BusinessMagazin

Tag: ICR

  • Curtea de Conturi: Prejudiciu de 12.000 de lei şi drepturi salariale necuvenite, la Institutul Cultural Român

    Misiunea de audit financiar la ICR în urma căreia, potrivit documentelor publicate de Curtea de Conturi, “s-a exprimat o opinie contrară”, s-a desfăşurat în anul 2018. Raportul Curţii de Conturi notează faptul că “au fost constatate denaturări semnificative ale situaţiilor financiare, ţinând cont, totodată, de natura abaterilor şi a erorilor, de contextul în care s-au produs acestea, de faptul că măsurile din deciziile anterioare ale Curţii de Conturi nu au fost implementate, precum şi de faptul că valoarea totală a abaterilor identificate depăşeşte pragul de semnificaţie stabilit în etapa de planificare a misiunii de audit financiar”.
     
    Inspectorii au reţinut şi faptul că, în timpul auditului, ICR “a luat şi măsuri de corectare a unei erori determinate de faptul că au fost scoase din evidenţa contabilă bunuri reprezentând mijloace fixe – autoturisme, în sumă de 136 mii lei, pentru care s-au întocmit procese-verbale de casare, fără efectuarea operaţiunilor de valorificare a acestora prin dezmembrare şi recuperare de materiale, vânzare sau predare către centre de colectare deşeuri. În timpul misiunii de audit, conducerea entităţii a luat măsuri pentru reintroducerea în gestiune a mijloacelor de transport uzate. Tot în timpul misiunii de audit a fost înregistrată în evidenţa contabilă scoaterea din evidenţă a furnizorilor prescrişi, pentru suma de 30 mii lei, precum şi plata acestei sume către bugetul de stat”.
     
    Controlul a arătat că situaţiile financiare “au fost întocmite fără respectarea principiului contabilităţii pe bază de angajamente. Înregistrarea în contabilitate a operaţiunilor economico-financiare, respectiv a documentelor justificative, nu s-a efectuat cronologic şi sistematic, aşa cum prevăd actele normative în vigoare. În anul 2017, entitatea a evidenţiat în conturile de cheltuieli facturi reprezentând prestări servicii, respectiv deconturi de cazare aferente anului 2016, în sumă estimativă de 81.000 lei, iar pe cheltuielile anului 2018 au fost înregistrate servicii aferente
     

  • Libris.ro reprezintă România la târgurile de carte de la Paris şi Leipzig

    Parteneriatul Libris.ro cu ICR pentru crearea unui stand de carte la Salonul Cărţii de la Paris se desfăşoară pentru al patrulea an consecutiv. În cadrul parteneriatului, Libris.ro asigură personalul de la stand şi propune vizitatorilor peste 400 de titluri de carte în limba română, cele mai vândute titluri din ultimul an.

    La Leipziger Buchmesse – Târgul de carte de la Leipzig, România este ţara invitată de onoare. Libris.ro reprezintă pentru prima dată România în cadrul acestui târg şi propune publicului o selecţie de aproape 500 de titluri apreciate de români în ultimele luni. Târgul de la Leipzig se deschide pe 15 martie şi este deschis vizitatorilor până pe 19 martie.

    „Ne dorim ca şi românii stabiliţi în străinătate să rămână aproape de cultura românească, de cărţile autorilor români şi de lectura în limba română. Atât în Franţa, cât şi în Germania, există comunităţi importante de români care se vor bucura să descopere titlurile pe care le propunem, cele mai vândute titluri de carte pe Libris.ro”, a declarant Virgil Oniţă, director general al grupului de firme Libris.

  • Constantin: Săptămâna viitoare desemnăm persoane pentru funcţii vacante la BNR, ASF, AEP, ICR

    „Am hotărât astăzi (vineri, n.r.) ca la începutul săptămânii viitoare, la nivel parlamentar, să începem procedurile astfel încât să desemnăm în instituţiile importante pentru funcţionarea statului persoanele care vor fi audiate, care vor intra în dezbatere parlamentară pentru funcţia de viceguvernator al BNR, vicepreşedinte al ASF, preşedinte al AEP, pentru funcţiile de preşedinte şi vicepreşedinţi în cadrul ICR. Aceste proceduri vor începe săptămâna viitoare”, a spus Daniel Constantin, după şedinţa coaliţiei de guvernare.

    El a arătat că tot săptămâna viitoare se va discuta şi „situaţia” de la Radio România.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Eveniment dedicat lui Constantin Brâncuşi la ICR New York

    Constantin Brâncuşi (n. 19 februarie 1876, Hobiţa-Peştişani, jud. Gorj – d. 16 martie 1957, Paris) este artistul care, prin viziunea sa originală şi unică şi prin tehnicile sale inovatoare, a redefinit forma şi semnificaţia sculpturii secolului XX. Opera sa a avut o influenţă decisivă atât asupra contemporanilor săi, cât şi asupra viitoarelor generaţii de artişti.

    Evenimentul va include mai multe manifestări:

    – „Brancusi: The Art of Carving One’s Own Image” / „Brâncuşi: arta de a-şi sculpta propria imagine”. Conferinţă susţinută în engleză de dr. Doina Lemny, istoric de artă şi curator la Musée National d’Art Moderne, Centre Georges Pompidou, din Paris, de care aparţine şi celebrul “L’Atelier Brancusi”;

    – Prezentare de carte: „Brancusi, an Artist without Frontiers” / „Brâncuşi, un artist fără frontiere”, de Doina Lemny (Bucureşti, Ed. Noi Media Print, 2016);

    – Proiecţia filmului documentar „Brâncuşi – L’ensemble sculptural de Târgu Jiu en Roumanie” (2012, 15 min., coordonator: Doina Lemny, imagine: Cristian Tamaş, montaj: Marius Robu, coloana sonoră: George Enescu – “Sonata nr. 3″, vioară: George Enescu, pian: Dinu Lipatti).

    – Expoziţie de carte, cu volume provenind din fondul Bibliotecii ICR New York şi din colecţii private, dedicate operei şi personalităţii lui Brâncuşi, incluzând monografii şi studii critice, în engleză, română şi franceză. Expoziţia de carte va fi dublată de una de imagini ale lucrărilor lui Brâncuşi aflate în importante colecţii muzeale din SUA.

    Evenimentul marchează sărbătorirea a 141 de la naşterea lui Constantin Brâncuşi, şi, totodată, apropiata comemorare a 60 de ani de la dispariţia artistului.

    Doina Lemny este doctor în istoria artei, muzeograf, curator şi cercetător la Musée National d’Art Moderne, Centre Georges Pompidou din Paris. Este specialistă în sculptura modernă din prima jumătate a secolului XX, cu un interes deosebit pentru opera lui Brâncuşi.

  • Ziua Limbii Române va fi marcată la Londra, pe 31 august

    Ziua Limbii Române va fi celebrată la Institutul Cultural Român din Londra, miercuri, 31 august, printr-un eveniment dedicat celor pasionaţi de limbi străine şi ţări necunoscute, invitându-i pe doritori să descopere limba română prin conversaţii, dar şi printr-un curs demonstrativ.

    La finele zilelor de vară londoneze, miercuri 31 august, ICR Londra celebrează Ziua Limbii Române invitându-i pe cei prezenţi să descopere limba romanică considerată a fi cea mai apropiată de latina populară, singura limbă din Europa de Est ancorată în marea tradiţie a latinităţii.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Liviu Jicman: Este o ediţie a FFE pe care o sperăm memorabilă pentru că avem un număr record de filme

    Astfel, pentru prima oară, Festivalul Filmului European a fost deschis de o producţie românească, “Acasă la tata”, de Andrei Cohn, cu Alexandru Papadopol, Ioana Flora, Andi Vasluianu, Mirela Oprişor, Florin Zamfirescu şi Nataşa Raab.

    “Este o ediţie pe care o sperăm memorabilă, pentru că avem un număr record de filme, dar mai important este, poate, că sunt şi filme de foarte bună calitate pe care vă invit să le descoperim împreună în următoarea săptămână”, a declarat Liviu Jicman.

    Vicepreşedintele ICR a mulţumit echipei, partenerilor, ambasadelor şi institutelor culturale care s-au ocupat de organizarea celei de-a 19-a ediţii a Festivalului Filmului European. “Vreau să ne bucurăm aici (Cinema PRO, n.r.), la Elvira Popescu şi la Cinema Studio de producţii foarte importante, dar şi de alte evenimente pe care le puteţi descoperi în programul festivalului”, a completat Jicman.

    Amalia Enache, gazda galei, a precizat că se deschide astfel un festivalul al filmelor care nu sunt saturate de efecte speciale, “dar în care putem vedea tot felul de artificii cinematografice obţinute adesea doar cu o cameră în mână, mai puţin cu ajutorul computerelor”. “Un festival al filmelor fără bugete spectaculoase, dar cu acea ‘grande bellezza’ a cinematografiei europene, un festival cu staruri care nu ţin niciodată prima pagină a revistelor pentru operaţii sau pentru rochiile pe care le poartă, care nu generează trafic nebun pe internet şi milioane de like-uri pe Facebook, dar care generează ceva mult mai important şi anume emoţie”, a adăugat aceasta.

    În deschiderea FFE a fost proiectat şi spotul de promovare a evenimentului cinematografic, care reproduce o cunoscută scenă din filmul “La Dolce Vita” al regizorului Federico Fellini, Tudor Giurgiu, realizatorul materialului şi ambasadorul onorific al FFE, mulţumind actorilor Manuela Hărăbor şi Emilian Oprea, “pentru că s-au lăsat plouaţi de foarte multe ori”.

    “Filmele din program au fost selectate cu mare grijă, am regăsit multe titluri recente importante, premiate la mari festivaluri, filme foarte bune şi sper ca publicul să dea curs îndemnului de a veni la festival”, a completat Giurgiu.

    Pe de altă parte, Tudor Giurgiu a spus că, în urmă cu câteva zile, s-a simţit “un pic inconfortabil” în poziţia de ambasador onorific al Festivalului Filmului European. “Este vorba de nişte cuvinte pe care le-am auzit în presă, acum două zile, la o conferinţă de presă organizată de ICR. Personal, nu aş dori să mă asociez cu nişte poziţii extreme şi foarte radicale şi neplăcute din punctul meu de vedere faţă de activitatea acestui institut”, a spus Giurgiu, referindu-se la un discurs al academicianului Nicolae Breban, la prima conferinţă de presă a noului preşedinte al Institutului Cultural Român, Radu Boroianu.

    Giurgiu a spus că, în urmă cu câţiva ani, meritul echipei conduse de Horia-Roman Patapievici a fost extraordinar în a pune ICR pe hartă. “După cum meritul mandatului lui Lilian Zamfiroiu este unul la fel de important, pentru că s-a dovedit că ICR îşi poate recăpăta, în condiţiile unui buget mai auster, o stare de normalitate şi o stare de dialog cu creatorii. Sunt la fel convins că domnul Boroianu, atât cât ne cunoaştem şi ne-am revăzut ieri, va şti să imprime aceeaşi direcţie. M-aş bucura şi mi-aş dori să se întâmple aşa, aceste poziţii extreme să dispară şi să iubiţi artiştii, creatorii, oamenii care au fost înaintea dumneavoastră în institut”, a declarat Tudor Giurgiu.

    Ediţia din acest an a festivalului se va desfăşura în Bucureşti (7 – 14 mai) şi în patru oraşe din ţară – Craiova (15 – 17 mai), Iaşi şi Târgu-Mureş (22 – 24 mai) şi Hunedoara (29 – 31 mai) -, oferindu-le cinefililor 56 de producţii (drame, comedii, biografii, scurtmetraje, documentare, filme de animaţie) provenind din 26 de ţări europene.

    Programul celei de-a 19-a ediţii a Festivalului Filmului European prezintă şi o serie de evenimente conexe. Proiecţii multimedia şi concerte live de Ziua Europei, cu duoul Disco Sigareta şi instalaţia interactivă Cross Reality by Kotki Visuals, atelierele de educaţie cinematografică pentru elevi cu criticul de film Ileana Bîrsan şi atelierul de critică de film susţinut de Andrei Rus se numără printre evenimentele festivalului.

    De asemenea, se vor desfăşura ateliere de critică de film, de educaţie cinematografică pentru elevi, workshop-ul de animaţie pentru copii Anim’est, proiecţii multimedia şi concerte live.

    Pe toată durata festivalului, spectatorii au posibilitatea să voteze filmul preferat. În funcţie de voturile exprimate, premiul publicului va fi oferit la gala de închidere de pe 14 mai.

    Accesul la filme este gratuit, pe baza unor tichete cu valoare nominală zero, care pot fi obţinute de la casele de bilete, în ziua proiecţiei. La galele de deschidere şi de închidere, accesul se face pe bază de invitaţie. La unele evenimente, unde numărul de locuri este limitat, este nevoie de o înscriere prealabilă. Detalii vor fi oferite în curând, pe www.ffe.ro.

    De asemenea, Anim’est – workshop de animaţie pentru copii (8-13 ani), sub îndrumarea lui Vasile Alboiu, face parte din programul evenimentului cinematografic.

    Mai multe detalii despre filmele proiectate în cadrul FFE, calendarul proiecţiilor, evenimente speciale, ştiri la zi, concursuri, participarea la votul pentru acordarea premiului publicului şi alte informaţii se găsesc pe www.facebook.com/ffeRomania.

    Partenerii FFE sunt Uniunea Cineaştilor din România (UCIN), Cinema Elvira Popescu, Asociaţia K’arte, Cinema ARTA, primăria Municipiului Craiova, primăria Municipiului Iaşi, primăria Municipiului Tîrgu-Mureş, primăria Municipiului Hunedoara şi Castelul Corvinilor.

    Festivalul este organizat de Institutul Cultural Român (ICR) şi Reprezentanţa Comisiei Europene în România, sub egida EUNIC, cu sprijinul ambasadelor şi centrelor culturale ale ţărilor europene.

  • Liviu Jicman: Este o ediţie a FFE pe care o sperăm memorabilă pentru că avem un număr record de filme

    Astfel, pentru prima oară, Festivalul Filmului European a fost deschis de o producţie românească, “Acasă la tata”, de Andrei Cohn, cu Alexandru Papadopol, Ioana Flora, Andi Vasluianu, Mirela Oprişor, Florin Zamfirescu şi Nataşa Raab.

    “Este o ediţie pe care o sperăm memorabilă, pentru că avem un număr record de filme, dar mai important este, poate, că sunt şi filme de foarte bună calitate pe care vă invit să le descoperim împreună în următoarea săptămână”, a declarat Liviu Jicman.

    Vicepreşedintele ICR a mulţumit echipei, partenerilor, ambasadelor şi institutelor culturale care s-au ocupat de organizarea celei de-a 19-a ediţii a Festivalului Filmului European. “Vreau să ne bucurăm aici (Cinema PRO, n.r.), la Elvira Popescu şi la Cinema Studio de producţii foarte importante, dar şi de alte evenimente pe care le puteţi descoperi în programul festivalului”, a completat Jicman.

    Amalia Enache, gazda galei, a precizat că se deschide astfel un festivalul al filmelor care nu sunt saturate de efecte speciale, “dar în care putem vedea tot felul de artificii cinematografice obţinute adesea doar cu o cameră în mână, mai puţin cu ajutorul computerelor”. “Un festival al filmelor fără bugete spectaculoase, dar cu acea ‘grande bellezza’ a cinematografiei europene, un festival cu staruri care nu ţin niciodată prima pagină a revistelor pentru operaţii sau pentru rochiile pe care le poartă, care nu generează trafic nebun pe internet şi milioane de like-uri pe Facebook, dar care generează ceva mult mai important şi anume emoţie”, a adăugat aceasta.

    În deschiderea FFE a fost proiectat şi spotul de promovare a evenimentului cinematografic, care reproduce o cunoscută scenă din filmul “La Dolce Vita” al regizorului Federico Fellini, Tudor Giurgiu, realizatorul materialului şi ambasadorul onorific al FFE, mulţumind actorilor Manuela Hărăbor şi Emilian Oprea, “pentru că s-au lăsat plouaţi de foarte multe ori”.

    “Filmele din program au fost selectate cu mare grijă, am regăsit multe titluri recente importante, premiate la mari festivaluri, filme foarte bune şi sper ca publicul să dea curs îndemnului de a veni la festival”, a completat Giurgiu.

    Pe de altă parte, Tudor Giurgiu a spus că, în urmă cu câteva zile, s-a simţit “un pic inconfortabil” în poziţia de ambasador onorific al Festivalului Filmului European. “Este vorba de nişte cuvinte pe care le-am auzit în presă, acum două zile, la o conferinţă de presă organizată de ICR. Personal, nu aş dori să mă asociez cu nişte poziţii extreme şi foarte radicale şi neplăcute din punctul meu de vedere faţă de activitatea acestui institut”, a spus Giurgiu, referindu-se la un discurs al academicianului Nicolae Breban, la prima conferinţă de presă a noului preşedinte al Institutului Cultural Român, Radu Boroianu.

    Giurgiu a spus că, în urmă cu câţiva ani, meritul echipei conduse de Horia-Roman Patapievici a fost extraordinar în a pune ICR pe hartă. “După cum meritul mandatului lui Lilian Zamfiroiu este unul la fel de important, pentru că s-a dovedit că ICR îşi poate recăpăta, în condiţiile unui buget mai auster, o stare de normalitate şi o stare de dialog cu creatorii. Sunt la fel convins că domnul Boroianu, atât cât ne cunoaştem şi ne-am revăzut ieri, va şti să imprime aceeaşi direcţie. M-aş bucura şi mi-aş dori să se întâmple aşa, aceste poziţii extreme să dispară şi să iubiţi artiştii, creatorii, oamenii care au fost înaintea dumneavoastră în institut”, a declarat Tudor Giurgiu.

    Ediţia din acest an a festivalului se va desfăşura în Bucureşti (7 – 14 mai) şi în patru oraşe din ţară – Craiova (15 – 17 mai), Iaşi şi Târgu-Mureş (22 – 24 mai) şi Hunedoara (29 – 31 mai) -, oferindu-le cinefililor 56 de producţii (drame, comedii, biografii, scurtmetraje, documentare, filme de animaţie) provenind din 26 de ţări europene.

    Programul celei de-a 19-a ediţii a Festivalului Filmului European prezintă şi o serie de evenimente conexe. Proiecţii multimedia şi concerte live de Ziua Europei, cu duoul Disco Sigareta şi instalaţia interactivă Cross Reality by Kotki Visuals, atelierele de educaţie cinematografică pentru elevi cu criticul de film Ileana Bîrsan şi atelierul de critică de film susţinut de Andrei Rus se numără printre evenimentele festivalului.

    De asemenea, se vor desfăşura ateliere de critică de film, de educaţie cinematografică pentru elevi, workshop-ul de animaţie pentru copii Anim’est, proiecţii multimedia şi concerte live.

    Pe toată durata festivalului, spectatorii au posibilitatea să voteze filmul preferat. În funcţie de voturile exprimate, premiul publicului va fi oferit la gala de închidere de pe 14 mai.

    Accesul la filme este gratuit, pe baza unor tichete cu valoare nominală zero, care pot fi obţinute de la casele de bilete, în ziua proiecţiei. La galele de deschidere şi de închidere, accesul se face pe bază de invitaţie. La unele evenimente, unde numărul de locuri este limitat, este nevoie de o înscriere prealabilă. Detalii vor fi oferite în curând, pe www.ffe.ro.

    De asemenea, Anim’est – workshop de animaţie pentru copii (8-13 ani), sub îndrumarea lui Vasile Alboiu, face parte din programul evenimentului cinematografic.

    Mai multe detalii despre filmele proiectate în cadrul FFE, calendarul proiecţiilor, evenimente speciale, ştiri la zi, concursuri, participarea la votul pentru acordarea premiului publicului şi alte informaţii se găsesc pe www.facebook.com/ffeRomania.

    Partenerii FFE sunt Uniunea Cineaştilor din România (UCIN), Cinema Elvira Popescu, Asociaţia K’arte, Cinema ARTA, primăria Municipiului Craiova, primăria Municipiului Iaşi, primăria Municipiului Tîrgu-Mureş, primăria Municipiului Hunedoara şi Castelul Corvinilor.

    Festivalul este organizat de Institutul Cultural Român (ICR) şi Reprezentanţa Comisiei Europene în România, sub egida EUNIC, cu sprijinul ambasadelor şi centrelor culturale ale ţărilor europene.

  • Radu Boroianu: Academicianul Nicolae Breban va fi preşedintele onorific al Consiliului consultativ al ICR

    La conferinţa de presă organizată marţi, în Bucureşti, la sediul Institutului Cultural Român, au participat preşedintele instituţiei, Radu Boroianu, cei doi vicepreşedinţi ai ICR, Liviu Jicman şi Nagy Zoltan, şi academicianul Nicolae Breban.

    “Onoarea este dublă, pentru că, în acelaşi timp, eram pregătit, dar nu chiar astăzi, să-l rog pe domnul academician (Nicolae, n.r.) Breban, în calitatea sa multiplă, de mare creator, probabil cel mai important romancier ale epocii moderne pe care l-a dat România, dar în acelaşi timp, poate puţini dintre dumneavoastră mai ştiu, că domnul Breban este la el acasă în lumea muzicii, a filosofiei”, a spus Radu Boroianu.

    În acest context, Radu Boroianu a precizat că Institutul Cultural Român are nevoie de un Consiliu consultativ, după cum prevede şi legea de funcţionare a ICR. “Am să-l rog pe domnul Breban să accepte să asigure preşedinţia onorifică a acestui Consiliu Consultativ”, a declarat Radu Boroianu.

    De asemenea, Radu Boroianu a spus că forul consultativ al ICR va fi format din şapte membri, care vor fi numiţi de preşedintele ICR.

    Întrebat de ce s-a gândit la Nicolae Breban pentru această funcţie, Radu Boroianu a spus că “el este marcat de personalitatea integrală, nu numai de aspectele lui câteodată rebarbative şi mai abrazive”. “Este un om de o cultură cu totul covârşitoare, este cel mai mare romancier modern al limbii române, este un om care are o cultură muzicală cu totul necomună, o cultură filosofică, este o personalitate complexă. Este un om dificil, nu există mare creator care să nu fie dificil, dar este şi o autoritate care nu poate fi negată”, a spus Boroianu.

    Prezent la conferinţa de presă, Nicolae Breban a spus că se bucură că Radu Boroianu a preluat funcţia de preşedinte al Institutului Cultural Român. El a subliniat că fostul secretar de stat ar trebui lăsat să conducă trei patru ani ICR-ul, afirmând că Academia Română sprijină Institutul Cultural Român.

    “Eu cred că ICR şi-a câştigat un şef pe care îl aştepta şi îl merita, eu l-am susţinut, am vrut să-l susţin şi pe amicul meu Andrei Marga, regret că a fost dislocat atât de repede şi de brutal. Institutul Cultural Român, cultura, Radu Boroianu a spus foarte bine, este unul dintre obiectele noastre cele mai preţioase de export, dar şi de structurare, de stabilizare (…) a acestei naţiuni, care este ameninţată de foarte multe lucruri, printre altele de dezmembrare”, a spus Nicolae Breban.

    “George Soros, în America, acest mare speculant financiar, împreună cu amicii săi din România, Mircea Mihăieş, (Gabriel, n.r.) Liiceanu, (Horia Roman, n.r.) Patapievici şi alţii care consideră că nu mai este nevoie de statul român, că Mihai Eminescu este un cadavru aruncat, că noi, aştia mai în vârstă, care am creat operă, suntem depăşiţi, că totul este depăşit, Eminescu este depăşit, că Ion Barbu este depăşit, că Iorga este depăşit, că Cantemir este depăşit şi a început literatura asta de p..ă, de p…ă (…), de prostituţie, imaginea asta de mizerabilism”, a spus Nicolae Breban.

    Potrivit legii privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Institutului Cultural Român, “pe lângă preşedintele institutului funcţionează un consiliu consultativ format din personalităţi de prestigiu în domeniul culturii, artei, învăţământului şi ştiinţei, din ţară şi din străinătate”. De asemenea, potrivit actului normativ “componenţa, organizarea şi funcţionarea consiliului consultativ se aprobă prin ordin al preşedintelui institutului”.

    Radu Boroianu, care a fost senator ales în legislatura 1996 – 2000, însă şi-a dat demisia în 1997, a fost votat de plenul Senatului, pe 28 aprilie, în funcţie de preşedinte al ICR. Boroianu a primit 64 de voturi “pentru” şi 49 “împotrivă”. În aceeaşi zi, plenul Senatului a luat act de demisia lui Lilian Zamfiroiu din funcţia de preşedinte al ICR.

    Între 1991 – 1992, Boroianu a fost secretar de stat în Ministerul Culturii, dar şi vicepreşedinte al PNL în perioada CDR. În cabinetul condus de Victor Ciorbea a deţinut funcţia de ministru delegat pentru informaţii publice. În 1997 a fost numit de Emil Constantinescu ambasador al României în Elveţia, pentru ca în 2001 Boroianu să fie rechemat de Ion Iliescu. În 2005, acesta este numit secretar de stat pentru francofonie de premierul Călin Popescu Tăriceanu, iar, în 2009, se afla alături de Emil Constantinescu în comitetul de sprijin al candidatului la alegerile prezidenţiale Crin Antonescu. De asemenea, între 2013 şi 2014 a ocupat funcţia de secretar de stat în Ministerul Culturii. Radu Boroianu este administrator al unei galerii de artă, European Art Gallery. În prezent, este vicepreşedinte al Partidului Liberal Reformator, condus de Călin Popescu Tăriceanu.

  • Nadia Tunsu şi Ionuţ Munteanu au primit avize favorabile pentru ICR Istanbul şi ICR Praga

    Nadia Doina Tunsu a primit, marţi, avizul conform al comisiilor de Cultură şi Politică Externă din Senat pentru funcţia de director al ICR Istanbul, cu 16 voturi favorabile din 16.

    În prezent, Tunsu este director al Direcţiei Relaţii Internaţionale şi Afaceri Europene în cadrul Ministerului Culturii, din ianuarie 2012. Anterior, ea a fost coordonatoarea Biroului UNESCO din cadrul Ministerului Culturii, unde s-a ocupat de relaţia cu Turcia.

    Nadia Tunsu a precizat că doreşte “o prezenţă mai vizibilă a României la evenimentele de pe tot teritoriul Turciei”, subliniind că “principalul target” al ICR Istanbul ar trebui să fie publicul turc.

    Şi Ionuţ Munteanu a primit aviz favorabil pentru funcţia de director al ICR Praga, cu 12 voturi “pentru” şi 4 “împotrivă”.

    Munteanu este licenţiat al Facultăţii de Filosofie în 2002, iar în 2004 a obţinut o diplomă de studii aprofundate la Paris.A absolvit şi un master la SNSPA în publicitate şi reclamă.

    Ionuţ Munteanu a fost profesor de istoria religiilor şi a culturii la Liceul Lauder din Bucureşti şi consilier parlamentar la Comisia pentru relaţia cu UNESCO.

    Tot marţi, comisiile de Cultură şi de Politică Externă din Senat au dat aviz favorabil, în unanimitate, lui Dan Shafran pentru postul de director adjunct al ICR Stockholm.

    În prezent, Shafran este director al ICR Stockholm. Fiind la al doilea mandat, s-a decis ca acesta să candideze pentru postul de director adjunct din motive de continuitate, iar postul de director nu va fi ocupat pentru o anumită perioadă.

    Secretarul de stat în MAE Radu Podgorean a explicat că nu există impedimente pentru numirea lui Shafran în funcţia de director adjunct.

  • Nadia Tunsu şi Ionuţ Munteanu au primit avize favorabile pentru ICR Istanbul şi ICR Praga

    Nadia Doina Tunsu a primit, marţi, avizul conform al comisiilor de Cultură şi Politică Externă din Senat pentru funcţia de director al ICR Istanbul, cu 16 voturi favorabile din 16.

    În prezent, Tunsu este director al Direcţiei Relaţii Internaţionale şi Afaceri Europene în cadrul Ministerului Culturii, din ianuarie 2012. Anterior, ea a fost coordonatoarea Biroului UNESCO din cadrul Ministerului Culturii, unde s-a ocupat de relaţia cu Turcia.

    Nadia Tunsu a precizat că doreşte “o prezenţă mai vizibilă a României la evenimentele de pe tot teritoriul Turciei”, subliniind că “principalul target” al ICR Istanbul ar trebui să fie publicul turc.

    Şi Ionuţ Munteanu a primit aviz favorabil pentru funcţia de director al ICR Praga, cu 12 voturi “pentru” şi 4 “împotrivă”.

    Munteanu este licenţiat al Facultăţii de Filosofie în 2002, iar în 2004 a obţinut o diplomă de studii aprofundate la Paris.A absolvit şi un master la SNSPA în publicitate şi reclamă.

    Ionuţ Munteanu a fost profesor de istoria religiilor şi a culturii la Liceul Lauder din Bucureşti şi consilier parlamentar la Comisia pentru relaţia cu UNESCO.

    Tot marţi, comisiile de Cultură şi de Politică Externă din Senat au dat aviz favorabil, în unanimitate, lui Dan Shafran pentru postul de director adjunct al ICR Stockholm.

    În prezent, Shafran este director al ICR Stockholm. Fiind la al doilea mandat, s-a decis ca acesta să candideze pentru postul de director adjunct din motive de continuitate, iar postul de director nu va fi ocupat pentru o anumită perioadă.

    Secretarul de stat în MAE Radu Podgorean a explicat că nu există impedimente pentru numirea lui Shafran în funcţia de director adjunct.