Pentru Steve Williamson, România nu este ţara lui Dracula, ca în cazul majorităţii conaţionalilor săi. Vizita în ţara lui Coandă, după cum spune chiar el, are o semnificaţie specială pentru inginerul care şi-a construit o carieră în una dintre cele mai inovatoare companii ale lumii.
Steve Williamson poartă o şuviţă de păr în buzunar cu un scop: una dintre misiunile sale este să spună povestea produselor Dyson „în maniera potrivită”, în calitate de Lead Haircare Development Engineer pentru compania cu origini britanice. Iar cu ocazia asta l-am întâlnit şi noi la Bucureşti, odată cu lansarea în România a celui mai nou produs al companiei.
Drumul său până la această funcţie a început, ca în cazul celor mai mulţi dintre absolvenţii de ingineria designului de produs, după ce şi-a urmat un vis din facultate. „Sunt din Scoţia, am fost la facultate acolo şi Dyson era o companie spre care aspiram să lucrez. Echilibrul între design, inginerie şi rezolvarea problemelor m-a atras – am spus mereu că este o companie care rezolvă probleme pe care alţii le ignoră – pentru cineva care are o diplomă în ingineria designului de produs, era genul de companie pentru care să vrei să lucrezi – voiam să le fac oamenilor viaţa mai frumoasă cu ajutorul tehnologiei.” Williamson spune că a lucrat pentru mai multe divizii ale companiei: a început în divizia dedicată uscătoarelor de mâini, apoi în divizia de îngrijire a podelelor (aspiratoare), în urmă cu şapte ani s-a mutat în diviza dedicată aranjării părului. „De atunci, nu m-am mai uitat în urmă – nu vom şti niciodată suficient de multe despre păr, este unic pentru fiecare dintre noi şi este foarte emoţional pentru oameni. Dacă părul îţi stă bine, asta îţi poate face ziua mai frumoasă. Pentru noi, să ne concentrăm pe găsirea unei soluţii de a face asta, cu mai puţine daune aduse părului, este uimitor”, descrie el, cu pasiune, munca în departamentul actual.
Lansată odată cu inventarea primului aspirator fără sac, compania Dyson s-a extins de-a lungul istoriei în mai multe domenii (din unele, precum dezvoltarea de maşini electrice sau al maşinilor de spălat a şi ieşit, de altfel), cel dedicat îngrijirii părului fiind printre cele mai recente: au lansat primele produse de aranjare a părului în urmă cu 10 ani şi au investit în cercetarea şi dezvoltarea acestui segment 100 de milioane de lire sterline: „Trebuia să vedem efectele produselor noastre asupra părului real”. În 2012 au intrat aşadar pe segmentul de cercetare şi dezvoltare al acestei divizii, iar patru ani mai târziu, au lansat primul produs. Dincolo de partea de inovare, Williamson spune că unul dintre aspectele esenţiale în industria frumuseţii ţine de credibilitate: „În lumea frumuseţii, trebuie să construieşti credibilitate, suntem experţi în fluxul de aer, asta este moştenirea noastră, pentru asta este cunoscută Dyson. Întrând în lumea frumuseţii, putem folosi expertiza aceasta, dar trebuie să cunoaştem multe aspecte ce ţin de cercetare – de ce avem tipuri diferite de păr, care sunt problemele părului nostru, cum putem să le depăşim cu ajutorul tehnologiei”.
De ce este important să descoperi mereu ceva nou? „Asta am făcut mereu – este etosul Dyson, vrem să oferim oamenilor experienţe mai bune. Ca ingineri, nu suntem niciodată mulţumiţi, căutăm mereu modalităţi prin care să îmbunătăţim produsele. Cheia este să îi ascultăm pe oameni – vorbim cu utilizatorii produselor noastre, încercăm să înţelegem cum putem să ne îmbunătăţim produsele. Trebuie să lucrăm cu clienţii, fie ei utilizatorii produselor de acasă sau cu experţii din saloane.” În ceea ce priveşte preţul, mai ridicat decât al unor produse similare – spune că acesta se leagă tocmai de aspectele care ţin de cercetarea tehnologiilor de ultimă generaţie. „Ştiţi că designul unui uscător de păr nu s-a schimbat de 60 de ani, de când Dyson a lansat propriul produs? Am reimaginat şi regândit aceste produse – nu suntem limitaţi de convenţii, vrem să provocăm convenţia.”
Sir James Dyson: „50% din deciziile pe care le vei lua sunt greşite. Învaţă din aceste greşeli“
În cel mai recent produs dedicat aranjării părului, au introdus tehnologia efectului Coandă (Efectul care poartă numele inventatorului român a fost observat de el în timpul zborului de testare a primului avion cu reacţie care a zburat vreodată. Testarea s-a soldat cu distrugerea avionului, dar în timpul zborului scurt, Coandă a observat alinierea apropiată de alipire a jeturilor gazelor arse faţă de fuzelajul avionului – n.red.). La fel ca în felul în care acest efect a apărut, printr-un accident al lui Henri Coandă, şi ei au observat întâmplător că pot folosi această tehnologie. „Deseori, accidentele duc la astfel de inovaţii. Avem experţi în aerodinamică, mecanica fluidelor şi căutăm soluţii prin care putem să folosim fluxul de aer. Cineva a descoperit că dacă putem manipula fluxul de aer, prin efectul Coandă, putem face acelaşi lucru cu părul, putem controla direcţiile în care se orientează acesta. Câteodată nici nu ştim ce vor deveni produsele în cele din urmă.”
Dyson are 6.000 de ingineri răspândiţi în Regatul Unit, Singapore, Malaysia şi Filipine – toţi aflaţi în diferite niveluri ale proceselor de dezvoltare, pentru toate categoriile de produse ale brandului (air care, flow care, environmental care, precum şi alte categorii care vor fi lansate şi sunt „secrete” în prezent). Numărul total al angajaţilor este mai mult decât dublu – lucrează cu numeroşi experţi – cum ar fi cei în simulări pe computere, experţi în ştiinţa părului (tricologi) în cazul acestei divizii: „Dyson a avut mereu o viziune globală – este important pentru noi, trebuie să înţelegem problemele fiecărei persoane; părul unei persoane din Japonia este diferit de cel al unei persoane din Regatul Unit, din România – trebuie să înţelegem asta pentru a oferi oamenilor produsele de care au nevoie.”
Cum arată programul zilnic într-o companie precum Dyson? „Conduc un departament de Commercial Engineering, aşadar lucrez cu funcţiile comerciale, cu echipele de evenimente şi comunicare, să ne asigurăm că spunem povestea tehnologiei Dyson în felul potrivit. Unul dintre elementele acestei poveşti este că testăm pe păr real – inginerii sunt încurajaţi să greşească, dacă te concentrezi doar pe obţinerea răspunsului potrivit, nu e suficient – învaţă, adaptează, continuă procesul de dezvoltare.”
Câte erori poţi face până la produsul final? „Începi cu o idee, cred că pentru primul produs de aranjare a părului al Dyson am făcut peste 600 de prototipuri. Testăm pe păr real, dar şi pe oameni – trebuie să înţelegem cum interacţionează oamenii cu produsele. Trebuie să facem aceste testări la nivel global – aceste testări merg mână în mână cu designul.” Dacă eşti un tânăr inginer, cum ai putea să lucrezi pentru o companie precum Dyson? „Avem multe modalităţi – dacă vrei să fii inginer, te poţi alătura companiei ca absolvent, după terminarea studiilor, avem şi programe de internship, adresate studenţilor – pentru trei, şase sau 12 luni. Avem şi Universitatea Dyson – se numeşte Institutul Dyson de Inginerie şi Tehnologie – ei îşi fac studiile, sunt integraţi în echipe pe parcursul studiilor. Ei învaţă astfel la locul de muncă, dar dezvoltă şi produse, de asemenea. Anul trecut a absolvit prima promoţie, iar de un an deja, ei sunt integraţi în echipă. Sunt foarte dornici să înveţe şi să creeze lucruri. Cred că asta este esenţial la Dyson, ar trebui să ai o pasiune să încerci lucruri, să nu-ţi fie frică să eşuezi şi să înveţi din asta.”
Compania de tehnologie a Dyson a înregistrat o creştere cu 16% a profitului în 2021, până la 1,5 miliarde de dolari, în timp ce veniturile anuale au crescut cu 5%, până la 6 miliarde de dolari. Potrivit unui articol publicat în presa internaţională în primăvară, compania şi-a propus să creeze 2.000 de joburi, mai ales în Malaysia şi Filipine, ca urmare a unui plan de investiţii anunţat în 2020 de 2,75 de miliarde de lire sterline. Doar în 2022, compania ar investi 600 de ,milioane de lire sterline în tehnologie, noi facilităţi şi laboratoare. Pe piaţa locală, compania a intrat mai întâi în 2012, printr-un distribuitor român, iar din 2022 este prezentă direct; acum deţine şi un showroom într-un centru comercial.
Cum te angajezi la Dyson?
Potrivit unui articol publicat de Daily Mail şi preluat ulterior şi de site-ul Business MAGAZIN, candidaţii pentru un post în cadrul companiei de tehnologie Dyson trebuie să rezolve o problemă complicată dintr-un material video pentru a avea o şansă. Potrivit articolului, şefii companiei britanice nu se uită la CV-uri, scrisori de recomandare sau interviuri – ei vor în schimb să vadă dacă cineva este suficient de inteligent pentru a înţelege puzzle-ul dintr-un material video care se întinde pe o durată 50 de secunde. O voce le spune candidaţilor cheia desluşirii mesajelor criptice din videoclip. „Bună, suntem Dyson, compania globală de tehnologie. Filosofia noastră este să facem lucrurile să funcţioneze mai bine, aşa că atunci când vine vorba de angajarea de noi talente, vrem să găsim modalităţi mai bune prin care să găsim oameni care gândesc la fel ca şi noi. De aceea am construit Rethinkers, provocarea noastră în materie de recrutare”, spunea un material de promovare legat de unealta de recrutare Rethinkers, lansată în 2016. Clipul continuă: „Fiecare etapă testează câte o calitate pe care o căutăm la angajaţii companiei. Dacă treci cu bine de toate cele patru etape, vei fi recompensat cu acces la campusul top secret de tehnologie al companiei şi la o întâlnire cu CEO-ul nostru. Aşadar, ai ceea ce trebuie?
O poveste de capitalism britanic
Sir James Dyson, fondatorul companiei omonime, este creatorul aspiratoarelor fără sac, care se vând în peste 50 de ţări. Învăţarea din eşecuri face parte din cultura companiei şi, practic, din „fişa postului” fiecărui angajat. Sir James Dyson însuşi este cea mai bună dovadă în acest sens: potrivit articolelor din presa internaţională, preluate şi de bmag.ro, el a creat 5.127 de prototipuri care au eşuat, înainte de lansarea primului său produs.. De asemenea, James Dyson a inventat o maşină de spălat vase, dar care nu s-a dovedit a fi un succes comercial şi a fost retras de pe piaţă. Iar în 2006 a lansat Dyson Airblade, uscătorul de mâini, care în loc să folosească un jet de aer cald, utilizează un strat de aer care este suflat de maşinărie cu 640 km pe oră, astfel Dyson Airblade îndepărtează apa de pe mâini, nu o evaporă. „50% din deciziile pe care le vei lua sunt greşite. Învaţă din aceste greşeli“, este sfatul lui Dyson pentru viitorii antreprenori. James Dyson a început să lucreze la această idee în 1978 pentru că era nemulţumit de aspiratorul său care-şi pierduse puterea de aspirare. După 5 ani de încercări, Dyson a lansat în 1983 aspiratorul G-Force, însă niciun producător sau distribuitor din Marea Britanie nu a vrut să-i vândă produsul, deoarece piaţa sacilor de aspiratoare era prea importantă. Inventatorul s-a reorientat spre Japonia, unde a reuşit să vândă mai multe aspiratoare, în valoare de 2.000 de lire sterline, iar în 1991 a câştigat premiul Târgului de Design Internaţional din Japonia. La 75 de ani, compania de tehnologie Dyson are operaţiuni în Europa, Asia şi Statele Unite. Sir Willam James Dyson este cel mai bogat individ din Marea Britanie şi are o avere netă de aproximativ 26 de miliarde de dolari, formată, în mare parte, din deţinerea pe care o are în Dyson Holdings.
„I love my job” este o nouă rubrică lansată de Business MAGAZIN în care vrem să îi scoatem în faţă pe oamenii ce nu sunt neapărat parte din top managementul unei companii, dar sunt pasionaţi de ceea ce fac. Sunt mulţi, iar poveştile lor sunt fabuloase: nu de puţine ori, în interviurile Business MAGAZIN, am auzit „Sunt îndrăgostit de… ” un lucru de care nu ne-ar fi trecut prin cap că cineva poate fi îndrăgostit (paleţi, tractoare, tehnologie ş.a.m.d.) – poveştile oamenilor pasionaţi de joburile lor sunt savuroase, de aceea le vom acorda o rubrică specială în revista noastră.