BusinessMagazin

Tag: gunoi

  • Artistul resturilor

    Un astfel de artist este americanul de origine cubaneză Llane Alexis, care utilizează pentru lucrările sale resturi de materiale din industria modei pe care le combină cu obiecte obişnuite, cum ar fi jucării, mingi, discuri sau piese de mobilier, scrie San Francisco Chronicle. Unele dintre creaţiile
    sale au legătură cu poveştile auzite în copilărie, printre lucrări numărându-se un urs portocaliu cu petice de blugi pe el ori păpuşi amorfe confecţionate din materiale cu diverse modele. 

  • Cu pene şi scoici

    Designerul britanic Bethan Gray, în colaborare cu firma Nature Squared, a realizat o colecţie de mobilă pentru care a folosit cochilii şi pene provenite din deşeurile industriei alimentare, pe care a prezentat-o la recent încheiata Săptămână a Designului de la Milano. Colecţia include rafturi, scaune, taburete şi mese, reunite sub denumirea Exploring Eden.  

  • Nu vreţi nişte nasturi?

    Aflată în această situaţie după ce a funcţionat vreme de 104 ani, o fabrică din sudul zonei metropolitane a Londrei, Brown & Co Buttons, a făcut un apel pe Twitter către potenţiali doritori pentru cele 30 de tone de nasturi pe care le mai avea în depozite, iar printre cei care şi-au exprimat interesul s-a aflat şi artistul chinez Ai Weiwei, care s-a arătat dornic să preia tot stocul.

    Acesta a mai realizat, de altfel, opere de artă din materiale mai puţin obişnuite, cum ar fi piese de Lego sau seminţe de floarea-soarelui. Indiferent dacă artistul îşi duce sau nu planul de achiziţie până la capăt, cele 30 de tone de nasturi nu vor ajunge totuşi la gunoi, compania primind o mulţime de cereri şi de la alte persoane care ar dori să cumpere câte ceva. 

  • Măsuţa din pod

    În urma înlocuirii, în anii ’70, a cablurilor de susţinere ale acestuia, au rămas cablurile originale, produse în 1935, dintre care o parte au ajuns la o organizaţie dedicată păstrării istoriei oraşului, Strands of History. Aceasta a căutat o soluţie de a pune în valoare frumuseţea cablurilor, de fapt adevărate funii împletite din câte 229 de fire de sârmă de oţel galvanizat, cerând ajutorul unor meşteri locali. Aceştia au realizat o masă cu tăblia din lemn de nuc cu aceeaşi vârstă ca şi cablurile (peste 80 de ani) şi picioarele din funiile de oţel recuperate de la celebrul pod suspendat Golden Gate.

  • Cum să lupţi împotriva poluării cu ciuperci, ananas şi sare

    Există însă unii care cred altfel şi încearcă s-o dovedească prin creaţiile lor de piese de mobilier şi obiecte decorative, mânaţi şi de dorinţa de a oferi alternative cât mai puţin poluante la materialele tradiţionale.

    O specialistă din industria pielăriei, Carmen Hijosa, fondatoare a companiei Ananas Anam, şi-a dat seama de cât de poluant este acest sector în timpul unei călătorii în Filipine, scrie Financial Times. Tot în această călătorie avea să descopere veşminte tradiţionale confecţionate din fibre de ananas, ceea ce i-a dat imboldul de a căuta un înlocuitor pentru piele, ajungând astfel să creeze un material numit Piñatex, obţinut din frunzele de ananas care în mod normal ajung la gunoi. Piñatex a intrat deja în atenţia industriei modei, dar creatoarea sa consideră că este foarte potrivit şi pentru piese de mobilier tapiţat.

    Un designer israelian, Erez Nevi Pana, şi-a propus în urmă cu câţiva ani să creeze piese de mobilier în care să nu folosească nimic de provenienţă animală, ajungând astfel să apeleze la sare de la Marea Moartă, aşa cum se vede din seria de scaune de lemn acoperite cu cristale din această sare.

    Tot el a creat şi un material denumit Soilid, de fapt un amestec de pământ şi ciuperci care poate fi modelat în forme şi ars în cuptor pentru a fi prelucrat ulterior în piese de mobilier.

    Compania unui designer italian, Maurizio Montalti, Officina Corpuscoli, s-a orientat spre sistemul de filamente subţiri care formează aparatul vegetativ al ciupercilor, miceliul, pe care-l combină cu deşeuri agricole de la culturile de grâu, rapiţă şi in şi-l întrebuinţează în confecţionarea de piese de mobilier şi obiecte decorative. Compania urmează să lanseze prima sa gamă de astfel de articole confecţionate din miceliu, sub denumirea de Mogu, în acest an. 

  • Autostrada care s-a blocat într-o GROAPĂ DE GUNOI. Dacă alţii au dat de urşi sau lilieci, aici, deşeurile ‘postdecembriste’ au ieşit la suprafaţă

    Potrivit proiectului Autostrăzii Sebeş-Turda, Alba Iulia va fi conectată la şoseaua de mare viteză prin două noduri rutiere: Alba Iulia Sud şi Alba Iulia Nord.
     
    Primul se situează imediat după viitorul pod al autostrăzii de la Limba (Ciugud), iar lucrările au avansat cât se poate de bine, astfel că, la sfârşitul anului trecut, acesta era în mare parte ”creionat”.
     
    Mai mult, trei sferturi din breteaua spre centura Albei Iulia, care ne va ”cabla” la mult aşteptata autostradă, erau şi ele vizibile în teren. Aici, ca de altfel pe întreg Lotul 1 al autostrăzii, de 17 kilometri, tronson de la intrarea de la Sebeş până la Pârâul Iovului, la ieşire din Alba Iulia, lucrează Asocierea Impresa Pizzarotti & C SpA – Pomponio Construcţii SRL.
     
    Lucrează sau mai bine zis a lucrat, pentru că un nou obstacol stă în calea constructorului şi a fericirii noastre. După urşi, lilieci şi broaşte, care au zădărnicit demersurile altor constructori de autostrăzi în România, le-a venit rândul şi celor de pe Lotul I al Autostrăzii Sebeş-Turda să dea de o surpriză ”în teren”, la figurat, dar şi la propriu. Potrivit reprezentanţilor antreprenorului, lucrările la breteaua de acces spre centura Albei Iulia de la nodul Alba Iulia Sud s-au ”înfundat” într-o mare de deşeuri.
     
    Mii de metri cubi de gunoi autentic românesc, ”predecembrist”, au fost descoperiţi aici, constructorul înştiinţând în scris administraţia locală albaiuliană despre situaţia cu care se confruntă. 
     
     

  • Un politician italian a ajuns în centrul unui scandal după ce s-a lăudat că i-a aruncat la gunoi hainele şi păturile unui român fără adăpost

    Paolo Polidori, viceprimarul oraşului Trieste, membru al partidului Lega şi partizan declarat al politicilor vicepremieruluI Matteo Salvini, s-a lăudat pe Facebook că a aruncat la gunoi păturile, hainele şi salteaua unui bărbat fără adăpost. A ţinut să precizeze şi că apoi s-a spălat pe mâini.
     
    „Acum locul arată decent. Semnalul e clar: toleranţă zero! Eu vreau ca oraşul să fie curat”, a conchis politicianul, potrivit Today.it. Polidori a mai fost acum câţiva ani în centrul unui scandal privind declaraţii antisemite, fiind şi amendat atunci.
     
    Postarea sa a stârnit rapid controverse. Polidori s-a apărat, spunând că omul fără adăpost este un român care are antecedente penale şi câştigă peste 100 de euro pe zi din cerşit. Edilul mai afirmă că bărbatul ar putea fi adăpostit de serviciile sociale, dar de fiecare dată refuză şi ajunge din nou pe străzi, scrie stirileprotv.ro
     
     

  • Imagini cu doi şoferi care aruncă gunoi pe marginea drumului, făcute publice de o primărie din Hunedoara. Momentul a fost înregistrat de camerele de supraveghere din localitate

    Primăria Baia de Criş a publicat, joi, pe pagina oficială de facebok, imaginile surprinse în luna octombrie cu şoferii care au aruncat deşeurile pe marginea unui drum din satul Rişculiţa.
     
    ”Ce părere aveţi de comportamentul unora pe teritoriul comunei Baia de Criş (Rişculiţa)? Cel (cei) care se stiu că au făcut aşa ceva ar fi bine să se deplaseze la faţa locului să cureţe, înainte ca primăria să pună în aplicare legea”, este mesajul postat de reprezentanţii instituţiei, pe facebook.
     
    În imagini se observă cum un bărbat aruncă, dintr-o remorcă, gunoiul provenit din construcţii.Un alt şofer şi pasagerul din maşina sa, şi-au lăsat deşeurile pe marginea drumului.
     
    Autorităţile sunt revoltate de gestul celor care au aruncat gunoiul pe marginea drumului şi au dus imaginile surprinse de camerele de supraveghere la Poliţie.
     

  • Oraşul din România invadat de şobolani: „Sunt ca la nuntă, alai. Dansează, fac ce vor ei”

    Cum se lasă întunericul, oamenii nu mai duc gunoiul de teamă.

    Ei susţin că au făcut sesizări la asociaţia de locatari, care a deratizat de câteva ori, însă în zadar. Firma de salubritate a oraşului spune că nu a primit reclamaţii şi dă vina pe oamenii străzii care ar împrăştia gunoiul din pubele.

    Reporter: „Dacă gunoiul ar fi ridicat zilnic, ar mai fi aceşti şobolani?”
    Muncitor: „Da, da, să vedeţi ce e şi în curtea liceului, peste tot sunt.”
    Reporter: „De ce în această zonă sunt mai mulţi ca în alte părţi?”
    Muncitor: „Mănâncă la liceu, aruncă resturi.”

    În imaginile suprinse de locatari se văd mai mulţi şobolani care mişună în voie. Locatarii susţin că situaţia ar fi scăpat de sub control, după ce unele platforme de gunoi din zonă ar fi fost desfiinţate, iar pubelele lor sunt folosite acum de mai multă lume, scrie stirileprotv.ro

  • Cum a ajuns un produs care era considerat GUNOI să fie iubit de milioane de oameni

    Doritos este în prezent un brand de snack-uri care valorează miliarde de dolari –  în trecut însă, acesta era considerat gunoi în parcul de distracţii Disneyland, locul în care acest produs s-a născut.  

    Parcul de distracţii a fost inaugurat în California, în 1995, an în care compania Frito-Lay a deschis şi un restaurant în parc. Restaurantul se numea Casa de Fritos şi avea specific mexican.

    Aici se vindeau celebrele tortillas, lipiile mexicane cu diferite umpluturi. Fiindcă multe dintre aceste preparate erau aruncate după ce se învecheau, reprezentanţii restaurantului au găsit o variantă de utilizare a acestora. Au  tăiat şi prăjit fostele tortillas, iar produsul rezultat le-a plăcut clienţilor atât de mult, încât Casa de Fritos l-a inclus în meniu.

    Noile chips-uri s-au dovedit a fi atât de populare, încât au început să fie distribuite la nivel naţionale de Frito-Lay în 1966. În prezent, sunt răspândite în toată lumea.