BusinessMagazin

Tag: hypermarket

  • Tranzactia care a spart gheata

    Anul 2009 va fi unul cu multe tranzactii pe piata romaneasca de retail, spunea la sfarsitul anului trecut analistul Milos Ryba de la compania de cercetare de piata Planet Retail: “Avand de-a face cu rate mici de crestere in vestul Europei, comerciantii internationali se vor concentra pe dezvoltarea retelelor din Europa Centrala si de Est, incluzand Romania. Unii ar putea cumpara retele locale pentru a-si consolida pozitia pe piata”.

    Ratele mici de crestere din vestul Europei nu ar mai fi insa singurul motiv pentru care marile lanturi de retail ar merge la cumparaturi de magazine, daca au lichiditati. Situatia economica in sine, dar si presiunea cu care se confrunta antreprenorii pe o piata dominata de giganti ii pot face pe primii sa nu mai ceara preturile de anul trecut atunci cand vine vorba de a-si vinde afacerea. “Nu cred ca 2009 este un an bun pentru tranzactii, deoarece piata este speriata si foarte emotionala. Parerea mea sincera este ca niciun moment nu e bun pentru a vinde o retea pe care poti sa o dezvolti”, e de parere Ion Soloman, proprietarul unuia dintre cele mai mari lanturi romanesti de supermarketuri, Ethos.

    Soloman a primit la randul sau mai multe oferte de preluare, insa acum crede ca a facut bine ca nu a vandut. “Poate ca anul trecut as fi vandut daca as fi primit vreo oferta din partea unei mari companii interesate sa imi dezvolte reteaua, de aceea nu am vrut sa vand unui fond de investitii, iar in acest moment sunt absolut sigur ca nu vreau sa vand”, explica Soloman, care investeste in continuare in reteaua pe care a adus-o la 26 de supermarketuri si vorbeste de “investitii formidabile” in rebranding, modernizare tehnologica si pregatire pentru angajati.

    Desi primele lanturi de retail au inceput sa-si faca simtita prezenta pe piata in urma cu aproximativ un deceniu, marile tranzactii au avut loc abia in ultimii doi ani. Startul a fost dat de operatorul de magazine de tip discount Profi (parte a companiei belgiene Louis Delhaize), care in 2007 a platit aproape opt milioane de euro pentru cele noua magazine ale retelei bucurestene Albinuta, detinuta de un grup de investitori lituanieni. Exemplul Profi a fost repede urmat de Carrefour, care a cumparat in 2008 cele 21 de magazine Artima de la un fond de investitii polonez, care la randul sau cumparase lantul de la antreprenorul Florentin Banu.

    Aceasta a fost cea mai mare tranzactie a anului trecut atat datorita notorietatii cumparatorului, cat si prin prisma pretului – 55 de milioane de euro, cea mai mare suma oferita pana acum pentru o retea comerciala. Ultimele luni ale lui 2008 au adus vanzarea celor 14 magazine din cea mai veche retea a Bucurestiului, La Fourmi, catre Mega Image, pentru 18,6 milioane de euro, suma care i-a asigurat pozitia de lider pe segmentul supermarketuri in capitala. In cazul Auchan insa, lucrurile stau diferit, desi din reteta fac parte cele doua componente esentiale ale povestilor de mai sus – antreprenorii locali si marea companie internationala de retail.

    Numele Auchan a fost adus in Romania de Regis Mougel, primul director general al retelei de hipermarketuri Cora in Romania. In 2004, la trei ani de la venirea lui Mougel in Romania, toata echipa manageriala de la Cora, in frunte cu Mougel, a fost demisa, ceea ce l-a determinat pe francez ca, impreuna cu fostii sai colegi si cu alti investitori, sa demareze o noua afacere in domeniul pe care il stiau cel mai bine. Astfel, investitorii au incheiat un parteneriat cu grupul francez Auchan, urmand ca MGV Distri-Hiper, compania infiintata de ei, sa opereze in Romania hipermarketuri sub numele Auchan.

    Inca de la semnarea parteneriatului, Auchan detinea 29% din compania MGV Distri-Hiper. Potri vit comunicatului remis presei de catre companie saptamana trecuta, retailerul francez si-a marit participatia in noiembrie anul trecut prin achizitionarea a 20% de la un grup de investitori privati romani. La inceputul saptamanii trecute, compania a anuntat oficial ca Auchan a cumparat si restul de 51% din MGV Distri-Hiper, preluand astfel intregul pachet de actiuni al companiei.

    Potrivit estimarilor facute de Ziarul Financiar saptamana trecuta, valoarea tranzactiei Auchan- MGV Distri-Hiper s-ar ridica la aproximativ 40 de milioane de euro, ceea ce inseamna ca Regis Mougel, care ramane in continuare directorul general al retelei, a primit in jur de 15 milioane de euro pentru 19% din pachetul majoritar. “Eu cred ca pentru acest moment suma este una corecta”, comenteaza Ion Soloman. In ceea ce priveste pretul cu care se vinde, de obicei, o astfel de afacere, Soloman explica faptul ca negocierea se face pornind de la cifra de afaceri, limitele fiind 20% si 40% din aceasta. “Cazul Artima a fost o exceptie”, spune Soloman, facand referire la faptul ca retailerul Carrefour a oferit pentru cele 21 de magazine 55 de milioane de euro, adica aproape jumatate din cifra de afaceri a lantului de supermarketuri.

    Magazinele Artima, actualmente Carrefour Express, au fost insa o tinta mult dorita de toti operatorii din retail, fiind primite oferte din partea mai multor comercianti, printre care si Interex. “E adevarat ca ne-am dorit sa preluam noi reteaua Artima, dar suma pe care a oferit-o Carrefour a fost mult prea mare”, declara vara trecuta Philippe Lavalard, presedintele CDE Franta, proprietarul Interex. Este posibil ca preluarea de catre compania mama sa accelereze ritmul de expansiune a retelei Auchan, destul de lent daca ne raportam la evolutia altor retaileri de pe acelasi segment.

    Spre exemplu, operatorul de hipermarketuri real, – (care a deschis, ca si Auchan, primul magazin in Romania in 2006) a ajuns la sfarsitul lui 2008 la 20 de magazine, apropiindu-se de Carrefour, care a incheiat anul cu 21 de magazine. Pentru 2009, oficialii Auchan au anuntat doar doua noi deschideri de hipermarketuri, la Timisoara (unde opereaza deja singurul supermarket al retelei) si la Constanta. Dupa anuntarea tranzactiei, reprezentantii retelei nu au dorit sa comenteze in legatura cu eventualele schimbari de strategie in ceea ce priveste expansiunea retelei, odata aprobat si definitivat procesul de preluare.

    “Daca as fi in locul lui Mougel, cu siguranta ca as continua sa investesc in Romania”, spune Ion Soloman, adaugand ca piata e la un nivel de subdezvoltare si exista inca multe oportunitati de afaceri in ciuda situatiei economice. Proprietarul Ethos spune ca in multe domenii, inclusiv in zona comertului, micii antreprenori sunt supusi unor mari presiuni si sunt decisi sa vanda cat mai repede, convinsi ca nu vor mai rezista mult timp.

    Mai mult, intrarea comerciantului german Lidl pe piata, cu intentia declarata de a deschide primele magazine in 2010, ii sperie pe multi, este de parere Soloman, care crede ca prezenta lantului Lidl va determina o reasezare printre retelele comerciale. “Noi avem multe propuneri de la mici operatori care vor sa fie cumparati, de noi sau de altcineva. Stresul este mare, presiunea la fel, ratele de profit cu siguranta nu mai sunt ce au fost in trecut”, explica Soloman, convins ca lanturile autohtone de retail vor rezista cu greu pe piata si ca multe dintre ele vor fi cumparate in 2009.
    “Nu cred ca peste cinci ani vom mai vedea comercianti autohtoni pe piata”, incheie Soloman. Iar daca “o achizitie intre comercianti internationali deja prezenti in Romania este putin probabila”, potrivit lui Milos Ryba, reteta de achizitie ar putea fi exact cea folosita pana acum in aproape toate tranzactiile de pe piata locala.

  • Cum si-a mutat Metro capitala la Deva

    Intrebarea de mai sus isi gaseste un prim raspuns daca esti nevoit sa mergi cel putin o data de la Deva catre Timisoara, oras unde se afl a doua magazine Metro. Cei 157 de kilometri parcursi in mai mult de trei ore, pe sosele intr-o stare imposibil de imaginat, sunt mai mult decat o motivatie puternica pentru micii comercianti din zona Devei sa-si doreasca un magazin Metro mai aproape, astfel incat sa nu fie nevoiti sa depinda de acest drum pentru aprovizionare.

    Decizia companiei germane Metro, cel mai mare comerciant din Romania, cu afaceri de 1,6 miliarde de euro anul trecut, pare totusi cel putin surprinzatoare. La sfarsitul anului 2005, cand implineau 9 ani si 23 de magazine in Romania, oficialii Metro afirmau ca expansiunea s-a incheiat pentru ei, urmand sa se ocupe de consolidarea centrelor deja existente. “Am ajuns la un nivel de reprezentare foarte bun in tara, avand si cate doua magazine in orase precum Constanta, Timisoara sau Brasov, insa vom fiatenti la orice oportunitate va aparea”, declara atunci pentru Ziarul Financiar Bert van der Velde, fostul director general al retelei Metro in Romania.

    La acel moment, oportunitatea se traducea in relocarea magazinului aflat la Otopeni in zona Baneasa, iar putini ar fi crezut atunci ca Metro isi va mai relua expansiunea, cu atat mai putin intr-un oras de dimensiunile Devei (aproximativ 65.000 de locuitori). Si cu toate acestea, evenimentul s-a intamplat. “Acum doi ani si jumatate, cand priveam cu domnul Oliver (directorul general al Metro, n.red.) spre acest teren, parca nu speram ca vom avea parte aici de un asemenea magazin”, declara primarul localitatii, Mircea Muntean, dezvaluind astfel ca operatorul de magazine cash & carry planuia de fapt aceasta deschidere la scurt timp dupa ce anuntase incetarea expansiunii.

    Cu toate acestea, magazinul a fost construit in graba, in doar trei luni si jumatate, fiind cea mai rapida lucrare de constructie si amenajare a unui astfel de magazin, arata François Oliver, directorul general al retelei. “Acest magazin este cel mai mare si cel mai modern din lume, dovada a faptului ca Metro devine o companie foarte matura in Romania”, sustine el. Magazinul de la Deva are o suprafata totala de 12.900 de metri patrati, din care suprafata de vanzare ocupa peste 8.700 de metri patrati. Pentru comparatie, magazinul din Arad (al 23-lea deschis) are o suprafata de 5.000 de metri patrati, iar cel din Bucuresti Baneasa putin peste 8.000.

    “Daca Germania se uita pana acum la Deva si vedea doar un punct pe harta, acum vorbim de un punct de referinta pentru compania noastra la nivel international”, a intarit Vladimir Vava, directorul operational business unit al Metro. Insa nici dimensiunea si nici inovatiile tehnice nu sunt probabil cel mai surprinzator lucru pe care il aduce cu sine deschiderea de la Deva, ci faptul ca, pentru prima oara in Romania, compania a decis sa inchirieze terenul pe care a construit magazinul. Sistemul, pe care reprezentantii grupului l-au numit “leasing”, presupune concesionarea terenului pe un anumit numar de ani de catre persoana sau autoritatea care il are in proprietate. Reprezentantii Metro nu au comunicat insa detalii legate de proprietarul terenului sau de durata contractului.

    Reteta terenului inchiriat a functionat destul de bine in cazul germanilor de la Praktiker, spre exemplu, care folosind acest sistem au reusit sa se extinda mai rapid si mai ieftin decat competitorii lor de la Bricostore, avand astfel in prezent un numar aproape dublu de magazine, desi ambii operatori au intrat cam in acelasi moment pe piata. Cu toate acestea, investitia pe care Metro spune ca a facut-o pentru acest nou centru de distributie, 20 de milioane de euro, nu traduce costuri mai reduse, dimpotriva, daca ne gandim ca ultimul magazin, deschis la Arad in 2005, a presupus o cheltuiala de putin peste 15 milioane de euro.

    De ce 20 de milioane? “Pentru ca s-a investit mult in modernizare”, raspunde Vladimir Vava, referindu-se la etichetele electronice de afisare a preturilor ori la inovatii in structura departamentelor. Pe de alta parte, spune el, costurile de constructie au fost chiar mai reduse, pentru ca a scazut pretul betonului. Si totusi, de ce Deva? “Am luat in considerare intreaga zona, care ajunge la 250.000 de locuitori”, spune Vava, explicand ca in strategia Metro pe termen lung este inclusa si acoperirea unor “white spots” (zone neacoperite) de tipul Devei. Cu acest termen sunt numite zonele de unde, pentru a ajunge la un magazin Metro, e nevoie de o deplasare de cel putin o ora din partea clientului.

    Se pare ca viziunea germanilor legata de zona vizata e in concordanta cu planurile autoritatilor locale, care au vorbit de proiectul “Conurbatiei Corvine”, un proiect de asociere a oraselor Deva si Hunedoara cu alte localitati dimprejur. Pe de alta parte, crede Vava, segmentul de hoteluri, catering, restaurante se va dezvolta din ce in ce mai mult, fiind vorba de o zona cu potential turistic; la fel ar urma sa se dezvolte si magazinele traditionale, de familie, aceste doua categorii reprezentand principalele tinte ale operatorilor cash & carry. Asa se explica de ce cei de la Metro nu vorbesc de amenintarea crizei, care deja in Vest a afectat segmentul de restaurante, declarandu-se in schimb convinsi ca in Romania nu se va intampla la fel, cel putin in zonele turistice.

    “Dupa cum vedeti, deschidem un magazin”, raspunde scurt Vava, intrebat despre efectele situatiei economice internationale la nivelul companiei din Romania. Si sugereaza ca Metro nu se va opri aici: “Luam in considerare si alte , desi la nivel national avem in general o acoperire foarte buna. Si nu excludem nici capitala, unde exista deja patru magazine Metro”.

  • Metro revine in lupta

    Metro Cash & Carry, cel mai mare comerciant de pe piata locala, cu afaceri anuale de peste un miliard si jumatate de euro, a deschis saptamana trecuta primul centru pentru revanzatori (mici comercianti) din sud-estul Europei.

    Informatia nu pare atat de importanta daca reperul este reprezentat de valoarea investitiei – un milion de euro, mult mai mica decat cea implicata de un magazin -, ci mai ales pentru faptul ca arata decizia lantului german de cash & carry de a intra in lupta pentru afaceri si profit cu supermarketurile si hipermarketurile, adica doua formate de magazine cu care nu concura direct.

    Practic, Metro ofera acum cursuri prin care micile magazine de cartier, care pot invata cum sa isi organizeze afacerile pentru a rezista concurentei tot mai mare pe care le-o fac Carrefour, Billa sau celelalte retele straine de retail.

    “Vedeti foarte bine, cu traficul si infrastructura, cat de greu ne este sa ajungem la marile magazine”, sustine François Oliver, directorul general al companiei Metro Cash & Carry Romania, aratand ca pentru comertul traditional zilele nu sunt numarate, chiar dimpotriva. “Cred ca magazinele de proximitate au un viitor, iar noi suntem aici pentru asta”, afirma seful Metro.

    Pe langa micile magazine de cartier, Metro Cash & Carry se bazeaza in mod deosebit si pe asa-numitul segment HoReCa (hoteluri, restaurante, firme de catering), pentru care fusese deschis un centru de pregatire similar tot in acest an.

    Pe de alta parte, operatorul cash & carry a anuntat si reluarea expansiunii, la trei ani de la deschiderea cel de-al 23-lea magazin din Romania. Prima tinta a germanilor va fi orasul Deva, “deoarece s-a dezvoltat suficient de mult, incat credem ca trebuie sa fim prezenti acolo”, dupa cum spune Oliver.

    Orasele precum Deva, cu o populatie sub 100.000 de locuitori, au fost pana acum neglijate de marii comercianti, interesati mai degraba sa acopere marile orase, cele cu putere de cumparare peste medie. Investitiile de sute de milioane de euro in deschideri de supermarketuri, hipermarketuri si magazine cu discount au facut ca aceste forme moderne de comert sa ajunga la o cota de aproximativ 40% din piata de retail, potrivit unui studiu MEMRB.

    Previziunile pentru urmatorii doi ani arata ca cele doua canale de comert – modern si traditional (magazine de proximitate, chioscuri etc.), vor ajunge sa aiba ponderi egale in structura comertului romanesc. Perspectiva pare insa destul de sumbra pe termen lung, avand in vedere ca in tari precum Franta, Spania sau Germania, magazinele traditionale au o cota de piata de doar cateva procente.

    Miscarea Metro lasa totusi impresia ca micile magazine ar putea primi ajutor acolo de unde nu se asteptau, daca avem in vedere ca grupul german detine in Romania pe langa reteaua cash & carry si un lant de hipermarketuri sub brandul real. “Comertul traditional poate deveni, in timp, si profitabil, si profesionist”, crede François Oliver.

  • Farmacia ataca hypermarketul

    “O treime dintre clientii nostri nu intra in farmacie pentru urgente sau pentru a cumpara medicamente prescrise in reteta, ci cauta cosmetice sau sfaturile farmacistului”, sustine Claudiu Opran, COO al retelei Sensiblu, remarcand ca pe unii clienti pare sa-i preocupe mai curand ingrijirea corporala decat tratarea unor afectiuni. Opran explica si prin aceasta tendinta decizia de a “remodela” fiecare unitate in parte, in functie de nevoile zonei specifice pe care o acopera – zona rezidentiala, centrul orasului sau mall.

    Procesul de schimbare a look-ului farmaciilor se va intinde pe o perioada de cinci ani, din care in primii doi ani ar urma sa fie vizate mai mult de jumatate din cele 216 farmacii ale retelei. E vorba de modificari in expunerea produselor, in structura portofoliului, a serviciilor si a interactiunii cu clientii, urmand sa fie create minimarketuri cu rafturi printre care acestia se pot plimba ca sa studieze produsele, beneficiind de consiliere din partea farmacistilor.

    “Vom organiza zona de comert in functie de nevoile clientului, si nu in functie de branduri”, explica Opran modul in care se schimba aranjarea produselor pe rafturi. Directorul de operatiuni al Sensiblu a evitat sa dezvaluie care este bugetul alocat pentru proiect, rezumandu-se sa aprecieze ca acesta costa cu 15% mai mult decat planurile initiale de intretinere a farmaciilor. Acolo unde reorganizarea a avut loc, farmaciile respective s-au bucurat deja de o dublare sau de o crestere cu cel putin 25% a afacerilor in trei-patru luni.

    “Dupa remodelarea farmaciilor, valoarea medie a cosului de cumparaturi s-a dublat”, estimeaza seful Sensiblu. In primul semestru, farmaciile Sensiblu au contorizat un numar total de tranzactii de 7,4 milioane, in crestere cu 14,3% fata de primele sase luni din 2007. Pentru A&D Pharma, grupul farmaceutic de care apartine Sensiblu, o directie de dezvoltare importanta este redresarea profitului, care in prima jumatate a anului a scazut cu 92%, prin extinderea portofoliului de produse, mai ales OTC (medicamente eliberate fara prescriptie medicala), cosmetice si dermatocosmetice.

    Asa ar urma sa fi e contrabalansate marjele mici din zona medicamentelor, potrivit reprezentantilor companiei. Segmentul dermatocosmeticelor este evaluat la circa 17 milioane de euro si inregistreaza cresteri anuale de 30-40%, potrivit estimarilor principalelor lanturi farmaceutice. In primul semestru, cresterea acestui segment in cadrul Sensiblu a fost de circa 68% comparativ cu 2007, produsele de gen acoperind 5% din vanzarile totale.

    Dermatocosmeticele au insemnat un sfert din cifra de afaceri a lantului Centrofarm de anul trecut, care s-a ridicat la 18,7 milioane de euro. Farmaciile Remedio, la randul lor, au avut in primele sase luni ale anului o crestere de 50% a vanzarilor de astfel de produse fata de aceeasi perioada a lui 2007. Totusi, baza afacerilor farmaciilor raman produsele farmaceutice, unde toate retelele au avut de suferit in ultima perioada, conform reprezentantilor lor, din pricina practicarii unor adaosuri comerciale limitate (intre 12 si 24%) si a faptului ca Ministerul Sanatatii n-a aprobat corelarea preturilor medicamentelor cu evolutia cursului leu/euro.

    Ca atare, marjele de profit ale distribuitorilor de medicamente au scazut de la 5% in 2006 la mai putin de 2% anul trecut. Orientarea tot mai multor farmacii catre parafarmaceutice (suplimente nutritive si dietetice, cosmetice, dermatocosmetice, produse pentru copii si tehnico-medicale) se explica deci prin nevoia de a face profit si prin incercarea de a face fata unei cereri mai complexe. Dar daca farmaciile au inceput sa semene tot mai mult cu magazinele, este atunci si reciproca valabila? Se pare ca da, avand in vedere ca in hipermarketuri sunt tot mai prezente parafarmaceuticele.

    Miscarea este logica, pentru ca, asa cum spune Andreea Mihai, directorul de marketing al Carrefour, “o caracteristica importanta a hipermarketului este – am introdus parafarmaceuticele tocmai pentru a le oferi oamenilor posibilitatea de a gasi majoritatea celor necesare in acelasi loc”. Seful Sensiblu spune insa ca oamenii prefera sa achizitioneze astfel de produse din farmacii, pentru ca pot beneficia acolo de sfatul farmacistului, dar si de ceea ce numeste el “un pret corect”.

    Deocamdata, gama de produse a farmaciilor si cea a hipermarketurilor este destul de diferita in ceea ce priveste dermatocosmeticele; exista branduri cunoscute doar unui public de nisa, care se gasesc exclusiv prin intermediul unei singure retele de farmacii, precum cazul brandurilor L’Occitane, Boots sau Oxyance din Sensiblu. In privinta cosmeticelor insa, ofertele tind sa se intrepatrunda tot mai mult; in farmacii au ajuns sa se gaseasca nu numai deodorante sau lotiuni, ci si rujuri, pudre si chiar rimeluri.

  • Jurnal de pe frontul gigantilor

    In urma cu sase-sapte ani, cand primii operatori de comert modern intrau pe piata din Romania, principala miza era cine infige primul steagul intr-un vad comercial neatins si cu potential mare. Astazi, peisajul seamana mai degraba cu un razboi tacut al gigantilor. In 2001, comertul traditional domina de departe, ca pondere la nivel national, lanturile moderne de retail si noii comercianti cucerisera doar 19% din piata, pe cand acum comertul modern a ajuns la 39% in tara si la 70% in Bucuresti.

    Si previziunile pentru urmatorii ani le dau retailerilor motive pentru a fi optimisti: in 2010, comertul modern va ajunge sa domine jumatate din piata. Cel putin asa arata un studiu al Planet Retail, prezentat de Andreea Mihai, director de marketing la Carrefour. Cifra nu este insa prea mare, daca ne comparam cu unele dintre tarile vestice, care au ajuns, in prezent, la o pondere a comertului modern de peste 99%.

    In luna iunie erau in Romania 354 de unitati comerciale moderne – supermarketuri, hipermarketuri, cash & carry si magazine cu discount.
    Cifra este semnificativa daca ne raportam la 2006, cand aveam 234 de magazine moderne, dar si daca privim cu doar sase luni in urma, cand in Romania erau 326 de astfel de magazine. Cele aproximativ 10 procente in plus in doar o jumatate de an au la baza, in primul rand, politica de expansiune rapida a discounterilor, care au inregistrat, de altfel, si cea mai mare crestere – 14,29%.

    La polul opus se afla operatorii magazinelor de tip cash & carry, care au ajuns la 40 de magazine, cu doar 2,56% mai mult decat in decembrie 2007, arata studiul prezentat de reprezentantul Carrefour. Rezultatele sunt justificate de strategiile de dezvoltare ale operatorilor din segmentele respective. Astfel, daca discounterii se axeaza pe orasele mici, de minim 15,000 de locuitori, alegand sa deschida zeci de noi magazine in fiecare an, operatorii cash & carry prefera sa investeasca in unitatile deja existente decat sa deschida altele noi.

    Este cazul Metro Cash & Carry, care a trecut printr-o perioada de consolidare de trei ani, timp in care a investit in remodelarea celor 23 de centre de distributie din tara. Insa, de curand, operatorul german a anuntat reluarea procesului de expansiune prin deschiderea unui nou magazin, la Deva, spre sfarsitul acestui an, semn ca incepe o noua etapa de dezvoltare pentru comercianti.

    Trei comercianti concureaza la suprematie in retailul romanesc, laudandu-se cu cele mai mari cifre de afaceri in anul precedent: Metro (prin operatorii Metro Cash & Carry si Real), Rewe (prin retelele Selgros, Penny, Penny XXL, Billa) si Carrefour (retea de hipermarketuri si, mai nou, de supermarketuri – Carrefour Express). Cumuland cifrele de afaceri ale tuturor operatorilor de retail si cele ale magazinelor din lanturile de benzinarii din Romania, 6,9 miliarde de euro au rulat anul trecut prin casele de marcat si conturile marilor comercianti din Romania, conform datelor furnizate de acelasi studiu al Planet Retail.

    O dublare in doi ani, daca ne gandim ca, in 2005, cifra de afaceri cumulata era de 3,435 miliarde de euro. Daca magazinele de tip discount detin primul loc in ceea ce priveste numarul de unitati, hipermarketurile si supermarketurile au intaietate in topul celor mai mari vanzari de bunuri de larg consum. Cele doua formate detin fiecare cate 15% din volumul total de vanzari, dupa cum arata un recent studiu al GfK.

    In segmentul de hipermarket, jocurile par a fi deja facute, primele locuri in top fiind detinute de Carrefour si Real (ambele cu cate 15 magazine), urmate de Auchan (5 magazine), Cora, Pic si Kaufland. Daca privim in afara granitelor, la ierarhiile din vestul Europei, raman marii retaileri care nu sunt in Romania, ca de pilda gigantul britanic Tesco. “Daca este sa asistam la intrarea unui nou operator in segmentul de hipermarket in Romania, atunci mai mult ca sigur ca aceasta intrare se va face printr-o achizitie”, e de parere Tjeerd Jegen, directorul general al Real Hypermarket Romania, membru al Metro Group.

    Insa sectorul supermarketurilor e cel care poate oferi cele mai mari si cele mai multe surprize, in special in ceea ce priveste achizitiile. Cazurile de preluari ale unor retele deja existente de catre operatori straini in cautare de oportunitati de extindere – Carrefour- Artima si Mega Image-La Fourmi – e putin probabil sa fie singulare, ci mai degraba declansatoare de trend, dat fiiind ca operatorii din acest segment au declarat in cea mai mare parte ca sunt interesati de achizitii.

    Miza este insa mai mare de atat. Pentru a vedea spre ce se indreapta retailerii prezenti in Romania, e suficient sa privim in tarile lor de origine. Un bun exemplu in acest sens este Carrefour, care in Franta opereaza in toate cele patru segmente ale comertului modern, la care se adauga magazine de prestare de servicii, benzinarii, magazine de proximitate etc. In Romania, Carrefour opereaza in segmentul de hipermarket, unde detine suprematia in materie de vanzari si, de curand, prin achizitionarea lantului Artima, si in segmentul de supermarketuri.

    Avand in vedere ca operatorul francez dezvolta si birouri de prestare de servicii (agentii de turism, loto, birouri credite etc.), oare va mai dura mult pana cand gigantul va intra si pe celelalte segmente – cash & carry si discount? Si cati alti jucatori de pe piata isi fac astfel de planuri? Deocamdata nimeni nu comenteaza o astfel de perspectiva, dar cert e ca miscarile viitoare de pe piata de retail nu vor fi deloc plictisitoare. Atat pentru consumatori, cat si pentru retaileri.

  • Carrefour nr. 6 in Bucuresti

    Noul magazin inclus in cadrul centrului comercial Vitantis, este cel de-al 15-lea hipermarket deschis de operatorul francez in Romania. Hipermarketul cuprinde o suprafata de vanzare de 4.000 mp si include 36 de case de marcat si 2.000 de locuri de parcare. Investitia in hypermarketul Carrefour Vitantis a fost de aproximativ 12 de milioane de euro.

    Magazinul are un format de mai mic, dar ofera in proportie de 100% produsele existente si in hipermarketurile traditionale, de 8.000 mp. Gama de produse nealimentare este restransa si se axeaza pe produse destinate nevoilor de baza.

    Pentru Carrefour Vitan au fost create 300 noi locuri de munca, iar de la infiintarea sa, Carrefour Romania a facut deja peste 8.000 de angajari in hypermarketuri si are peste 1.000 de angajati in supermarketurile Carrefour Express.

     

  • Carrefour preia supermarketurile Artima pentru 55 mil. euro

    Artima Retail Investment Company SA a fost infiintata in anul 2001 de omul de afaceri roman Florentin Banu, fondatorul brandului de napolitane Joe. In 2004, reteaua a fost cumparata de Enterprise Investors, pentru 17 milioane euro. Numarul de magazine a ajuns intre timp la 21 de unitati, iar pentru acest an 2007, Artima mizeaza pe vanzari de 95 de milioane de euro.
    In 2006, Carrefour a realizat in Romania vanzari de 451 milioane de euro fara TVA in 10 luni de consolidare (510 milioane de euro fara TVA intr-un an complet). Vanzarile la un curs valutar constant sunt in crestere cu peste 30% in primele 9 luni ale anului 2007. Carrefour Romania exploateaza la sfarsitul lunii octombrie, 10 hipermarket-uri.
    Enterprise Investors este una dintre cele mai mari firme de private equity din Europa Centrala si de Est. Pana în prezent, Enterprise Investors a colectat sase fonduri, care totalizeaza 1,6 miliarde de euro.