BusinessMagazin

Tag: guvernul Ponta

  • Boc: Primul incompetent este chiar Ponta, pentru că a făcut parte din guvernul pe care îl critică

     “Victor Ponta este un mincinos şi un mare demagog. Este mincinos pentru că, dacă spune că acel guvern a fost incompetent, înseamnă că primul incompetent este chiar el, pentru că a făcut parte din guvernul pe care îl critică şi pe care eu l-am condus. În primul rând, este vorba de faptul că minte şi, în doilea rând, de faptul că nu recunoaşte că acel guvern a luat măsurile care au salvat România de la prăbuşire economică. Este un mare demagog pentru că, astăzi, premierul Ponta beneficiază de măsurile de stabilitate economică pe care guvernul, împreună cu preşedintele, le-au luat în 2010 şi care asigură credibilitate ţării în momentul de faţă. Acum, Guvernul Ponta nu guvernează, doar administrează ţara”, a declarat, luni, corespondentului MEDIAFAX, Emil Boc.

    El a adăugat că Executivul Ponta este “Guvernul televizor”, care nu ia niciun fel de măsuri economice de creare a locurilor de muncă şi care, încă, beneficiază de măsurile economice ale guvernului pe care el l-a condus.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Infrastructură rutieră în cele 100 de zile de guvernare Ponta: schimbări la cea mai bogată instituţie publică din România şi tăieri la sânge la finanţările pentru marile proiecte

    Guvernul Ponta 2 a venit cu o schimbare majoră în ceea ce priveşte modul de gestionare a infrastructurii rutiere locale. Astfel, Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR), considerată una dintre cele mai bogate instituţii din ţară, cu buget anual de 1,5-2 mld. euro, a trecut din subordinea Ministerului Transporturilor în cea a unui nou ministru, Dan Şova, care se ocupă de marile proiecte de infrastructură, dar şi de investiţiile străine. Mai mult, în următoarele luni guvernul plănuieşte să divizeze CNADNR în două noi companii, o entitate care să se ocupe de autostrăzi, respectiv una care să supervizeze drumurile naţionale.

    Primele 100 de zile de guvernare ale cabinetului Ponta 2 au adus însă, per ansamblu, veşti destul de proaste pentru infrastructura locală, având în vedere că finanţările pentru continuarea proiectelor aflate în construcţie au fost tăiate la sânge. Pentru a mai construi însă ceva, guvernul mizează pe parteneriatele publice-private, prin care un investitor, fie el străin sau român, să vină cu finanţarea, să construiască, dar şi să întreţină şi să opereze viitoarele autostrăzi.

    Astfel, în ultima lună Cabinetul Ponta 2 a dat startul pentru cursa găsirii unui partener privat pentru autostrada Comarnic-Braşov, cu un cost estimat la 1,2 miliarde de euro, dar şi pentru inelul de sud al centurii Capitalei, construit la standard de autostradă, care ar urma să coste 1,7 miliarde de euro.

    Toate stirile sunt pe zf.ro

  • Energie: Proiectele mari, în continuare pe hârtie

    Câteva dintre proiectele prioritare listate în programul de guvernare Ponta au început să prindă contur, dar cele mai multe nu au fost nici măcar demarate.

    În cele 100 de zile de guvernare ale cabinetului Ponta 2, Romgaz, cel mai mare producător de gaze naturale din România, a intrat într-un parteneriat de explorare la mare adâncime în Marea Neagră, de data aceasta alături de Petrom şi de gigantul american ExxonMobil, după ce la finalul anului trecut compania a intrat într-un acord similar cu ruşii de la Lukoil. Perimetrul pe care cele trei companii se vor asocia se numeşte Midia şi a aparţinut canadienilor de la Sterling. Totodată, a fost semnat un memorandum pentru o investiţie de un miliard de euro într-o centrală pe cărbuni la Complexul Energetic Rovinari în parteneriat cu o companie chineză, China Huadian Engineering.

    Restul proiectelor, printre care se numără investiţii de amploare, cum ar fi hidrocentrala Tarniţa-Lăpuşteşti sau reactoarele 3 şi 4 de la Cernavodă, sunt în continuare pe hârtie, statul nefăcând niciun pas concret pentru a atrage investitori în aceste proiecte de peste 7,5 mld. euro.

    În cele 100 de zile de guvernare însă, cea mai fierbinte discuţie din toată piaţa energetică a fost cea privind modificarea schemei de sprijin pentru energia regenerabilă, sector care a atras investiţii de peste 3 miliarde de euro în ultimii trei ani de zile. Abia la finalul săptămânii trecute, ANRE a anunţat concluziile analizei de monitorizare a pieţei pe 2012 de unde rezultă o supracompensare evidentă, mai ales în cazul proiectelor de energie solară. Deocamdată însă nu a fost luată o decizie concretă, ceea ce a dus la un blocaj total al investiţiilor. 

    Toate stirile sunt pe zf.ro

  • Industrie: Reindustrializarea a început cu insolvenţele

    Una dintre primele măsuri pe care guvernul Ponta le-a luat de la instalare a fost să ceară insolvenţa combinatului chimic Oltchim Râmnicu Vâlcea, ultima mare companie industrială care se mai află în portofoliul statului.

    Deşi la început măsura de intrare în insolvenţă a fost prezentată ca una care ar trebui să ducă la salvarea combinatului, situaţia acestuia a continuat să se deterioreze. Râmnicu Vâlcea este de o săptămână sub asediul protestelor muncitorilor de la Oltchim, care au ieşit în stradă pentru că nu şi-au mai primit salariile de mai multe luni, iar administratorul judiciar şi-a anunţat intenţia de a disponibiliza în primă fază 1.000 din cei circa 3.300 de angajaţi ai societăţii din lipsă de fonduri. În prezent compania riscă să-şi închidă total activitatea şi să disponibilizeze aproape toţi angajaţii dacă nu reuşeşte să strângă rapid finanţare pentru redeschiderea unor secţii din combinat.

    O situaţie complicată este şi la cele patru combinate siderurgice deţinute până de curând de grupul rus Mechel, care aveau la începutul anului trecut peste 6.000 de angajaţi, mulţi capi de familie care susţineau locurile de muncă din mai multe oraşe, precum Târgovişte, Câmpia-Turzii, Brăila şi Buzău. Grupul rus a disponibilizat circa 1.500 de salariaţi anul trecut, iar pentru că nu a găsit un cumpărător care să susţină finanţarea combinatelor, puternic îndatorate, Mechel le-a vândut către rudele fostei reprezentante a grupului în România, care le-a băgat în insolvenţă cu intenţia de a le restructura şi a anunţat că va mai disponibiliza circa 930 de salariaţi. Premierul Victor Ponta susţine că grupul Mechel poate să facă ce vrea cu combinatele româneşti pentru că este firmă privată şi din acest motiv statul nu poate să intervină pentru a ameliora situaţia.

    Pe de altă parte, ministrul economiei Varujan Vosganian vorbeşte despre reindustrializarea României şi a înfiinţat în acest scop o Comisie Consultativă din care fac parte mai mulţi reprezentanţi importanţi din mediul privat, care ar urma să contribuie la realizarea unui document de politică industrială. 

    Toate stirile sunt pe zf.ro

  • CEO privat la stat: Anunţuri de angajare multe, rezultate îndoielnice

    Trei CEO „privaţi“ au fost numiţi în funcţie în primele 100 de zile de la instalarea în funcţie a Guvernului Ponta II, însă numai unul dintre aceştia este cu adevărat „privat“, cel recrutat pentru conducerea Loteriei Române. Astfel, noul şef al Loteriei, Adrian Mişu Manolache, este un bancher cu o experienţă de 13 ani în cadrul BCR, cea mai mare bancă locală, unde ultima poziţie pe care a ocupat-o a fost cea de director regional corporate. În rest, ceilalţi doi CEO „privaţi“ recrutaţi în această perioadă – Laurenţiu Ciurel de la Complexul Energetic Oltenia şi Ion Smeeianu de la Poşta Română – au ocupat aceste funcţii şi anterior, când au fost numiţi politic, deşi au trecut printr-un proces de recrutare realizat de o companie privată.

    Pe de altă parte, în toată această perioadă, foarte multe companii de stat – printre care se numără Hidroelectrica, Poşta Română, Romgaz, Transgaz, Nuclearelectrica etc. – au avut campanii prin care au anunţat că vor să recruteze manageri „privaţi“ fie pentru consiliile de administraţie, fie pentru structurile de middle management.

    De asemenea, în această perioadă primul CEO privat, Christian Heinzmann, CEO-ul  ales la Tarom în noiembrie anul trecut, a avut mai multe ieşiri în presă şi a anunţat planul de management prin care vrea să readucă compania pe profit din 2015.

    Toate stirile sunt pe zf.ro

  • Legislaţie fiscală: O nouă ordonanţă de modificare a Codului fiscal şi taxe noi pentru energy & oil & gas

    Ministerul Finanţelor a publicat la începutul anului o multitudine de modificări fiscale, în avanpremieră la bugetul anului 2013, măsurile urmând să aducă la buget aproape două miliarde de lei, potrivit estimărilor autorităţilor. Ajustarea nivelului veniturilor pentru intrarea în sistemul microîntreprinderilor, de la 100.000 de euro la 65.000 de euro, şi schimbarea opţiunii în obligaţie la plata impozitului pe veniturile microîntreprinderilor pentru companiile care îndeplinesc cumulativ condiţiile la data de 31 decembrie a anului fiscal precedent este una dintre cele mai importante modificări decise de autorităţi la începutul anului. Finanţele au mai hotărât să crească accizele pentru bere şi să devanseze cu trei luni, la 1 aprilie, calendarul de creştere a accizei la ţigarete. Totodată, autorităţile au revizuit şi sistemul de impozitare a veniturilor din activităţi agricole. Schimbările fiscale aprobate la începutul anului vizează şi sfera TVA, contribuţiile sociale, impozitul pe profit şi impozitul pe venit.

    Guvernul a aprobat trei ordonanţe prin care se instituie o serie întreagă de noi taxe pentru domeniul energetic. Prin intermediul acestor ordonanţe se stabileşte ca, pentru o perioadă de doi ani de zile (2013-2014), producătorii de gaze să verse 60% din veniturile suplimentare pe care le vor înregistra din dereglementarea preţului către bugetul de stat. Totodată, se instituie o taxă de 0,5% pe veniturile companiilor care exploatează resursele naturale, altele decât  gazele, şi sunt taxate suplimentar companiile care au monopoluri naturale pe transportul şi distribuţia de gaze naturale şi de energie electrică.

    Toate stirile sunt pe zf.ro

  • Fonduri europene: Nimic nou pe frontul absorbţiei: ţintă de cel puţin 6,5 mld. euro, 200 mil. euro atrase

    Ministerul Fondurilor Europene ţinteşte pentru acest an o rată de absorbţie pe fondurile structurale nerambursabile de cel puţin 6,5 mld. euro, ceea ce ar însemna peste 30% din totalul fondurilor alocate României în exerciţiul financiar 2007-2013, de aproape 20 mld. euro.

    Atingerea acestei ţinte ar duce fondurile europene spre o absorbţie totală de aproximativ 40%, având în vedere că, până la finele anului trecut, rata absorbţiei fondurilor structurale era de 10%. Doar că, în primele trei luni ale anului, lucrurile nu s-au mişcat. În ianuarie nu a fost luat niciun ban de la UE, în februarie POSDRU a primit rambursări de 140 mil euro (plus 0,7% din totalul alocărilor), iar până la 25 martie Bruxellesul mai rambursase alte aproximativ 100 mil. euro – lucru care a dus rata de absorbţie la 12,8% din total.

    În acest ritm, este imposibil de atins ţinta de 40% din totalul fondurilor alocate. Ministerul îşi pune speranţe în deblocarea programelor POS Transporturi şi POS Creşterea Competitivităţii Economice (acum presuspendate), după ce în februarie a fost ridicată presuspendarea pe POSDRU. După instalarea Guvernului, Ministerul Fondurilor Europene a primit puteri sporite faţă de fostul Minister al Afacerilor Europene – poate controla, de pildă, modul în care sunt cheltuite fondurile nerambursabile. În aşteptarea banilor de la UE, autorităţile de management se împrumută la Trezorerie pentru plata facturilor beneficiarilor de fonduri nerambursabile.

    Toate stirile sunt pe zf.ro

  • Guvernul Ponta promite şi el listări

    Guvernul Victor Ponta anunţă că vrea să listeze pe bursă un pachet de 12% din compania de distribuţie şi furnizare a energiei electrice Electrica şi pachetele majoritare de acţiuni ale complexurilor energetice Oltenia şi Hunedoara, oferte prin care ar vrea să strângă minimum 650 mil. euro pentru finanţarea investiţiilor celor trei companii.Asta reiese din trei proiecte de hotărâre de guvern publicate în ultimele zile pe site-ul Ministerului Economiei. Conform înţelegerilor cu FMI, Guvernul ar trebui să selecteze în aprilie consultanţii, iar ofertele ar trebui să aibă loc până la finalul anului. Astfel, Ponta, la fel ca predecesorii săi, Emil Boc, Călin Popescu Tăriceanu şi Adrian Năstase, vine cu propria listă de companii de listat. Din 2004 până în prezent, zeci de companii de stat din energie, transporturi sau telecom au fost incluse pe liste de privatizare prin bursă, dar efectiv au fost listate doar Transelectrica (în 2006) şi Transgaz (în 2007). Celelalte au rămas promisiuni.

    Citiţi mai multe pe www.zfcorporate.ro

  • FMI temperează optimismul guvernului Ponta. Bugetul, construit pe o creştere de doar 1,6%

    Entuziasmul autorităţilor române privind creşterea economică din acest an s-a mai temperat în urma discuţiilor cu experţii de la FMI, Comisia Europeană şi Banca Mondială. Creşterea economică pe care este construit bugetul pentru 2013 a fost revizuită în scădere de Guvern, în mai puţin de două săptămâni, de la 1,8% la 1,6%. “Am revizuit creşterea pentru că este mai prudent nivelul de 1,6%. Mai bine facem o rectificare pozitivă în cursul anului dacă veniturile sunt mai bune decât una negativă”, spune Liviu Voinea, ministrul bugetului. Semnalul ajustărilor de prognoze privind creşterea economică a României în 2013 a fost dat săptămâna trecută de Banca Mondială, care a diminuat estimarea cu mai mult de un punct procentual, la 1,6%. Mai pesimistă, Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dez­voltare vede acum posibilă o creştere a PIB de 1,4%. Şi, cel mai probabil, urmează noi ajus­tări şi de la FMI şi Comisia Europeană.

    Mai multe pe zf.ro

  • Guvernul anunţă cheltuieli cu salariile bugetare mai mari cu un miliard de euro în 2013

    Premierul Victor Ponta a prezentat ieri, la Palatul Victoria, proiectul de buget de stat pentru anul 2013. Bazat pe un curs valutar de 4,5 lei pentru un euro şi un PIB estimat la 139,8 miliarde de euro, bugetul prevede venituri de 46 miliarde de euro şi cheltuieli de 49 miliarde de euro. Deficitul bugetar de 3 miliarde de euro, adică 2,1% din PIB, va fi finanţat în mod egal din surse interne şi externe.A fost prima dată când un guvern a pus pe masă datele bugetului într-o prezentare PowerPoint şi într-o formulă deliberat mai prietenoasă. Bugetul a fost însă prezentat în miliarde de euro, fără să fie indicat un curs mediu pentru 2013. Acesta a fost indicat de premier la 4,5 lei pentru un euro.

    Alte stiri pe zf.ro