BusinessMagazin

Tag: haine

  • Tendinţe. Unii dintre cei mai mari retaileri din lume, în frunte cu Ikea, Zara, Decathlon şi H&M, pariază pe dezvoltarea de iniţiative pe piaţa second-hand, pentru a prinde „valul“

    ♦ Piaţa de articole la mâna a doua se află de mai mulţi ani pe un trend ascendent, însă într-o perioadă marcată de inflaţie pe de-o parte şi de atenţia tot mai mare acordată de consumatori temelor legate de sustenabilitate pe de alta, ea este aşteptată să explodeze ♦ În modă, există deja o serie de modele de business second-hand testate, precum platforma Vestiaire Collective ♦ Din 2019 până în prezent, piaţa de modă second-hand a crescut cu 55%.

    Unii dintre cei mai mari re­taileri non-food din lume, în funte cu Inditex – proprie­tarul Zara -, H&M, Ikea sau Decathlon, îşi fac loc pe piaţa articolelor se­cond­-hand, lansând varii ini­ţiative care să le asigure o felie din această industrie aflată în plin avânt şi care pare că va căpăta proporţii tot mai mari în următoarea perioadă. Spre exemplu, piaţa de modă second-hand, cea mai vizibilă dintre toate şi totodată cea pentru care există cele mai multe date, este estimată la 96 mld. dolari în 2021, potrivit companiei de cercetare Statista, citată de Forbes. Din 2019 până în prezent, piaţa de modă second-hand a crescut cu 55%, con­form World Economic Forum care citează tot publicaţia americană Forbes.

    Aceste cifre arată dezvoltarea accele­rată din ultimii ani, dar reprezintă şi un indicator pentru o evoluţie pozitivă ulteri­oară, în condiţiile în care perioada actuală, marcată de inflaţie, îi determină pe consu­matori să fie mai atenţi la modul în care îşi cheltuie banii. Totodată, consumatorii – mai ales cel din generaţiile Millennials şi Z – sunt tot mai atenţi la aspectele legate de sustenabilitate şi mediu, aşa că se orien­tează mai degrabă către produse prepurta­te sau care au mai fost folosite. Apetitul pentru piese de mobilier, pentru echipa­mente sportive sau pentru haine second-hand vine şi în contextul în care consu­me­rismul este un important factor de polulare. Spre exemplu, industria modei este una dintre cele mai poluante din lume, fiind responsabilă pentru 10% din emisiile de dioxid de carbon, conform Bloomberg.

    Astfel, în condiţiile în care puterea de cumpărare este de aşteptat să scadă în pe­rioada următoare, iar apetitul pentru arti­cole la mâna a doua este estimat că va creşte, retailerii vin cu iniţiative noi. Cel mai recent, gigantul spaniol Inditex, proprie­ta­rul Zara, a anunţat un proiect pilot pe piaţa din Marea Britanie, unde va oferi servicii de reparaţii, revânzare şi donaţii, scrie Bloomberg. Începând cu luna noiembrie, clienţii vor putea să îşi repare hainele din colecţiile anterioare ale Zara, fie că au nevoie să îşi înlocuiască un nasture ori un fermoar, fie că vor să îşi recoasă tivul, spre exemplu. Totodată, oamenii vor putea, prin intermediul retailerului, pe o platformă specializată, vinde sau cumpăra haine folosite. Ei le vor putea şi dona.

    Bloomberg scrie că iniţiativa vine în contextul în care grupul Inditex, ce are în portofoliu şi branduri precum Oysho, Bershka sau Massimo Dutti, încearcă să fie mai sustenabil după ce a devenit un gigant ca urmare a modelului fast-fashion care înseamnă produse şi modele noi a­proape zilnic în maga­zine. Iar acest model este un motor pentru poluarea de care este responsabilă industria de modă.

    Inditex nu este însă singurul nume care lansează iniţiative în a­cest domeniu al produse­lor la mâna a doua, concuren­tul său direct, gigantul suedez H&M, având de mai mulţi ani proiecte în acest sens, inclusiv în România. Ele sunt însă, într-o anumită măsură, diferite. Spre exemplu, în România, grupul primea de la consumatori haine folosite – indiferent de brandul pe care acestea îl purtau – şi oferea în schimb vouchere pentru achiziţia de bunuri noi, încurajând astfel businessul principal, acela al produselor noi.

    Totodată, hainele vechi nu erau puse la vânzare.

    Un model mai a­propiat de cel al pro­prietarului Zara a aplicat gigantul Ikea, din sectorul de mobi­lier, care a lansat un program de buyback & resell, încurajând astfel a­chi­ziţiile de piese second-hand, după cum spune compania de cercetare de piaţă Euromonitor.

    Acum circa un an, Ikea a anunţat că vrea să devină un business circular până în 2030. Iniţiativa de Buyback & Resell – temporară şi localizată într-un număr extrem de limitat de magazine – a fost parte din proces.

    De cele mai multe ori, proiectele marilor retaileri în acest domeniu (second hand) sunt punctuale, deşi există şi unele iniţiative mai ambiţioase şi pe termen mai lung, chiar şi în România. Spre exemplu, retailerul de echipamente sportive Decathlon, care acum câţiva ani a început să organizeze un târg Trocathon de cumpărare şi vânzare de produse la mâna a doua, are o platformă dedicată acestui tip de comerţ.

    „Second Hand Decathlon este un serviciu de economie circulară axat pe sport, unde o întreagă echipă este alături de utilizatori în procesul de depunere, vânzare, consiliere“, potrivit grupului de Facebook dedicat acestei iniţiative.

    Deşi tot mai multe nume mari fac paşi în această direcţie, momentan paşii sunt timizi şi sunt meniţi să testeze apele şi să vadă cum pot retailerii internaţionali capitaliza din apetitul consumatorilor pentru produse deja folosite. Circa 65% dintre consumatori spun că preferă să cumpere articole second hand de la mărci cunoscute, în timp ce 64% din membrii generaţiilor Z şi Millenials spun că sunt atenţi la aspecte de sustenabilitate când cumpără articole de îmbrăcăminte sau încălţăminte, conform World Economic Forum care citează Boston Consulting Group. Plus că, dincolo de apetitul şi de potenţialul acestui sector (piaţa de modă second hand din SUA e aşteptată să se tripleze până în 2029), există şi modele de business deja testate, precum platforma Vestiaire Collective.

    Şi pe piaţa din România, conceptele de tip vintage sau consignaţii sunt în plin avânt, chiar şi actori sau designeri lansând astfel de business-uri online sau offline. Totodată, sunt mii de mici magazine de tip second hand care se găsesc acum atât în Bucureşti cât şi în oraşele secundare şi chiar terţiare de provincie. Numărul lor sau vânzările realizate de acestea sunt pentru moment o necunoscută, piaţa fiind fragmentată şi necercetată. Totuşi, e clar că potenţial există măcar şi după numărul mare de iniţiative nou apărute.

  • (P) 10 sfaturi pentru a economisi bani cu uscătorul de rufe

    Spălătoria menajeră este una dintre cele mai mari surse de costuri energetice pentru proprietarii de locuinţe şi există aproximativ 14 milioane de gospodării care folosesc electricitate pentru a usca hainele.

    Dacă vă număraţi printre cei care plănuiesc să folosească un uscător de rufe electric cu tambur în lunile următoare, vă prezentăm mai jos o mână de sfaturi utile care vă vor economisi bani şi consum de energie, asigurându-vă în acelaşi timp că rufele se usucă.

                – Selectaţi cel mai rapid mod de centrifugare pe maşina de spălat, pentru a limita timpul în care hainele dumneavoastră stau în uscătorul cu tambur. Reţineţi că uscătoarele de rufe consumă considerabil mai multă energie decât o maşină de spălat.

                – Păstraţi filtrele uscătorului de rufe cu tambur curate şi fără scame. Ghidurile privind uscătoarele de rufe cu tambur recomandă curăţarea filtrelor după fiecare utilizare şi, procedând astfel, puteţi contribui la menţinerea funcţionării eficiente a uscătorului de rufe cu tambur, deoarece fluxul de aer nu va fi împiedicat, ceea ce înseamnă că aparatul nu va trebui să lucreze atât de mult pentru a usca hainele şi nici nu va dura atât de mult timp pentru a le usca.

                – Evitaţi să uscaţi încărcături mici deodată. Deşi o a doua încărcătură consecutivă de uscare va dura mai puţin timp pentru a se usca, uscarea încărcăturilor mai mari deodată va folosi mai puţină energie electrică şi, prin urmare, vă va costa mai puţini bani.

                – Uscaţi împreună ţesăturile similare, deoarece acest lucru va ajuta la reducerea timpului de uscare şi va asigura o uscare mai uniformă.

                – Reduceţi timpul de uscare cu până la 25% adăugând bile de uscare la încărcătură. Nu numai că bilele pentru uscător de rufe electric sunt o modalitate naturală de a înmuia ţesăturile, dar ele ridică şi separă rufele, permiţând aerului cald să circule mai eficient, ceea ce accelerează timpul de uscare – ceea ce face ca uscătorul dvs. să fie mai eficient din punct de vedere energetic.

                – Descurcaţi-vă rufele înainte de a le pune într-un uscător de rufe electric cu tambur. Nodurile mari / rufele încurcate durează mai mult la uscare – şi sunt adesea mai greu de uscat – aşa că trebuie să vă asiguraţi că nu există încurcături înainte de a pune rufele în aparat pentru uscare.

                – Fixaţi partea de jos a cuverturilor de plapumă înainte de a le introduce în uscătorul cu tambur, deoarece acest lucru va împiedica ca articolele mai mici să rămână blocate şi să nu se usuce.

                – Alegeţi setarea corectă de uscare de pe un uscator rufe electric cu tambur. Multe uscătoare moderne sunt prevăzute cu o setare automată şi, deşi aceasta poate părea o funcţie bună, în realitate este posibil să consume mai multă energie, deoarece aparatul va continua să se usucă după ce hainele sunt uscate pentru a îndepărta pliurile. Alegând o setare manuală, nu veţi folosi în mod inutil mai multă căldură pentru a vă usca hainele. De fapt, este recomandat să scoateţi hainele din uscătorul cu tambur atunci când sunt încă uşor umede, deoarece astfel vor fi mai uşor de călcat.

                – Evitaţi să adăugaţi haine ude la mijlocul ciclului de uscare. Nu numai că acest lucru va mări timpul de uscare a rufelor, dar poate creşte şi riscul ca termostatul aparatului să se declanşeze.

                – Luaţi în considerare amplasarea uscătorului de rufe cu tambur, deoarece acest lucru poate avea un impact asupra timpului de uscare. Dacă un uscător de rufe electric cu tambur este amplasat într-o cameră umedă, care reţine condensul, va creşte timpul de uscare, motiv pentru care – dacă este posibil – trebuie să îl amplasaţi într-o cameră caldă. Amplasarea într-o cameră caldă va însemna că aparatul nu va trebui să lucreze atât de mult pentru a se încălzi; dacă acest lucru nu este posibil, amplasaţi-l într-o cameră în care se poate deschide o fereastră, astfel încât aerul proaspăt să circule.

     

    Pe lângă respectarea sfaturilor de mai sus, atunci când folosiţi un uscător de rufe electric cu tambur, selectarea modelului potrivit pentru nevoile şi cerinţele dumneavoastră în primul rând vă poate ajuta să economisiţi energie şi bani de fiecare dată când folosiţi aparatul.

    Cheia pentru a selecta uscătorul de rufe cu tambur potrivit pentru casa dvs. include:

                – Tipul de uscător

                – Dimensiunea tamburului

                – Clasificare energetică

     

  • Cum vrea o tânără să transforme lucrurile aruncate la gunoi într-o afacere profitabilă şi care ajută şi mediul înconjurător

    Hainele – nu doar cele de lux, ci chiar şi cele din gama „fast-fashion” (adică cele din marile lanţuri de modă pe care le găsim prin malluri) – pot şi ar trebui să aibă o viaţă mai lungă şi nu ar trebui „condamnate” la izolare prin vreun sertar sau dulap sau chiar la o dispariţie prematură în coşul de gunoi. Pentru ca acest lucru să se întâmple este însă nevoie de aplicaţii, platforme care să ofere simplitate şi uşurinţă de utilizare unui proces ce poate părea complicat. Este pariul unei tinere antreprenoare, care s-a inspirat pentru businessul său din obiceiurile pe care le-a observat în Vest.

    Am locuit în Amsterdam o perioadă destul de lungă şi în timpul pandemiei am devenit aş spune chiar fanatică în legătură cu trendul de «fashion resell». M-am întors în România în februarie anul trecut într-o vizită şi am descoperit că din păcate aici nu am aceleaşi tooluri ca să pot să vând sau să cumpăr haine, ca să pot să dau mai departe lucrurile pe care nu le mai port.

    Mi-a lipsit acest lucru şi m-a întristat într-un fel că eu am avut oportunitatea de a experimenta toate beneficiile şi frumuseţea acestei industrii şi mă gândeam că la noi în ţară este păcat că această oportunitate nu există sau cel puţin după părerea mea nu în acelaşi mod confortabil pe care l-am experimentat eu. Şi atunci mi-am propus să creăm acest marketplace pentru pre-loved fashion şi să dăm şi în România această posibilitate de a recircula haine şi de a le tranzacţiona într-un mod confortabil”, a declarat în cadrul emisiunii ZF IT Generation, la rubrica Start-up Pitch, Ioana Nicolau, fondator, Zestre Labs.

    Ea a pus bazele proiectului Zestre din februarie anul trecut, aplicaţia mobilă fiind lansată de curând şi având un succes peste aşteptări. În decurs de o săptămână de la lansare, aplicaţia Zestre a ajuns la 500 de utilizatori, misiunea sa fiind de a convinge cât mai mulţi oameni să dea o nouă viaţă hainelor pe care nu le mai poartă astfel încât impactul industriei de fashion asupra mediului să fie mai mic.

    „Ne-am lansat acum o săptămână jumătate şi deja în numai o săptămână avem aproape 500 de utilizatori – oameni care şi-au făcut un cont, nu doar au descărcat aplicaţia, ceea ce ne bucură pentru că a fost o creştere organică la care noi sincer nu ne-am aşteptat în prima săptămână. Pentru că am avut aşa un val de utilizatori, următoarea provocare cred că este să menţinem echilibrul între utilizatorii care îşi doresc să cumpere şi cei care încarcă produse şi doresc să vândă. Momentan s-au încărcat aproximativ 200-300 de produse, dar totuşi ţintim la un număr mult mai mare pentru a satisface cererea care se află pe partea cealaltă şi care noi ne aşteptăm să crească în următoarele săptămâni”, a precizat ea.

    În România, spre deosebire de ţările din vestul Europei, nu există un marketplace dedicat pentru vânzarea şi cumpărarea hainelor deja purtate. Pe plan local sunt foarte populare grupurile de Facebook dedicate articolelor fashion purtate deja, neexistând până de curând foarte multe alte soluţii pentru a-ţi vinde hainele pe care nu le mai porţi sau pentru a cumpăra piese vestimentare şi încălţăminte la preţuri mai mici.

    Aplicaţia Zestre le permite utilizatorilor să vândă sau să cumpere atât haine de la branduri de lux, cât şi branduri „fast-fashion”. Printre brandurile deja listate în aplicaţia Zestre se numără Chanel, Yves Saint Laurent, Louis Vuitton, dar şi Zara, Bershka, Reserved sau Mango.

    „Practic fiecare utilizator îşi poate însuşi două roluri simultan pe platforma – poate fi cumpărător sau poate fi vânzător. În cazul unui vânzător, acesta poate folosi funcţionalitatea de încărcare a unui produs, poate adăuga până la 10 fotografii cu produsul, îl poate descrie sumar şi trebuie să selecteze câteva detalii simple despre produs, cum ar fi categorie, mărime, culori şi preţ – detalii cheie le-am numit noi, iar apoi îl poate încărca şi poate primi mesaje şi rezervări în legătură cu produsul. Deci este un proces foarte simplu, în câţiva paşi totul este făcut de pe telefon. Practic, noi toată ziua suntem cu telefonul în mână, ne-am dorit foarte mult să fim o aplicaţie şi nu o platformă pentru a oferi oamenilor opţiunea cât mai simplă de a vinde”, a explicat Ioana Nicolau, adăugând că în cazul cumpărătorilor, există mai multe posibilităţi de a-şi căuta produsele dorite.

    „Cumpărătorii se pot folosi de funcţionalitatea de căutare prezentă în aplicaţie, pot căuta prin categorii, pot căuta prin branduri, pot căuta prin diferite moduri practic, şi aici pe viitor ne dorim să inovăm – este un subiect foarte interesant, iar apoi îşi pot adăuga produsele pe care şi le doresc într-o listă de favorite, iar când se decid să achiziţioneze un produs îl pot rezerva şi pot intra în contact cu vânzătorul pentru a stabili detaliile de plată şi livrare.”

    În prezent, partea care ţine de logistică – livrare prin curier, nu este încă disponibilă, însă start-up-ul lucrează la această funcţionalitate, obiectivul fiind de a o lansa în decursul acestui an. În ceea ce priveşte monetizarea, echipa Zestre nu a decis momentan care va fi sursa de venituri – comision din tranzacţii, tarife de promovare sau reclame în aplicaţie, scopul pentru primul an de funcţionare fiind atragerea unui număr cât mai mare de utilizatori.

    După dezvoltarea pe plan local, start-up-ul vrea să atace şi alte pieţe din regiune şi inclusiv ţările din vestul Europei, unde deşi astfel de marketplace-uri sunt deja foarte cunoscute şi foarte folosite, Zestre ar putea avea un diferenţiator pe partea de funcţionalităţi. „Odată ce ne-am consolidat acasă, am putea să ne gândim la planuri de extindere. Ce vrem să facem pe termen mai lung este să ne axăm foarte mult pe hiper- personalizare, să folosim tehnologii mai noi şi interesante pentru a construi funcţionalităţi unice, aş spune eu, şi cred că genul acesta de concept ar putea fi competitiv chiar şi cu aplicaţiile de la nivel internaţional şi asta cumva ne dă o direcţie pentru viitor”, a punctat fondatoarea Zestre.

    Dacă aveţi un proiect de start-up tech scrieţi-ne pe adresa de e-mail zfitgeneration@zf.ro.

    Start-up Pitch

    1. Invitat: Sebastian Piu, fondator al 123Credit.ro

    Ce face? Platformă care facilitează accesarea unui credit de nevoi personale, de consum sau credit ipotecar. A fost lansată la începutul anului 2022 în urma unei investiţii în valoare 50.000 de euro, iar în prezent, platforma înregistrează peste 300 de clienţi care au accesat serviciile de creditare, iar peste 150 de persoane au reuşit să finalizeze o cerere de credit la 123Credit.ro.

    „Am reuşit să ajutăm la obţinerea a 30 de credite, atât ipotecare cât şi nevoi personale, iar totalul sumelor finanţate se ridică la aproximativ 1,3 mil. euro, finanţaţi în aceste două luni prin platformă.  Ne dorim să atragem un nou investitor şi suma de un milion de euro. Avem discuţii destul de avansate cu mai mulţi potenţiali parteneri interesaţi de businessul nostru şi de a susţine dezvoltarea platformei.”

    2. Invitaţi: Mihai Voiculescu – CEO, Cryptoverse Academy, Răzvan Păhuţă – COO al Cryptoverse Academy şi Alexandru Hobincu – trading advisor

    Ce fac? Au dezvoltat o platformă de e-learning dedicată educaţiei crypto care îmbină învăţământul tradiţional cu tehnologia blockchain.

    Mihai Voiculescu: „Cryptoverse Academy este prima platformă de e-learning ce conectează şi integrează experienţa tradiţională de învăţare cu potenţialul vast şi nelimitat al blockchainului. Practic ce am creat? Am reuşit să adunăm cei mai buni specialişti pe anumite domenii şi am reuşit să comasăm informaţia într-o singură platformă care să ofere instrumentele necesare pentru a învăţa şi a folosi tot ce se poate în acest acest domeniu, pentru a avea succes.”

    Răzvan Păhuţă: „Văd Cryptoverse Academy ca fiind un bulgăre de zăpadă care speră să se transforme într-o avalanşă şi să ajute cât mai mulţi oameni să realizeze că se poate şi altfel.”

    Alexandru Hobincu: „Deja aveam o comunitate foarte bine închegată, eu sunt şi YouTuber şi am venit cu zona de tranzacţionare şi spot şi cu zona de blocuri instituţionale. Lui Mihai i-a plăcut foarte mult ceea ce am creat eu până acum, m-a sunat, mi-a zis uite am propunerea asta pentru tine, mie propunerea mi s-a părut foarte tare – să se creeze un ecosistem complet – şi am zis ok mă alătur cu drag, hai să mergem mai departe.”

    3. Invitat: Ioana Nicolau, fondator Zestre Labs

    Ce face? A dezvoltat o aplicaţie de tip marketplace pentru moda „pre-owned”.

    Start-up Update

    Invitat: Cătălin Micu, project manager în cadrul Qoobiss – soluţii complete pentru verificarea identităţii în mediul digital şi automatizarea procesului de KYC (know your customer)

    Ce e nou? Start-up-ul local şi-a propus să ajungă anul acesta la un portofoliu de zece clienţi, în condiţiile în care acum se află în plin proces de a intra pe piaţa din Republica Moldova şi urmează să încheie totodată un parteneriat şi în Franţa. În prezent, Qoobiss are cinci clienţi în portofoliu, printre care se numără instituţia financiară nebancară Credius şi firma de pariuri sportive Get’s Bet.

    „Noi nu ne-am limitat doar la piaţa din România. În momentul de faţă ne adresăm şi pieţei din Republica Moldova. Deja am adaptat soluţia noastră tuturor tipurilor de cărţi de identitate din Republica Moldova – sunt patru tipuri de cărţi de identitate şi încercăm să facem conexiunea şi cu Registrul Evidenţei Populaţiei din Republica Moldova. Asta ne-ar asigura o acurateţe mai mare în identificarea la distanţă a clienţilor. Suntem pe cale să şi semnăm cu câteva bănci importante din Republica Moldova şi cred că această soluţie va fi adoptată la unison de către toate băncile din Republica Moldova. Aplicabilitatea soluţiilor noastre este una destul de largă în industrii precum fintech – de aici sunt majoritatea clienţilor noştri, e-commerce, medical şi chiar şi industria jocurilor de noroc.”

    ZF IT Generation, emisiune lansată de ZF în noiembrie 2019 şi realizată în prezent împreună cu BCR Innovix, are ca ţintă descoperirea start-up-urilor hi-tech cu idei de produse sau servicii care vor duce la dezvoltarea unei noi generaţii de milionari din IT ai României. După mai bine de 370 de ediţii, emisiunea are un nou format în care adăugăm o serie de rubrici pentru a aduce plus valoare în ecosistemul local de start-up-uri tech – Start-up Pitch, Start-up Update, Start-up Boost, Start-up Star, Investor Watch, Sfatul expertului şi What’s Hot.

    Urmăreşte de luni până vineri emisiunea pe www.zf.ro şi pe pagina de Facebook a Ziarului Financiar de la ora 19.00 sau accesează platforma
    www.zf.ro/zf-it-generation

  • O nouă marcă de haine dispare din Polonia

    Pandemia a schimbat obiceiurile oamenilor, mai ales când vine vorba de vizitarea mall-urilor, ceea ce afectează puternic brandurile de îmbrăcăminte, scrie Warsaw Voice.

    În ultimii ani, lanţuri ca Promod şi Camaieu, sau brandul de încălţăminte Salamander au dispărut din Polonia.

    Acum, Orsay se pregăteşte la rândul său să-şi închidă magazinele din această ţară.

     

  • O nouă marcă de haine dispare din Polonia

    Pandemia a schimbat obiceiurile oamenilor, mai ales când vine vorba de vizitarea mall-urilor, ceea ce afectează puternic brandurile de îmbrăcăminte, scrie Warsaw Voice.

    În ultimii ani, lanţuri ca Promod şi Camaieu, sau brandul de încălţăminte Salamander au dispărut din Polonia.

    Acum, Orsay se pregăteşte la rândul său să-şi închidă magazinele din această ţară.

     

  • Pe limba copiilor

    În copilărie, Cristina Wegroszta îi modifica hainele mamei ei, folosindu-se de abilităţile pe care i le punea la dispoziţie maşina de cusut a bunicii. Pe măsură ce a crescut, a lăsat creativitatea artistică deoparte şi s-a concentrat mai mult pe şcoală. Dar creativitatea a rămas şi a reieşit la iveală ani mai târziu, într-o poveste pe a cărei copertă stă scris Ladica.

     

    Cristina Wegroszta locuieşte în Sfântu Gheorghe, judeţul Covasna. A făcut liceul în Bucureşti, la clasa de informatică, apoi a urmat ASE-ul. A devenit economist, dar a simţit tot timpul că ceva îi lipseşte, ceva ce îndrăgise în trecut, iar la un moment dat şi-a dat seama ce: pasiunea pentru culoare. „M-am reapucat de pictat, la început timid, trecând prin tot felul de încercări, apoi am vrut să învăţ mai mult despre tehnică, să-mi descopăr un stil, fapt pentru care m-am înscris la un curs, apoi, cumva firesc, am ajuns să iubesc să pictez oameni, chipuri, expresii, portrete în ulei, dar am fost atrasă şi de lucrări abstracte.”

    După ce s-au născut fetiţele ei, Cristina a descoperit hăinuţele pentru copii într-un mod diferit, direct, palpabil, a început să privească aceste obiecte vestimentare altfel, cu ochiul mamei care vrea să-şi îmbrace copiii bine, confortabil, cu materiale de calitate. „La un moment dat, am cumpărat pentru fetiţa mea cea mare nişte hăinuţe din lână, produse în afara ţării. Am fost atât de încântată de ele, de calitatea lor, mi se păreau atât de practice şi de minunate încât, pur şi simplu, mi-am dorit să fabric şi eu, aici în România, haine din materiale organice pentru copii. La început a fost doar un vis, o idee îndrăzneaţă născută din nevoia de a-mi extinde creativitatea într-un domeniu nou.” Apoi, acest vis s-a conturat din ce în ce mai clar.

    Cristina a început afacerea Ladica în urmă cu un an şi jumătate, pe când fata ei cea mică avea două luni. A durat un an până când a reuşit să lanseze site-ul, să strângă suficiente modele de hăinuţe pentru a le arăta lumii. În tot acest timp, a citit mult, s-a documentat, a căutat furnizori de materiale naturale în ţară, apoi în străinătate, a comandat materiale, a încercat diverse modele, a schimbat mai multe croitorese, apoi a găsit una bună cu care a lucrat bine şi cu care s-a şi asociat pentru puţină vreme. „Între timp, am făcut şi eu un curs de croitorie, ca să înţeleg întreg procesul. Acum cos şi eu când am timp, între treburile casei, familie, social media, reclame, şedinţe foto şi tot ce ţine de administrarea firmei. Momentan încă sunt în concediu pentru creşterea copilului, până în septembrie. La locul meu de muncă evaluez proiecte pe fonduri europene.” Brandul Ladica este ales ca să sugereze la maximum cât de mult a contat existenţa celor două fiice ale ei pentru ca ea să întemeieze un business. Practic, Ladica este un cuvânt inventat de fetiţa cea mare a Cristinei, cuvânt care de fapt are sens în alte limbi, în care înseamnă lădiţă, cutiuţă, sertar.

    Logoul afacerii este o pisică haioasă, tot o amprentă a fiicei ei, fiind conceput după un desen făcut de ea. „Produc hainele în Sfântu Gheorghe, într-un atelier micuţ. Am început cu o colecţie de iarnă – jachete din lână fiartă, paltoane clasice, overalls, căciuli, fulare, salopete. Acum sunt la a doua colecţie, de primăvară-vară: rochiţe din bumbac, in, tricouri din lână merinos şi mătase, cămăşi şi pantaloni din in, bumbac organic, pantaloni şi hanorace din velur.” Materialele certificate organic fac ca preţurile hainelor să nu fie mici, însă chiar şi aşa majoritatea clienţilor Ladica au comandat şi a doua oară, unii chiar şi a treia oară. Clienţii sunt în special mămici, dar şi bunici sau mătuşi care apreciază hainele din materiale organice, naturale sau cărora pur şi simplu le place un anumit produs. „Folosesc numai materiale naturale:  bumbac organic, lână merinos şi mătase, lână, bumbac, in, cânepă. Folosesc aţă din bumbac, în mare parte, elastic natural şi nasturi din lemn sau cocos. Ambalajele cu care trimit coletele sunt biodegradabile, iar etichetele de compoziţie a hăinuţelor sunt din bumbac.”

    Cristina Wegroszta a investit până acum aproximativ 14.000 euro în materiale şi costuri producţie. Toate încasările de la înfiinţarea firmei au fost reinvestite în materiale, reclame şi cheltuieli de funcţionare, iar în 2021 cifra de afaceri obţinută a fost de 12.300 de lei, businessul intrând în activitate abia în al treilea trimestru al anului. „Am multe planuri pentru 2022, dar cel mai important este să depun un proiect pentru dotarea unui atelier şi angajarea a două persoane, să îmi cresc vânzările ca să pot achiziţiona multă lână organică şi materiale şi să văd toate modelele de hăinuţe pe care le visez acum, materializate.” Acum, de ajutor îi sunt şi soacra, cumnata şi o prietenă, care contribuie la îmbogăţirea portofoliului cu câteva produse tricotate manual.

    Cristina Wegroszta, fondatoare Ladica: Produc hainele în Sfântu Gheorghe, într-un atelier micuţ. Am început cu o colecţie de iarnă – jachete din lână fiartă, paltoane clasice, overalls, căciuli, fulare, salopete. Acum sunt la a doua colecţie, de primăvară-vară.

    Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.

    Cinci idei de afaceri de la zero

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

    FoaieVerde – agende lucrate manual (Cluj-Napoca)

    Fondatoare: Andreea Hoha

    Investiţie iniţială: 2.000 de lei

    Cifră de afaceri anuală: 35.000 de lei (7.000 de euro)

    Prezenţă: online

    Strop de Soare – produse pe bază de cătină (jud. Alba)

    Fondatoare: Ioana Ciortea

    Investiţie iniţială: 20.000 de euro

    Prezenţă: online

    Love at First Bite – atelier de prăjituri şi torturi (Bucureşti)

    Fondatoare: Adriana Iancu

    Investiţie iniţială: 27.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2021: 60.000 de euro

    Prezenţă: Bucureşti

    Wooba – obiecte de iluminat şi de decor (Bucureşti)

    Fondatori: Cristina Cerga, Ştefan Nădejde şi Adrian Bursuc

    Investiţii: 150.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2021: 15.000 de euro

    Prezenţă: magazinele Mobexpert, Galateca, online

    Pensiunea Stoian – unitate de cazare (jud. Braşov)

    Fondatori: familia Stoian

    Investiţie iniţială: 100.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2021: 30.000 de euro

    Prezenţă: comuna Cristian, jud. Braşov

    ZF, Banca Transilvania şi Vodafone  au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.
    În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

  • Vechituri de valoare

    Valoarea ceasurilor sau a bijuteriilor de lux se păstrează sau chiar creşte în timp, lucru care nu se putea spune şi despre haine până nu demult. În ultima vreme însă, şi acestea au început să fie privite ca valoroase, dată fiind cererea de articole vestimentare de lux second-hand din colecţii mai noi sau mai vechi. Aşa au apărut diverse platforme de comercializare a acestora, piaţa crescând atât de mult încât a intrat în atenţia diverselor branduri de lux care altădată le evitau, scrie Financial Times. Astfel Alexander McQueen a încheiat anul trecut un acord cu Vestiaire Collective pentru a pune la dispoziţia clientelor o soluţie de a-şi face curat în dulap vânzând rochii sau genţi, iar Burberry colaborează cu TheRealReal. Alte branduri, ca Marques’ Almeida ori Mulberry preferă să vândă în propriile magazine online articole preluate de la clienţi, în timp ce brandul danez Ganni lansează platforme prin care clienţii pot vinde hainele create de firmă din garderoba lor către doritori.

     

  • De la o companie care importa haine din Turcia şi China, la unul dintre cei mai mari retaileri europeni de fashion. Care este povestea grupului LPP şi cine a stat în spatele succesului său

    În doar trei decenii, Marek Piechocki a reuşit să transforme un mic business cu haine de import în unul dintre cei mai mari retaileri europeni de fashion, ajuns şi în România. Ce provocări a întâlnit pe drum?

    Marek Piechocki s-a născut pe 5 februarie 1961 în Polonia. El a urmat cursurile Facultăţii de Inginerie Civilă din cadrul Universităţii Politehnica din Gdańsk, iar între anii 1988 şi 1990 a lucrat într-o companie de inginerie electrică. A schimbat apoi acest job cu un post de asistent manager de vânzări. În acelaşi an a pornit, alături de Jerzy Lubianiec, un vechi prieten şi coleg de facultate, un business propriu, Mistral, prin intermediul căruia importau în principal tricouri ieftine din Turcia şi China. La cinci ani distanţă a luat naştere, pe bazele acestei prime afaceri, compania LPP, pe care antreprenorul încă o conduce  din poziţia de director executiv, numele fiind o abreviere de la Lubianiec, Piechocki and Partners. În anul 2001 businessul s-a listat la Bursa de la Varşovia. Antreprenorul deţine, de asemenea, un centru logistic de 30.000 de metri pătraţi în oraşul Pruszcz Gdański, unde se află şi centrul de distribuţie al LPP. El este, în paralel, director al companiei farmaceutice Tora Sp. În 1997, LPP s-a extins în afara Europei, deschizând un prim birou la Shanghai, iar un an mai târziu a lansat primul brand, Reserved, urmat de alte patru branduri proprii.

    În prezent, businessul are o reţea de peste 1.800 de magazine răspândite în 25 de ţări de pe trei continente, deţinând în jur de 1,4 milioane de metri pătraţi de spaţiu de retail. În anul financiar 2020/2021, compania a înregistrat venituri de 1,7 miliarde de euro, 28% fiind acoperite de vânzările online. În plan internaţional, businessul funcţionează cu o echipă de aproape 22.000 de angajaţi şi vinde, anual, în jur de 265 de milioane de articole vestimentare şi accesorii. În România compania a intrat în 2007, şi a înregistrat în 2020 o cifră de afaceri de 511 milioane de lei, având în prezent o reţea locală de circa 100 de unităţi. Piechocki a absolvit, totodată, IESE Business School din Barcelona.

    Deşi acumulase o avere de peste un miliard de dolari, în 2018 antreprenorul a decis să transfere mare parte din aceasta către o fundaţie caritabilă pe care o deţine. El e cunoscut totodată pentru stilul simplu de viaţă, preferând, de pildă, să meargă la birou pe bicicletă. De-a lungul timpului, în paralel cu pandemia de COVID-19, pe care antreprenorul a numit-o „un război căruia vrem să îi supravieţuim”, fondatorul a întâmpinat şi alte dificultăţi, una dintre ele fiind un incendiu major, petrecut într-o fabrică din Bangladesh, în urma căruia întreaga colecţie a companiei a ars. În urma acestui incident, el a decis să concentreze puternic resursele afacerii şi pe zona de retail.

  • Reparaţii în grup. Ce aduce nou curentul care câştigă tot mai mult teren în Vest

    Ca să evite aruncatul hainelor care ar mai putea fi folosite, contribuind astfel la poluare, din ce în ce mai mulţi oameni încearcă să le repare, fie cu ajutorul unor firme specializate, fie învăţând ei înşişi cum s-o facă, graţie unor ateliere dedicate. Dobândesc astfel deprinderi care altădată făceau parte din educaţia de bază şi pe lângă aceasta reuşesc să şi socializeze participând la cursuri alături de alţi învăţăcei, scrie The Telegraph.

    De multe ori, atelierele la care se învaţă cârpitul ciorapilor, cu ajutorul unor ciuperci speciale sau altor obiecte în lipsa acestora, schimbatul fermoarelor, ascunsul găurilor din pulovere sau alte articole de vestimentaţie ori brodatul, sunt chiar ale unor firme care oferă servicii de reparaţii de haine, ce acoperă toate operaţiunile mai greu de deprins. Curentul câştigă teren în Marea Britanie, cel puţin, iar participanţii la cursuri sunt din diverse categorii profesionale, de la psihologi la arhitecţi sau consultanţi financiari, unii dintre aceştia postând cu mândrie online fotografii cu ei la lucru sau purtând articolele reparate.


     

  • Continuă scandalul hainelor rupte care ajung în Mureş. 500 de tone de deşeuri, găsite vineri

    Vineri, poliţiştii de frontieră din Garda de Coastă, comisarii Gărzii de Mediu şi ai Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorului au făcut două percheziţii în Târgu Mureş, judeţul Mureş.

    Într-un depozit s-au găsit 500 tone haine declarate second-hand, murdare şi rupte, nefiind curăţate şi dezinfectate. De asemenea, hainele erau depozitate în condiţii insalubre, având un puternic miros de mucegai, spun poliţiştii de frontieră.

    Verificările au stabilit că hainele aparţin unei societăţi comerciale care făcea import de îmbrăcăminte second-hand din Canada începând cu anul 2004.

    Acestea sunt deşeuri inutilizabile şi nu pot fi vândute în România, menţionează cei care au făcut controalele.

    În urmă cu trei zile, poliţiştii de frontieră, inspectorii vamali şi comisarii ANPC au găsit în Portul Constanţa trei containere încărcate cu haine second-hand, care urmau să ajungă din Canada în Mureş. În containere erau 76.789 kg îmbrăcăminte cu un grad avansat de uzură, motiv pentru care vor fi returnate.