Opoziţia a decis vineri să semneze un acord cu preşedintele ucrainean Viktor Ianukovici, a declarat unul dintre principalii lideri ai acesteia, Oleg Tiagnibok, citat de agenţia Interfax, relatează AFP.
Preşedintele ucrainean a anunţat vineri concesii majore faţă de opoziţie, inclusiv alegeri prezidenţiale anticipate, formarea unui guvern de coaliţie şi o reformă constituţională, în urma unor violenţe care s-au soldat, începând de marţi, cu aproape 80 de morţi.
Preşedintele Viktor Ianukovici şi reprezentanţii opoziţiei au semnat vineri, în prezenţa mediatorilor europeni, un acord de ieşire din criză, care prevede concesii importante din partea puterii, dar care ar putea să fie considerate insuficiente după baia de sânge care a îndoliat Kievul, relatează AFP.
Acordul, semnat vineri la palatul prezidenţial în prezenţa mediatorilor europeni, prevede un scrutin prezidenţial anticipat, formarea unui guvern de coaliţie şi o reformă constituţională. Acordul a fost obţinut în urma unor violenţe care s-au soldat cu 80 de morţi, începând de marţi, la Kiev.
Principalii trei lideri ai opoziţiei ucrainene, Vitali Kliciko, Arseni Iaţeniuk şi Oleg Tiagnibok au semnat acordul, alături de miniştrii de Externe german Franz-Walter Steinmeier şi polonez Radoslaw Sikorski, a constatat AFP. Reprezentantul Rusiei nu a semnat textul.
Opoziţia, reprezentată de către “Consiliul Maidan”, şi-a exprimat anterior acordul, cu condiţia ca actualul ministru de Interne Vitali Zaharcenko să nu facă parte din viitorul Guvern, iar procurorul general Viktor Pcionka să nu mai rămână în funcţie, potrivit lui Oleg Tiagnibok. Cei doi sunt vizaţi din cauza rolului în reprimarea judiciară şi din partea poliţiei a manifestanţilor.
Preşedintele Ianukovici a anunţat vineri dimineaţa lansarea unei proceduri în vederea unor “alegeri prezidenţiale anticipate”, fără să avanseze o dată prcisă. Următoarele alegeri prezidenţiale sunt programate în martie 2015.
El a promis totodată un “proces de revenire la Constituţia din 2004”, care va reduce puterile preşedintelui în favoarea Guvernului şi Parlamentului, şi formarea unui “guvern de unitate naţională”.
Ianukovici răspundea astfel unor revendicări majore formulate de către opoziţie, care ocupă de exact trei luni Piaţa Maidan, în centrul capitalei ucrainene.
– Un nivel de violenţă fără precedent
Aceste promisiuni ar putea, totuşi, să nu fie considerate suficiente, după violenţele care s-au soldat cu aproape 80 de morţi începând de marţi, un nivel de violenţă fără precedent pentru această ţară desprinsă din fosta Uniune Sovietică.
În Piaţa Maidan, simbolul mişcării de contestare, în care vineri erau prezente între 25.000 şi 30.000 de persoane, manifestanţii nu păreau pregătiţi să renunţe, chiar dacă atmosfera era mult mai puţin tensionată decât joi, unii dintre ei făcându-şi poze sau aprinzând focuri de artificii.
“Oamenii spun că nu vor pleca din (Piaţa) Maidan atât timp cât Ianukovici nu va pleca” de la putere, a declarat pentru AFP un locuitor din Kiev, Oleg Bukoienko, în vârstă de 34 de ani. “Alegeri în decembrie nu este suficient. Trebuie să plece acum. Dacă nu, poate să sfârşească la fel ca (liderul libian Muammar) Kadhafi sau (cel român Nicolae) Ceauşescu”, a adăugat el, evocând “crime” comise, în opinia sa, de către preşedintele ucrainean.
“Nu cred că este decizia lui Ianukovici. Acest lucru i-a fost impus de către europeni. Nu putem să avem încredere în el. El spune ceva şi face altceva”, a conchis Bukoienko.
Toate aceste anunţuri oficiale au fost făcute după o zi şi o noapte de negocieri.
Reuniţi la Bruxelles, miniştrii europeni de Externe au decis joi să impună interdicţia eliberării de vize şi să blocheze averile celor care se fac vinovaţi de violenţe.
Washingtonul a ridicat tonul, ameninţând că va adopta sancţiuni împotriva “guvernelor responsabile de violenţe”, un mesaj transmis de către vicereşedintele Joe Biden în mod direct lui Ianukovici, în timp ce secretarul de Stat John Kerry a îndemnat să se pună capăt violenţelor şi “morţilor lipsite de sens”.
În contextul în care Ucraina riscă falimentul, Rusia i-a promis acordarea unui credit în valoare de 15 miliarde de dolari şi o reducere importantă la preţul gazelor naturale.
Ministerul ucrainean de Interne a acuzat vineri dimineaţa manifestanţi că au deschis focul, încercând să spargă cordoane de poliţişti, către Parlament. Manifestanţi intervievaţi de AFP la faţa locului au negat incidentul, acuzând poliţia că a utilizat grenade asurzitoare.
Adjunctul şefului Statului Major al armatei ucrainene, Iuri Dumanski, a demisionat vineri, în semn de protest faţă de tentative de implicare a armatei în conflict.
“În prezent se implică armata în conflictul civil. Acest lucru poate antrena morţi în număr mare”, a declarat el pentru postul Kanal 5.
Anunţarea suspendării negocierilor asupra unui acord de asociere cu UE, în schimbul unei relansări a relaţiilor economice cu Moscova a determinat, la 21 noiembrie, mii de persoane să iasă în stradă.
Opozanta încarcerată Iulia Timoşenko a cerut joi seara “îndepărtarea imediată a lui Ianukovici” de la putere. Declanşarea unor “proceduri judiciare împotriva lui pentru uciderea în masă a civililor trebuie să fie singura doleanţă a poporului, opoziţiei şi comunităţii internaţionale”, aprecia ea.
Cauza radicalizării protestelor este legea promulgată la 16 ianuarie de preşedintele Viktor Ianukovici, prin care se interzice amplasarea de corturi sau scene neautorizate în zone publice (metoda patentată de indignaţii spanioli în 2011 şi adoptată şi de protestatarii ucraineni) şi se introduce răspunderea penală pentru calomnierea oficialilor guvernamentali.
Opoziţia a convocat un miting la Kiev spre a cere abolirea noii legi şi demisia guvernului, însă manifestaţia a devenit violentă, până acolo încât unul dintre liderii opoziţiei, fostul boxer Vitali Kliciko, le-a cerut protestatarilor să înceteze temporar confruntările până la încheierea negocierilor cu preşedintele Ianukovici pentru rezolvarea crizei. Negocierile, în cursul cărora Ianukovici s-a arătat dispus să modifice controversata lege şi să procedeze la o remaniere guvernamentală, au eşuat însă, întrucât opoziţia nu doreşte remaniere, ci plecarea de la putere a regimului, astfel încât luptele de stradă au reizbucnit în forţă, fără perspective imediate de liniştire a situaţiei.
Cancelariile occidentale au ameninţat cu sancţiuni şi şi-au exprimat din nou îngrijorarea faţă de îndepărtarea Ucrainei de UE, în timp ce parlamentul de la Moscova a denunţat “încercarea de lovitură de stat” orchestrată de opoziţia ucraineană şi “amestecul flagrant al Occidentului în treburile interne ale Ucrainei”, care i-ar încuraja pe extremişti la violenţe.
Unii comentatori occidentali au speculat că inflexibilitatea lui Ianukovici, care nu doreşte deloc să-şi împingă ţara spre statutul de vasal al Rusiei, ci doar să folosească alternativa rusească spre a obţine avantaje în negocierile cu Bruxellesul, ar putea duce la încurajarea violenţelor chiar de către Moscova cu scopul de a dezmembra Ucraina, astfel încât măcar estul acesteia să ajungă sub influenţă rusească. Din acest motiv, SUA şi UE s-ar abţine de la acţiuni mai ferme contra lui Ianukovici, întrucât esenţială n-ar fi din punctul lor de vedere înlocuirea acestuia cu un (de altfel inexistent) lider credibil al opoziţiei, ci întoarcerea lui Ianukovici la sentimente mai bune faţă de Vest.
Vicepremierul Serghei Arbuzov a admis că Kievul e dispus să discute cu opoziţia despre posibile alegeri parlamentare şi prezidenţiale anticipate (primele alegeri care urmează în Ucraina sunt prezidenţialele, în martie 2015). Analiştii locali cred însă că e puţin probabil ca protestele să dărâme regimul lui Ianukovici, din cauza lipsei unor lideri reali, demni de încrederea Occidentului (spre deosebire de 2004) şi a faptului că majoritatea ucrainenilor au o opinie proastă despre “revoluţia portocalie” (numai 18% dintre cetăţeni cred că aceasta a fost un eveniment pozitiv, conform unui sondaj recent), nefiind susţinători ai răsturnării regimului.
Pe de altă parte, bătălia pe deasupra capului Ucrainei, cea dintre Vest şi Est, a intrat într-o nouă fază, dacă e să observăm nu doar susţinerea acordată de Vest opoziţiei ucrainene, dar şi ce spun comentatorii americani de la institutele de cercetare cu relaţii bune la Washington: cancelarul german Angela Merkel a pus capăt, în noiembrie, anilor de relaţii cordiale cu Rusia, avertizând că “terţe părţi (Rusia) nu se pot opune direcţiei în care statele est-europene decid să-şi construiască viitorul” şi cerând UE să contracareze, inclusiv pe cale economică, presiunile ruseşti asupra Europei de Est.
Aceiaşi comentatori apreciază că Ianukovici încearcă să ţină o linie de mijloc, nici cu Vestul, nici cu Estul, însă înrăutăţirea crizei economice îl va determina să iasă din izolare şi să aleagă una dintre tabere. Economia Ucrainei este aşteptată să crească anul acesta cu 0,3%, după 0,2% anul trecut, iar PIB pe locuitor este de 4.000 de dolari, printre cele mai scăzute din Europa.
Vicepremierul Serghei Arbuzov a admis că Kievul e dispus să discute cu opoziţia despre posibile alegeri parlamentare şi prezidenţiale anticipate (primele alegeri care urmează în Ucraina sunt prezidenţialele, în martie 2015). Analiştii locali cred însă că e puţin probabil ca protestele să dărâme regimul lui Ianukovici, din cauza lipsei unor lideri reali, demni de încrederea Occidentului (spre deosebire de 2004) şi a faptului că majoritatea ucrainenilor au o opinie proastă despre “revoluţia portocalie” (numai 18% dintre cetăţeni cred că aceasta a fost un eveniment pozitiv, conform unui sondaj recent), nefiind susţinători ai răsturnării regimului.
Pe de altă parte, bătălia pe deasupra capului Ucrainei, cea dintre Vest şi Est, a intrat într-o nouă fază, dacă e să observăm nu doar susţinerea acordată de Vest opoziţiei ucrainene, dar şi ce spun comentatorii americani de la institutele de cercetare cu relaţii bune la Washington: cancelarul german Angela Merkel a pus capăt, în noiembrie, anilor de relaţii cordiale cu Rusia, avertizând că “terţe părţi (Rusia) nu se pot opune direcţiei în care statele est-europene decid să-şi construiască viitorul” şi cerând UE să contracareze, inclusiv pe cale economică, presiunile ruseşti asupra Europei de Est.
Aceiaşi comentatori apreciază că Ianukovici încearcă să ţină o linie de mijloc, nici cu Vestul, nici cu Estul, însă înrăutăţirea crizei economice îl va determina să iasă din izolare şi să aleagă una dintre tabere. Economia Ucrainei este aşteptată să crească anul acesta cu 0,3%, după 0,2% anul trecut, iar PIB pe locuitor este de 4.000 de dolari, printre cele mai scăzute din Europa.
“Vede ca a pierdut deja alegerile si sugereaza sa intru alaturi
de ea intr-o competitie de mizerie si minciuni”, a declarat
presedintele Partidului Regiunilor, aflat in opozitie, citat de
agentia de stiri Unian. “Ea este premier si trebuie sa fie
responsabila pentru fiecare cuvant rostit. Si daca ar trebui
tratata ca o femeie, lasati-o sa-si demonstreze calitatile in
bucatarie”, a precizat Ianukovici.
Potrivit
Mediafax, candidatul prorus a afirmat ca a participat la
dezbateri cu Timosenko in ultimii cinci ani, iar alegatorii si-au
manifestat preferintele in primul tur al scrutinului prezidential
de duminica. Viktor Ianukovici, care a fost invins in alegerile din
2004 in urma acuzatiilor de frauda, a acumulat duminica 35,3 la
suta din voturi, iar Timosenko 25 la suta. Este necesara
organizarea unui al doilea tur de scrutin la 7 februarie deoarece
nici unul din candidati nu a obtinut mai mult de 50 la suta din
voturi.