Cele mai mari creşteri ale pasagerilor transportaţi au fost înregistrate în Bulgaria (22,5%), România (20,5%), Cipru (18,1%) şi Ungaria (14,1%), anul trecut. Aeroportul Henri Coandă din Bucureşti a fost tranzitat de 10,97 milioane de pasageri în 2016, cu 18,4% mai mulţi decât anul anterior.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Dnata Catering, companie în a cărei activitate sunt incluse administrarea serviciilor de alimentaţie publică de pe aeroportul Henri Coandă din Bucureşti şi furnizarea serviciilor de catering pentru TAROM, este deţinută de firmele Alpha Flight Group Limited (64,1851%), Compania Naţională Aeroporturi Bucureşti (CNAB)(4,9791%) şi Compania Naţională de Transporturi Aeriene Române TAROM (30,8358%), potrivit informaţiilor transmise de Registrul Comerţului. Astfel, mai mult din jumătate de profitul înregistrat de companie merge către Alpha Flight Group Internaţional, deţinută de compania arabă Dnata Catering, parte a grupului Emirates, din care face parte şi operatorul aerian cu acelaşi nume.
Compania Dnata a fost fondată în1959 în Dubai de şeicul Sheikh Ahmed bin Saeed Al Maktoum, preşedinte şi CEO al companiei şi în prezent. El este fiul fostului conducător al oraşului Dubai, şeicul Saeed bin Maktoum Al Maktoum şi unchiul actualului conducător al oraşului, şeicul Mohammed bin Rashid Al Maktoum (deşi acesta este cu 9 ani mai tânăr decât el). Este licenţiat la Universitatea din Denver, iar cariera lui în aviaţie a început în 1985, odată cu numirea sa ca Preşedinte al Departamentului Aviaţiei Civile din Dubai – organul guvernamental care supraveghea activităţile Dubai International şi Dubai Duty Free, printre altele. Operatorul national Emirates a fost lansat în acelaşi timp şi el a fost numit preşedinte. (wikipedia)
Compania din România a înregistrat în 2014, cel mai recent an pentru care există informaţii publice disponibile, o cifră de afaceri netă de 76.396.498 (circa 17,09 milioane de euro)şi un profit net de 13.327.440 (aproximativ 3 milioane de euro). Cunoscută iniţial sub numele Abela Rocas SA (schimbat în Alpha Rocas SA în aprilie 2005), aceasta a fost fondată în 1993 în Bucureşti, capitalul majoritar investit în afacerea din România fiind de origine libaneză. În 2005, Abela Rocas SA a devenit o subsidiară a grupului britanic Alpha Group PLC, după ce firma britanică a achiziţionat Abela Rocas în schimbul a 5 milioane de euro. Britanicii au achiziţionat 64,18% din acţiunile Abela Rocas, restul de acţiuni fiind deţinute de TAROM şi de CNAB. Potrivit presei internaţionale, la sfârşitul anului 2004, compania avea o cifră de afaceri de 281,3 miliarde de lei şi profit de 80,7 miliarde de lei (înainte de taxe, cifre publicate înaintea denominării monedei naţionale).
La data de 31 decembrie 2010, compania şi-a schimbat din nou acţionariatul, după ce arabii de la Dnata Catering au achiziţionat grupul britanic Alpha Flight Group Ltd, potrivit informaţiilor de pe site-ul Alpha Group şi confirmate de reprezentanţii aeroportului Otopeni. Dnata Catering este unul dintre cei mai mari furnizori de servicii aeriene din lume, compania fiind axată axată pe activităţi de manipulare la sol, cargo, travel şi servicii de catering aerian în 38 de ţări, potrivit informaţiilor de pe site-ul grupului Emirates.
În consiliul de administraţie al companiei din România se află italianul Possa Carlo Federico, CFO al Alpha Flight Group Ltd., britanicii Johnson Andrew McCullie, Programme Executive Director Dubai Expo 2020, Loft David John, Chief Commercial Officer al Dnata şi preşedinte al consiliului de administraţie al companiei din Bucureşti, potrivit LinkedIn, cât şi Sorinel Ciobanu, directorul general al CNAB Bucureşti. Potrivit informaţiilor de la Registrul Comerţului, printre împuterniciţii cu drept de administrare a operaţiunilor de pe piaţa locală a Dnata se află şi Marin Bogdan-George, despre care nu există informaţii publice disponibile.
Compania Dnata Catering avea anul trecut 26 de puncte de lucru pe aeroportul Henri Coandă din Bucureşti, printre acestea aflându-se cafenelele City Café, Brioche Doree, Segafredom snack-bar-urile Grab&Fly, fast-food-urile La Sarmale, Falafel, Burger King, Puro Gusto, Illy Café, Burger King, Peroni, saloanele business Constanţa, Cluj şi Iaşi. Operatorii funcţionează în baza unui contract de asociere în participaţiune cu aeroportul. (Potrivit art. 251 din Codul Comercial, asocierea în participaţiune are loc atunci când un comerciant sau o societate comercială acordă uneia sau mai multor persoane ori societăţi o participaţiune în beneficiile şi pierderile uneia sau mai multor operaţiuni, sau chiar asupra întregului comerţ.), iar majoritatea dintre ei au o durată a sediului de 12 ani, 2 luni şi 4 zile.
Aeroportul Internaţional Henri Coandă (Otopeni), tranzitat anul trecut de 9,3 milioane de pasageri, a avut anul trecut a doua cea mai mare creştere a numărului de pasageri din regiune, depăşind ca avans Varşovia sau Sofia, după cum arată o analiză a ZF pe baza datelor de pe site-urile terminalelor.
Vezi şi:
Viata fabuloasă a prinţului din Dubai – GALERIE FOTO
Numărul pasagerilor care au tranzitat aeroporturile din Bucureşti în primul semestru din 2017 a înregistrat o creştere de 20,5% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, creându-se astfel premisele depăşirii pragului de 12 milioane de pasageri în anul 2017, potrivit Companiei Naţionale de Aeroporturi Bucureşti (CNAB).
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
“Cursa 0B 9247 Bucureşti – Palma de Mallorca, aparţinând companiei aeriene Blue Air, a decolat de pe Aeroportul Internaţional Henri Coandă Bucureşti la ora 09.00. După decolare, la ora 09.09, comandantul aeronavei a declarat urgenţă, din motive tehnice. Imediat, pe Aeroportul Henri Coandă s-a format dispozitivul de urgenţă, conform procedurilor standard”, se arată într-un comunicat de presă al Companiei Naţionale Aeroporturi Bucureşti.
Aeronava a aterizat în siguranţă, la ora 09.41. La bord se aflau 135 de pasageri şi echipajul.
Traficul aerian pe Aeroportul Henri Coandă se desfăşoară în condiţii normale.
“Cursa 0B 9247 Bucureşti – Palma de Mallorca, aparţinând companiei aeriene Blue Air, a decolat de pe Aeroportul Internaţional Henri Coandă Bucureşti la ora 09.00. După decolare, la ora 09.09, comandantul aeronavei a declarat urgenţă, din motive tehnice. Imediat, pe Aeroportul Henri Coandă s-a format dispozitivul de urgenţă, conform procedurilor standard”, se arată într-un comunicat de presă al Companiei Naţionale Aeroporturi Bucureşti.
Aeronava a aterizat în siguranţă, la ora 09.41. La bord se aflau 135 de pasageri şi echipajul.
Traficul aerian pe Aeroportul Henri Coandă se desfăşoară în condiţii normale.
Care este matematica din spatele acestei valori şi care sunt principalele decizii luate de aeroporturile locale pentru acomodarea noilor milioane de călători cu avionul care se anunţă?
„Aeroporturile sunt locuri complicate, dle Navorsky” („Airports are tricky places”), una dintre replicile memorabile din filmul Terminalul, al cărui personaj principal este blocat în aeroportul J.F. Kennedy din New York, este relevantă şi pentru încercarea de a cuprinde întru totul modul în care funcţionează un aeroport atât din punctul de vedere al aspectelor tehnice, strategiei, normelor etc., cât şi al businessului. Acest lucru a fost dovedit de cele câteva mii de pagini primite de la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului, în care solicitam detalii referitoare la firmele care îşi desfăşoară activitatea la adresa Calea Bucureştilor 224E, Otopeni, adresa principalului aeroport al ţării. „Otopeniul” a bifat creşteri record ale traficului de pasageri pentru anul trecut.
Astfel, nu ne asumăm că am fi acoperit toate aspectele de business care pot fi discutate despre acest aeroport şi celelalte aeroporturi ale ţării, ci am primit răspunsul pentru câteva întrebări esenţiale în contextul acestor creşteri.
Prioritatea 0: Cum va putea fi crescută capacitatea de acomodare a milioanelor de pasageri din Bucureşti?
Traficul de pe cele 17 aeroporturi din ţară a crescut anul trecut cu peste 23%, până la aproximativ 16 de milioane de pasageri; dintre aceştia aproximativ 11 milioane au trecut prin aeroportul Henri Coandă. Din punct de vedere al ritmului de creştere înregistrat, aeroportul Henri Coandă, care a avut o creştere de 18,3% a traficului aerian, a ocupat anul trecut al patrulea loc la nivel european la categoria aeroporturilor de 5-10 milioane de pasageri, după aeroporturile Berlin Schoenefeld, Larnaca (Cipru) şi Faro (Portugalia), fiind urmat de aeroportul din Porto, potrivit informaţiilor CNAB. Greg Konieczny, CEO al Franklin Templeton Investments, sucursula Bucureşti şi manager de portofoliu al Fondului Proprietatea, explică deopotrivă aspectele pozitive, cât şi dezavantajele aduse de această creştere: în timp ce principalele avantaje sunt aduse de creşterea veniturilor şi de profitabilitatea companiei, interesul tot mai mare al operatorilor aerieni pentru deschiderea de noi rute şi pentru adăugarea de curse suplimentare către destinaţiile existente, dar şi sporirea cererii românilor pentru călătoriile cu avionul, efectele mai puţin dorite se reflectă asupra pasagerilor.
„Principalul efect secundar este faptul că terminalele existente devin din ce în ce mai aglomerate. Dacă ratele de creştere recente se menţin, nivelul calităţii serviciilor oferite pasagerilor se va reduce semnificativ în viitorii ani, până la punctul în care timpii de aşteptare la verificările de securitate şi controlul paşapoartelor vor deveni inacceptabile pentru pasageri, iar întârzierile zborurilor se vor întâmpla frecvent, ceea ce va afecta posibilităţile de creştere şi dezvoltare ale companiei”, descrie Konieczny cel mai pesimist scenariu. Premisele ca numărul pasagerilor să crească în continuare semnificativ sunt evidente, în contextul în care atât Wizzair, cât şi Ryanair, doi dintre operatorii low-cost de pe piaţa locală, au anunţat deja că şi-au sporit semnificativ capacitatea de transport în 2016, contribuind la creşterile seminificative de pasageri din România.
„În 2017, vom opera 26 de rute din România şi estimăm că vom transporta 2,9 milioane de pasageri din toate aeroporturile pe care suntem prezenţi: Bucureşti, Timişoara, Oradea şi Craiova”, descrie Denis Barabas, sales and marketing pentru Europa Centrală şi de Est în cadrul Ryanair, obiectivele de creştere ale companiei cu origini irlandeze pe piaţa locală. Din Bucureşti, compania va avea 13 rute, 104 zboruri săptămânale şi peste 2 milioane de clienţi, reprezentând o creştere a traficului aerian de 33%. Wizz Air, lider din punctul de vedere al numărului de pasageri transportaţi din România, cu 2,6 milioane de pasageri din şi spre Bucureşti şi un număr total de 5,5 milioane de pasageri, cu 20% mai mulţi anul trecut, şi-a propus să vândă în 2017 mai mult de 7,6 milioane de locuri. Şi Blue Air a înregistrat creşteri semnificative: în 2016, a ajuns la un record de peste 3,5 milioane de pasageri, în creştere cu 165%, iar pentru anul în curs a anunţat 24 de rute noi, care se vor adăuga celor 30 lansate anul trecut.
În acest context, adaptarea la nevoile de acomodare pentru milioanelor de noi pasageri de pe aeroporturile locale şi, mai cu seamă, de pe aeroportul Henri Coandă sunt esenţiale. „Planificarea nevoii de capacitate a unui aeroport ia în calcul estimări de trafic pe termen lung, 20-30 de ani, iar supraestimarea comportă risc de ineficienţă pe când subestimarea duce la probleme de capacitate. Creşterea accelerată a numărului de pasageri cere o bună strategie de investiţii în infrastuctura pentru Aeroportul Otopeni astfel încât să se asigure continuitate operaţională şi valorificarea rezultatelor pozitive. Conform datelor de care dispunem, capacitatea operaţiunilor de pe platforma din Otopeni este adecvată pentru următorii 20 de ani, însă operaţiunile din terminal comportă deja probleme care trebuie rezolvate de îndată”, explică Anca Apahidean, area manager eastern Europe al IATA (Asociaţia Internaţională de Transport Aerian).
Soluţiile în cazul aeroportului Henri Coandă sunt oferite de Liviu Radu, directorul general al Companiei Naţionale de Aeroporturi Bucureşti (al cărei acţionariat se împarte între statul român, prin Ministerul Transporturilor – 80% şi Fondul Proprietatea – 20%), compania care operează cele două aeroporturi ale Capitalei.
Tarom a anulat cursele 201/202 Bucureşti – Chişinău – Bucureşti, 603/604 Bucureşti – Timişoara – Bucureşti şi 643/644 Bucureşti – Cluj Napoca – Bucureşti, pasagerii urmând să fie îmbarcaţi tot miercuri pe următoarele curse către aceleaşi destinaţii, anunţă Compania Naţională Aeroporturi Bucureşti.
“Din cauza condiţiilor meteo, compania Tarom a anulat cursele 201/202 Bucureşti – Chişinău – Bucureşti, 603/604 Bucureşti – Timişoara – Bucureşti şi 643/644 Bucureşti – Cluj Napoca – Bucureşti, pasagerii urmând să fie îmbarcaţi tot astăzi pe următoarele curse către aceleaşi destinaţii”, potrivit unui comunicat transmis la prânz de Compania Naţională Aeroporturi Bucureşti (CNAB).
Reprezentanţii companiei au anunţat că traficul aerian se desfăşoară în condiţii de iarnă pe Aeroportul Internaţional “Henri Coandă” Bucureşti şi Aeroportul Internaţional Bucureşti Băneasa “Aurel Vlaicu”.
CNAB a precizat că se aterizează şi se decolează în deplină siguranţă pe aeroporturile din Bucureşti, însă, unele zboruri înregistrează întârzieri la decolare, determinate de necesitatea degivrării aeronavelor.
“Pe ambele aeroporturi ale Capitalei se intervine constant cu utilaje proprii pentru menţinerea suprafeţei de mişcare în condiţii optime şi sunt asigurate condiţiile pentru desfăşurarea operaţiunilor aeriene”, precizează CNAB.
Informaţii în timp real despre situaţia zborurilor pe Aeroportul Internaţional “Henri Coandă” Bucureşti pot fi găsite pe pagina de web www.bucharestairports.ro.