BusinessMagazin

Tag: Hollande

  • Hollande: Grecii sunt liberi să îşi aleagă destinul, dar trebuie să îşi respecte angajamentele

    “Grecii sunt liberi să îşi aleagă destinul dar, în acelaşi timp, există angajamente pe care şi le-au asumat. Totul va trebui, evident, respectat”, a declarat Hollande întrebat la postul de radio France Inter despre o posibilă victorie a stângii radicale Syriza la alegerile legislative din 25 ianuarie.

    Cancelarul german Angela Merkel a generat contoverse, duminică, în Germania, inclusiv în cadrul majorităţii sale politice, după dezvăluirile din presă potrivit cărora ar fi pregătită să lase Grecia să iasă din zona euro în cazul preluării puterii de către stânga radicală în această ţară.

    În teorie, niciun mecanism nu prevede ieşirea unei ţări din zona euro. Dar, potrivit Berlinului, în cazul în care Grecia nu îşi va mai îndeplini angajamente, BCE ar putea restrânge posibilităţile de refinanţare a băncilor greceşti până la punctul de a obliga Atena să reintroducă drahma.

    Parlamentul grec a anunţat miercuri dizolvarea sa şi a confirmat organizarea de alegeri legislative anticipate la 25 ianuarie, la care, potrivit sondajelor, Syriza este considerată favorită.

    O astfel de victorie ar aduce o “schimbare necesară” în Europa care ar antrena pe aceeaşi cale Spania şi Irlanda, a declarat sâmbătă liderul Syriza, Alexis Tsipras, care denunţă politicile de austeritate impuse Greciei de către creditorii săi.

  • Lungul drum al austerităţii continuă şi în 2015

    CE estimează un deficit bugetar de 2,7% pentru UE şi de 2,6% în zona euro pentru 2014 şi niveluri aproape similare pentru 2015, însă planul de reducere treptată a deficitului structural (obiectivul pe termen mediu – MTO, cu praguri-ţintă fixate la 0,5% din PIB pentru ţările cu datorie publică de peste 40% din PIB şi de 1% pentru ţările cu datorie sub 40%) nu înaintează: deficitul structural este estimat să crească de la 1,9% din PIB în 2014 la 2,1% în 2015 în UE şi de la 1,3% la 1,7% pentru zona euro. În acelaşi timp, datoria publică este aşteptată să scadă doar simbolic, de la 89,7% din PIB la 89,5% în UE şi de la 95,9% la 95,4% în zona euro.

    Ca atare, CE recomandă o nouă rundă de politici de austeritate, reorientate însă de la măsuri de majorare a veniturilor (majorări de taxe) spre măsuri de reducere a cheltuielilor. În aceste condiţii, estimarea de creştere economică a CE vorbeşte de 1,5% în 2014 şi 2% în 2015 pentru UE, respectiv 1,2% şi 1,8% pentru zona euro, cu asteriscul important că există riscuri semnificative ca progresul să fie frânat de “stoparea sau aplicarea parţială a reformelor structurale, fiscale şi instituţionale la nivel de state sau la nivel european, având ca efect scăderea potenţialului de creştere economică şi o perioadă mai lungă de şomaj ridicat”.

    Că aplicarea pactului fiscal pune probleme în special ţărilor cu probleme din zona euro, care în consecinţă încearcă să-l facă mai flexibil, nu mai e o noutate: premierul italian Matteo Renzi a anunţat recent că ţara sa renunţă la obiectivul de echilibrare a deficitului până în 2017, cum îşi asumase iniţial, argumentând că are nevoie de reduceri de taxe pentru a stimula economia, estimată să crească anul acesta cu doar 0,6%.

    Guvernul Renzi a planificat reduceri de taxe pentru companii în valoare de 6,5 mld. euro, care, împreună cu reducerile de impozite pentru persoanele cu venituri mici, ar însemna “cel mai mare pachet de relaxare fiscală” încercat vreodată în Italia. Mai mult, Renzi ar vrea să finanţeze aceste măsuri prin împrumuturi suplimentare de 11,5 mld. euro, în condiţiile în care deja datoria publică trece de 130% din PIB. Şi preşedintele francez Francois Hollande, a cărui ţară aşteaptă pentru 2015 un deficit bugetar de 4,3% din PIB, a cerut mai mult spaţiu fiscal pentru relansarea economiei.

    Germania însă, ca de obicei, pledează pentru continuarea austerităţii. Cancelarul Angela Merkel a comentat raportul CE spunând că situaţia din zona euro rămâne foarte fragilă şi a insistate că statele membre trebuie să continue reformele structurale şi să menţină credibilitatea pactului fiscal. “Trebuie să respingem o dezbatere care să contrapună austeritatea creşterii economice. Ar fi o greşeală şi nu ne-ar duce nicăieri. Ne trebuie investiţii, dar nu prin noi împrumuturi.”

  • François Hollande recunoaşte că a făcut “greşeli” în timpul mandatului său

    Emisiunea numită “În direct cu francezii” a început cu întrebări foarte incisive la adresa lui Hollande privind promisiunile pe care le-a făcut înainte de alegerea sa în funcţia de preşedinte, în mai 2012.

    “Nu am devenit preşedinte al ţării pentru că aş fi fost tras la sorţi (…). Nu mă plâng niciodată, sunt o fiinţă normală, am inimă, spirit, gânduri, emoţii, trebuie să păstrez o formă de modestie”, a declarat preşedintele socialist.

    “Încerc să mă menţin aşa” a adăugat el, într-o încercare de a reduce la tăcere criticile asupra personalităţii sale fluctuante şi evazive.

    “Sunt călit. Am rezistat timp de doi ani şi jumătate”, a afirmat Hollande pe un ton ironic.

    De asemenea, el a afirmat că vrea să “reformeze” Franţa până la terminarea mandatului său de cinci ani, în 2017, subliniind va renunţa să mai candideze la preşedinţie, dacă nu va reuşi să diminueze rata şomajului.

    “Credeţi că mă voi prezenta în faţa francezilor, dacă nu voi reuşi să ating acest scop până la sfârşitul mandatului meu? Francezii vor fi implacabili şi vor avea dreptate”, a declarat el.

    “Intenţionez în următorii doi ani şi jumătate câţi îmi mai rămân (…) să reformez ţara”, a afirmat el, într-o emisiune televizată.

    Rata şomajului din Franţa a înregistrat un nivel record, existând peste 3,4 milioane de persoane fără loc de muncă.

  • Lupta pentru şefia Comisiei Europene: zvonuri, conspiraţii şi documente “pe surse”

    Presa internaţională a scris că, deşi şi-ar fi dat acordul cu jumătate de gură pentru nominalizarea lui Jean-Claude Juncker, reprezentantul PPE, cancelarul german Angela Merkel l-a întrebat pe preşedintele francez François Hollande dacă nu cumva vrea s-o susţină pe şefa FMI, Christine Lagarde, pentru şefia Comisiei Europene. După alte relatări, François Hollande l-ar susţine de fapt pe fostul ministru de finanţe francez Pierre Moscovici.

    În acelaşi timp, premierul britanic David Cameron, care a ameninţat că îşi scoate ţara din UE dacă e ales Juncker, continuă să adune opozanţi din rândul liderilor europeni faţă de ideea ca Jean-Claude Juncker să devină şeful CE: premierilor din Ungaria, Suedia şi Olanda li s-a alăturat în această săptămână şi premierul italian Matteo Renzi. Acesta a spus că “Juncker este doar un nume pentru Comisia Europeană, dar nu şi singurul”, explicând că deşi PPE a câştigat alegerile europarlamentare, victoria respectivă nu garantează nici majoritatea în PE, nici vreun drept automat al lui Juncker de a prelua funcţia supremă în CE.

    Şi popularii, şi socialiştii  din PE îl vor cât mai repede pe Juncker pentru ca noua CE să poată funcţiona, însă opţiunile federaliste ale lui Juncker, susţinător al Statelor Unite ale Europei varianta 2011-2012, sunt dezavuate nu numai de Cameron, care l-a calificat pe Juncker drept “un om al anilor ’80”, ci şi de toţi liderii europeni care au văzut cum centralizarea deciziei la Bruxelles şi efectele austerităţii finanţate sau suportate de ţările lor le-au tras de sub picioare terenul electoral, cu ocazia alegerilor europarlamentare, în favoarea partidelor extremiste.

    În fine, când argumentele raţionale se termină, intervin atacurile la persoană: ziarul britanic The Times a publicat sâmbătă un document “pe surse” apărut în premieră în decembrie trecut în publicaţia luxemburgheză Paperjam care susţine că în 2007, pe când Juncker era prim-ministru în Luxemburg, s-a prezentat “beat mort” la o întâlnire cu nişte ofiţeri ai serviciilor secrete şi a urlat la ei înjurături “timp de cinci minute”, apoi a cerut două espresso şi a deschis fereastra ca să ia aer şi să se calmeze. The Times l-a intervievat pe un şef al serviciilor secrete din Luxemburg din acea perioadă, care a confirmat că Juncker a fost “foarte agresiv şi foarte vulgar” la întâlnirea respectivă. Juncker a reacţionat la articolul din The Times, denunţând o “manevră destabilizatoare” de a-i diminua şansele la preşedinţia Comisiei Europene.

  • Mai e posibilă refacerea tandemului franco-german la cârma UE?

    Liderul de la Paris a anunţat un plan de măsuri destinat să revigoreze economia ţării, grevată în mod cronic de stagnare (trim. III 2013 s-a încheiat cu o scădere de 0,1%, iar pentru tot anul 2013 era aşteptată o creştere simbolică de 0,2%) şi de o rată a şomajului de aproape 11%.

    Hollande a iniţiat un “pact de responsabilitate” împreună cu patronatele, prin care guvernul se angajează să scadă cheltuielile companiilor cu forţa de muncă dacă acestea vor înfiinţa locuri de muncă. Taxele pe forţa de muncă plătite de angajatori ar urma să fie reduse treptat cu 30 mld. euro până în 2017, birocraţia pentru firme va fi simplificată, iar cheltuielile publice în ansamblu, inclusiv cele ale autorităţilor locale, vor fi reduse cu 50 mld. euro în perioada 2015- 2017, în timp ce pentru anul în curs sunt prevăzute tăieri de 15 mld. euro.

    Va fi creat un consiliu de supraveghere a cheltuielilor publice, în vederea reducerii deficitului bugetar la 3,6% din PIB în acest an şi sub 3% la anul. Ajutoarele sociale pentru familii, care sunt în prezent finanţate din taxele plătite de companii, nu vor fi însă reduse, urmând să fie finanţate din economiile bugetare proiectate, a explicat preşedintele, dorind să preîntâmpine astfel criticile că din om de stânga a devenit brusc politician de dreapta fiindcă altfel vede că nu poate urni economia.

    În acelaşi timp, Hollande a încercat şi să relanseze tandemul franco-german la cârma UE, după ce partenerul preferat de discuţii strategice al Angelei Merkel a părut să devină în ultimul an premierul britanic David Cameron, mult mai apropiat de vederile de centru-dreapta ale cancelarului german. Propunerea lui Hollande este ca Franţa şi Germania să creeze o companie energetică comună, după modelul Airbus, care să sprijine politicile celor două ţări de reducere a dependenţei de energia nucleară în favoarea energiilor regenerabile.

    Imediat, planul lui Hollande a fost salutat de ministrul german de externe, Frank-Walter Steinmeier, care l-a numit “curajos” şi a conchis că anunţă o “nouă direcţie” în politica franceză, dar şi că “astfel de paşi pot ajuta Europa în ansamblu să iasă mai puternică din criză”.

  • Cine are urechi de auzit Europa

    Comentatorii din mediul financiar au remarcat, de altfel, că perioada actuală nu e propice pentru decizii importante privind Europa: negocierile pentru noul guvern din Germania tot mai durează, iar divergenţele de opinii pe tema uniunii bancare europene nu au fost depăşite. Pentru Merkel, o uniune bancară cu o componentă de garantare în comun a depozitelor se traduce prin nevoia de garanţii suplimentare că Germania nu va fi silită să suporte costurile unor posibile falimente, iar garanţiile respective înseamnă măsuri de integrare economică şi fiscală pe care Franţa şi alte ţări le dezaprobă.

    Prin urmare, Angela Merkel şi Francois Hollande au decis să revizuiască relaţiile UE cu SUA în domeniul protecţiei datelor, Jose Barroso a prezentat raportul “Inovare în era digitală”, propunând măsuri de integrare a pieţei digitale europene, iar Barroso şi şeful BCE, Mario Draghi, au recomandat ca mecanismul european unic de rezolvare a crizelor bancare să fie convenit la nivel politic până la finele anului şi aprobat la nivel legislativ de ţările membre înainte de alegerile europarlamentare din mai 2014.

    În viziunea Comisiei Europene, acest mecanism, susţinut de fondul de rezervă de 55 mld. euro al zonei euro, ar urma să ofere viitoarei autorităţi unice de supraveghere bancară dreptul de a decide soarta băncilor cu probleme din Europa, inclusiv închiderea lor. Ţările membre vor avea dreptul de a decide, în schimb, cum să-şi ajute băncile, astfel încât testul de soliditate financiară la care BCE le va supune începând de luna viitoare să nu creeze noi motive de alarmă pe pieţe. Mario Draghi a avertizat, însă, că “trebuie să cadă bănci” pentru ca testul să-şi demonstreze credibilitatea.

  • Focuri de primăvară peste Europa

    În paralel, Comisia Europeană le-a remis ţărilor în cauză liste cu măsuri de reformă pe care ar trebui să le ia, între care multe sunt decizii dificile electoral. Pentru Franţa a recomandat tăierea costurilor cu forţa de muncă, a ajutoarelor de şomaj şi a contribuţiilor la asigurări sociale, iar pentru Spania (aflată la a treia prelungire a termenului) a recomandat continuarea reformei pieţei muncii derulate anul trecut cu tăierea cheltuielilor de asistenţă socială şi renunţarea la corelarea între cheltuielile publice şi inflaţie, ceea ce va afecta şi mai mult puterea de cumpărare.

    De altfel, chiar zilele trecute a avut probabil loc cel mai ironic protest de la începutul crizei, cu pompierii din Barcelona care s-au apucat să aprindă focuri în loc să le stingă, atrăgând atenţia că reducerile masive de personal din cauza austerităţii au ajuns să le facă imposibilă munca şi să pericliteze siguranţa publică.

    Pe acest fond optimist, cancelarul german Angela Merkel şi preşedintele francez Francois Hollande au declarat la Paris că ambii susţin îndesirea reuniunilor la vârf ale zonei euro, cu un preşedinte adevărat al zonei euro, care să aibă atribuţii mai largi decât acum. în prezent, reuniunile Eurogrupului, format din miniştrii de finanţe ai zonei euro, sunt prezidate de ministrul olandez Jeroen Dijsselbloem, cel rămas în memoria colectivă prin gafele despre Cipru. “Avem nevoie de mai multă coordonare a politicilor, în special în Eurogrup”, a zis Angela Merkel.

    În acelaşi timp, a ieşit la iveală că din mult discutata taxă europeană pe tranzacţiile financiare n-a mai rămas nimic: ea va fi aplicată din 2014 numai pentru tranzacţiile cu acţiuni şi va fi de 0,01% în loc de 0,1%, urmând ca taxa pentru celelalte tipuri de tranzacţii (grosul adică) să se aplice undeva după 2015.

  • Criza din zona euro în trei cuvinte: Berlin contra Paris

    Presa germană a comentat în mai multe rânduri divergenţele de opinie din tandemul franco-german, notând atât antipatia personală dintre cancelarul Angela Merkel şi preşedintele François Hollande, dar şi abordările complet opuse ale acestora în privinţa direcţiei spre care ar trebui să se îndrepte zona euro.

    Franţa a făcut cunoscut că nu-şi poate permite să reducă acum deficitul bugetar (aşteptat să atingă anul acesta 4,2% din PIB), din cauza conjuncturii economice proaste, astfel încât efortul bugetar total de 50 mld. euro estimat ar arunca în recesiune economia franceză, actualmente stagnantă. Anul trecut, numărul de falimente ale companiilor din Hexagon a crescut cu aproape 3%, la 61.000, iar rata şomajului a atins în martie curent un nou record – 11,5%.

    Un raport recent al Comisiei Europene citat de Der Spiegel indică intenţia Bruxellesului de a le oferi ţărilor cu probleme, ca Franţa, Italia sau Spania, mai mult timp pentru a-şi reduce datoriile, în timp ce Germania susţine că, dimpotrivă, ar fi nevoie de termene mai strânse, fiindcă şi aşa progresul reformelor din aceste ţări este lent. Raportul insistă însă că aceste ţări ar trebui să ia măsuri de liberalizare suplimentară a pieţei muncii şi arată că Franţa ar trebui să abordeze consolidarea fiscală nu numai prin creşterea veniturilor, aşa cum a făcut până acum, dar şi prin reducerea cheltuielilor guvernamentale, adică exact ceea ce Parisul se fereşte să facă.

  • Duhul lui Berlusconi se întoarce în forţă la conducerea Italiei

    Noul guvern, cu 21 de miniştri, din care 7 femei, îi are în prim-plan pe Fabrizio Saccomanni, directorul Băncii Italiei şi fost oficial al BERD, ca ministru al economiei şi al finanţelor, pe fostul comisar european Emma Bonino ca ministru de externe şi pe Angelino Alfano, secretarul general al Poporului Libertăţii, ca vicepremier şi ministru de interne. Alfano, anterior ministru al justiţiei în fostul cabinet Berlusconi, este autorul tuturor legilor cu adresă prin care Silvio Berlusconi a fost pus la adăpost de orice risc în procesele de corupţie care i-au fost intentate.

    Conform Reuters, Alfano va încerca să impună în guvern toate politicile dorite de Berlusconi – începând cu măsuri de reducere a taxelor, prielnice afacerilor acestuia – întrucât este în măsură să prăbuşească guvernul dacă acesta nu se conformează dorinţelor fostului prim-ministru. În campania electorală, Silvio Berlusconi le-a promis alegătorilor returnări de taxe în valoare de 4 mld. euro dacă va ajunge din nou la putere.

    Enrico Letta s-a declarat deja favorabil unei relaxări fiscale şi a accentuat că intenţiile sale, ca reprezentant al social-democraţiei, vizează relansarea economică, inclusiv prin politici la nivel european, în locul austerităţii susţinute promovate de cabinetul Mario Monti. Rămâne de văzut dacă Berlusconi va continua să susţină şi ieşirea Italiei din zona euro şi întoarcerea la liră, ca în vara trecută, când încerca să preseze astfel Banca Centrală Europeană să garanteze datoria suverană a statelor zonei euro şi să tipărească bani pentru a susţine economia acestora (nu că BCE n-ar fi făcut asta între timp).

    “Italia moare dacă are parte numai de austeritate”, a afirmat Letta, care a promis că dacă măsurile guvernului său nu vor avea succes în 18 luni, îşi va da demisia. Imediat după numire, Letta a plecat la Berlin şi apoi la Paris. Poziţia lui în favoarea unor politici de stimulare a economiei a fost salutată de preşedintele François Hollande, dar şi cancelarul Angela Merkel a primit bine declaraţia lui Letta că “nu vrem o Europă care permite escaladarea îndatorării” şi asigurările lui că Italia va respecta ţintele de reducere a datoriei fixate de UE.

  • Merkel şi Hollande au discutat cu liderii Poloniei, Cehiei, Ungariei şi Slovaciei despre o integrare mai strânsă a UE. România nu a fost invitată

    Cancelarul german Angela Merkel, în­soţită de preşedintele francez François Hollande, s-a întâlnit ieri la Varşovia cu premierii Poloniei, Un­gariei, Cehiei şi Slovaciei – Gru­pul de la Vişegrad – pentru a discuta despre o integrare mai strânsă a Uniunii Europene. Ro­­mânia şi Bulgaria nu au fost invitate. Aceasta a fost prima dată când liderii Ger­ma­niei şi Franţei, cuplul dominant în deciziile Europei, au participat la discuţiile Grupului de la Vişegrad. Reuniunea ar putea reprezenta un semn că Merkel îşi întoarce atenţia spre Est cu planurile de a îmbunătăţi competitivitatea Europei în condiţiile în care Marea Britanie ameninţă tot mai dur cu ieşirea din UE, scrie Bloomberg. Trebuie remarcat însă că Polonia, Ungaria, Cehia şi Slovacia sunt principalele pieţe de export din Europa de Est ale Germaniei, iar întâlnirea vine într-un moment în care Berlinul se opune cu hotărâre intrării României în zona de circulaţie liberă Schengen. Statele Grupului de la Vişegrad fac parte din spaţiul Schengen. „Aliaţii Germaniei în criza din zona euro nu sunt prea numeroşi“, a remarcat Kai-Olaf Lang, analist la Institutul German pentru Afaceri Internaţionale şi de Siguranţă.

    Toate stirile sunt pe zf.ro