Raico Cornea, Romina Surugiu şi Adrian Ştefan Bădescu.

  • Bugetul ICR, avizat favorabil în comisiile pentru cultură, cu o suplimentare de 1 milion de lei

    Comisiile reunite pentru cultură din Senat şi Camera Deputaţilor au avizat favorabil, marţi, cu unanimitate de voturi, bugetul Institutului Cultural Român pe anul 2015, în sumă totală de 28.200.000 de lei.

    Acestui buget i se va adăuga suma de 1 milion de lei – un amendament propus în şedinţa comisiilor de specialitate şi adoptat ulterior în unanimitate.

    “În sfârşit, în luna decembrie, directorul ICR Beijing a primit acordul autorităţilor chineze pentru membrii echipei de la ICR Beijing. Începând de la anul, vom avea 18 reprezentanţe, nu 17 ca până acum. Această a 18-a reprezentanţă, alături de cea de la New York, vor fi primele cele mai scumpe institute. (…) Vom organiza peste 1.000 de programe, vom avea 70-80 de evenimente lunar”, a spus Lilian Zamfiroiu, preşedintele Institutului Cultural Român.

    De asemenea, Zamfiroiu a spus că anul 2015 este unul al unor importante comemorări şi aniversări, prilej pentru reţeaua ICR de a organiza evenimente menite să pună în evidenţă personalităţi ale culturii şi civilizaţiei româneşti a căror apartenenţă la spaţiul identitar european nu mai trebuie demonstrată.

    Astfel, printre personalităţile care vor fi omagiate în 2015 se numără, printre altele, Tudor Arghezi, Liviu Rebreanu, Lucian Blaga, Gellu Naum, Alexandru Istrati, Ioan Petru Culianu, Ion Andreescu, Camil Ressu, Ferdinand I de Hohenzollern-Sigmaringen, rege al României, şi Emil Cioran.

    În afara amendamentului pentru suplimentarea bugetului pe 2015 cu 1 milion de lei, a fost supusă votului o majorare de 10.000 de lei pentru organizarea în Israel a unor concursuri de eseuri cu premii pentru scriitori, aceasta fiind respinsă de membrii comisiilor.

    Lilian Zamfiroiu a spus că pentru ICR New York au fost cheltuiţi, până în prezent, 400.000 de lei. “Beijing se anunţă a fi o reprezentanţă mai scumpă, am solicitat 500.000 de lei pentru Beijing, de asemenea, ca să îmbrăcăm toate aceste proiecte (ale anului 2015, n.r.) (…) se va face un concurs de proiecte şi ca acest concurs să fie deschis am mai solicitat încă un milion de lei. De asemenea, (…) noi, având această sumă mică, am reuşit să finanţăm revistele culturale din Republica Moldova”, a spus preşedintele ICR.

    Pe parcursul anului calendaristic şi bugetar 2015, în reţeaua ICR vor avea loc aproximativ 1.000 de programe şi proiecte culturale, diseminate în peste 1.200 de evenimente, la care vor participa aproximativ 2.000 de invitaţi.

    Astfel, la nivelul institutelor culturale româneşti din străinătate se vor desfăşura în anul 2015 programe multiple grupate în proiecţii şi festivaluri de film, evenimente artistice postmedia, spectacole de balet şi de dans contemporan, expoziţii de design, tapiserie, cu subiecte folclorice şi antropologice, expoziţii de pictură şi sculptură, expoziţii de fotografie, expoziţii de arhitectură şi urbanism, expoziţii de gravură, desen şi banda desenată, dar şi recitaluri artistice.

    ICR Beijing va organiza şi concerte de pian, vioară, pentru promovarea creaţiei compozitorilor români Ciprian Porumbescu şi George Enescu. Institutul Cultural Român de la Beijing va organiza, pentru prima oară în 2015, prezenţa românească la târguri de carte şi de literatură desfăşurate pe teritoriul Chinei, pentru o promovare adecvată a scriitorilor români de valoare şi pentru înlesnirea traducerilor din literatura română pe piaţa locală, cu concursul editurilor chineze interesate. Dată fiind anvergura pe care o are, Bienala de Artă de la Beijing va figura, de asemenea, în programul reprezentanţei din capitala Chinei, arta plastică contemporană românească având nevoie de o mai bună şi mai intensă promovare în spaţiul asiatic.

    De asemenea, ICR propune, la Lisabona, prezentarea spectacolelor “Oedip”, în regia lui Silviu Purcărete, la Festivalul de Teatru din Almada.

    Institutul Cultural Român de la Londra va organiza, în anul 2015, “Luna Enescu la Londra”, pentru celebrarea marelui compozitor român, în anul Festivalului Enescu. Vor avea loc concerte, expoziţii, prelegere cu muzicieni şi critici muzicali cunoscuţi international. Un alt proiect de mare vizibilitate va fi în Marea Britanie şi “Caravana The Flying Cinematheque – Festival itinerant al filmului românesc în Marea Britanie”. Proiecţiile vor avea loc în cinematografe de artă din Liverpool, Bristol, Edinburgh şi Londra.

    Reprezentanţa de la Paris va organiza, de asemenea, o stagiune de teatru românesc în Sala Bizantină a Palatului Béhague. Vor fi prezentate spectacolele “Hoţii de frumuseţe”, după Pascal Bruckner, cu Florin Zamfirescu, Ioana Pavelescu, Medeea Marinescu, Ştefana Samfira, Radu Micu, Ionuţ Niculae, “Mecanica inimii”, după Mathias Malzieu, cu Marius Manole, Maia Morgenstern, Marian Râlea, Medeea Marinescu, Şerban Pavlu, “Oscar şi Tanti Roz”, după Eric Emmanuell Schmitt, cu Oana Pellea, Marius Manole, Antoaneta Cojocaru, Cristina Casian, şi “Dragostea durează 3 ani”, dupa Frédéric Beigbeder, cu Cristi Iacob, Ilinca Goia, Vitalie Bichir şi Gabriela Iacob.

    Potrivit proiectului, în opt ani de funcţionare a programelor “20 de autori”, Translation and Publication Support Programme – TPS şi Publishing România au fost traduse, în 24 de limbi străine, aproape 380 de titluri.

    În legătură cu capitolul ICR privind Politica în domeniul investiţiilor publice, fondurile de investiţii alocate pentru institut sunt direcţionate către “Alte cheltuieli de investiţii”. Potrivit strategiei de investiţii, ICR doreşte înlocuirea parţială, prin programul “Rabla”, a parcului auto comun existent, unde durata normală de funcţionare este depăşită şi nu mai prezintă siguranţă în circulaţie, şi modernizarea echipamentelor de birotică existente.

  • ICR solicită un buget de peste 28 milioane lei pentru cele aproximativ 1.200 de evenimente din 2015

    Potrivit proiectului său de buget, Institutul Cultural Român solicită pentru anul 2015 suma de 28.200.000 de lei, cu 0,71% mai mare ca în 2014, când instituţia a beneficiat de la bugetul de stat de 28.000.000 de lei.

    Pe parcursul anului calendaristic şi bugetar 2015, în reţeaua ICR vor avea loc aproximativ de 1.000 de programe şi proiecte culturale, diseminate în peste 1.200 de evenimente, la care vor participa aproximativ 2.000 de invitaţi.

    Astfel, la nivelul institutelor culturale româneşti din străinătate se vor desfăşura în anul 2015 programe multiple grupate în proiecţii şi festivaluri de film, evenimente artistice postmedia, spectacole de balet şi de dans contemporan, expoziţii de design, tapiserie, cu subiecte folclorice şi antropologice, expoziţii de pictură şi sculptură, expoziţii de fotografie, expoziţii de arhitectură şi urbanism, expoziţii de gravură, desen şi banda desenată, dar şi recitaluri artistice.

    Anul 2015 reprezintă unul al unor importante comemorări şi aniversări, prilej pentru reţeaua ICR de a organiza evenimente menite să pună în evidenţă personalităţi ale culturii şi civilizaţiei româneşti a căror apartenenţă la spaţiul identitar european nu mai trebuie demonstrată. Printre personalităţile care vor fi omagiate în 2015 se numără Tudor Arghezi (135 de ani de la naştere), Liviu Rebreanu (130 de ani de la naştere), Lucian Blaga (120 de ani de la naştere), Gellu Naum (100 de ani de la naştere), Alexandru Istrati (pictor, 100 de ani de la naştere), Ioan Petru Culianu (65 de ani de la naştere), Ion Andreescu (pictor, 165 de ani de la naştere), Camil Ressu (135 de ani de la naştere), Nicolae Labiş (80 de ani de la naştere), Ferdinand I de Hohenzollern-Sigmaringen, rege al Romaniei (150 de ani de la naştere), George Călinescu (50 de ani de la deces), Nicolae Tonitza (75 de ani de la deces) şi Emil Cioran (20 de ani de la deces).

    Nou înfiinţata reprezentanţă a Institutului Cultural Român ICR Beijing, deschis în ultimul trimestru al anului 2014, va avea o activitate susţinută în primul an după inaugurare, propunând mediului cultural chinez o serie amplă de proiecte şi programe culturale ambiţioase, de mare impact şi prestigiu cultural, potrivit proiectului de buget. În acest sens, Institutul Cultural Român de la Beijing va organiza în capitala Chinei, în premieră, proiecţii de film românesc şi va dedica câteva evenimente teatrului naţional, prin evocarea operei unor dramaturgi, precum D. R. Popescu, prin prezentarea măiestriei artiştilor păpuşari români şi prin expunerea teatrului de expresie corporală din România, excelent exemplificată de producţiile Teatrului Masca. Vor avea loc, de asemenea, recitaluri de muzică românească, în interpretarea unor artişti precum naistul Nicolae Voiculeţ, flautistul Bogdan Ştefănescu şi pianistul Matei Rogoz.

    ICR Beijing va organiza şi concerte de pian, vioară, pentru promovarea creaţiei compozitorilor români Ciprian Porumbescu şi George Enescu. Institutul Cultural Român de la Beijing va organiza, pentru prima oară în 2015, prezenţa românească la târguri de carte şi de literatură desfăşurate pe teritoriul Chinei, pentru o promovare adecvată a scriitorilor români de valoare şi pentru înlesnirea traducerilor din literatura română pe piaţa locală, cu concursul editurilor chineze interesate. Dată fiind anvergura pe care o are, Bienala de Artă de la Beijing va figura, de asemenea, în programul reprezentanţei din capitala Chinei, arta plastică contemporană românească având nevoie de o mai bună şi mai intensă promovare în spaţiul asiatic.

    De asemenea, ICR propune, la Lisabona, prezentarea spectacolelor “Oedip”, în regia lui Silviu Purcărete, la Festivalul de Teatru din Almada.

    Institutul Cultural Român de la Londra va organiza, în anul 2015, “Luna Enescu la Londra”, pentru celebrarea marelui compozitor român, în anul Festivalului Enescu. Vor avea loc concerte, expoziţii, prelegere cu muzicieni şi critici muzicali cunoscuţi international. Un alt proiect de mare vizibilitate va fi în Marea Britanie şi “Caravana The Flying Cinematheque – Festival itinerant al filmului românesc în Marea Britanie”. Proiecţiile vor avea loc în cinematografe de artă din Liverpool, Bristol, Edinburgh şi Londra.

    Reprezentanţa de la Paris va organiza, de asemenea, o stagiune de teatru românesc în Sala Bizantină a Palatului Béhague. Vor fi prezentate spectacolele “Hoţii de frumuseţe”, după Pascal Bruckner, cu Florin Zamfirescu, Ioana Pavelescu, Medeea Marinescu, Ştefana Samfira, Radu Micu, Ionuţ Niculae, “Mecanica inimii”, după Mathias Malzieu, cu Marius Manole, Maia Morgenstern, Marian Râlea, Medeea Marinescu, Şerban Pavlu, “Oscar şi Tanti Roz”, după Eric Emmanuell Schmitt, cu Oana Pellea, Marius Manole, Antoaneta Cojocaru, Cristina Casian, şi “Dragostea durează 3 ani”, dupa Frédéric Beigbeder, cu Cristi Iacob, Ilinca Goia, Vitalie Bichir şi Gabriela Iacob.

    Potrivit proiectului, în opt ani de funcţionare a programelor “20 de autori”, Translation and Publication Support Programme – TPS şi Publishing România au fost traduse, în 24 de limbi străine, aproape 380 de titluri.

    În legătură cu capitolul ICR privind Politica în domeniul investiţiilor publice, fondurile de investiţii alocate pentru institut sunt direcţionate către “Alte cheltuieli de investiţii”. Potrivit strategiei de investiţii, ICR doreşte înlocuirea parţială, prin programul “Rabla”, a parcului auto comun existent, unde durata normală de funcţionare este depăşită şi nu mai prezintă siguranţă în circulaţie, şi modernizarea echipamentelor de birotică existente.

  • ALEGERI PREZIDENŢIALE. Ultimele date disponibile despre prezenţa la vot în străinătate

    Până la ora 13 se prezentaseră la vot 114.607 alegători, centralizaţi pe baza datelor primite de la 263 de secţii de votare din totalul de 294. Pentru comparaţie, la primul tur al alegerilor, în toate secţiile au votat în total 161.262 alegători.

    Conform MAE, la nivelul secţiilor de votare din Belgia, până la ora 16.00, ora locală au votat un număr de aproximativ 7.900 de persoane: 2.130 de persoane la sediul Ambasadei, 2.000 de persoane la sediul Secţiei consulare, 2.100 de persoane la sediul Reprezentanţei Permanente a României la UE şi 1.700 persoane la sediul Institutului Cultural Român.

    Aceasta reprezintă un număr de trei ori mai mare faţă de primul tur de scrutin, la aceeaşi oră. La ora 14.00, adică la jumătatea zilei de vot, a votat aproximativ acelaşi număr de persoane cât au votat pe durata întregii zile de vot la primul tur de scrutin.

    Potrivit datelor MAE, la secţiile de votare din Austria, până la ora 13.00, ora locală au votat un număr de aproximativ 3.750 de persoane: aproximativ 1.350 de persoane la secţia organizată la Ambasada României de la Viena,  aproximativ 1.400 la cea de la Institutul Cultural Român şi aproximativ 1.000 la Graz.

    De asemenea, secretarul de stat Carmen Burlacu a precizat că la Roma a existat o situaţie specială, ziua de duminică fiind declarată Zi fără automobile. Urmare a demersurilor Ambasadei României în Italia, primarul Romei a aprobat o derogare de la aceste restricţii, pentru ca toţi cetăţenii români care vor să-şi poată exercita dreptul de vot la secţiile din Roma. Burlacu a spus că încă de la ora 15.00, ora locală,  fuseseră deja depăşite cifrele totale de prezenţă din primul tur de scrutin pentru întreaga zi.