BusinessMagazin

Tag: gunoaie

  • Geniul care vrea să facă oceanele să se cureţe singure. Autoritaţile îi numesc ideea “cea mai mare curăţenie din istorie”

    Boyan Slat este un tânăr de 24 de ani care, în urmă cu câţiva ani, a dezvoltat un concept numit “The Ocean Cleanup”, pe care l-a prezentat în cadrul TEDxDelft 2012. Acesta presupunea instalarea unei reţele de ziduri plutitoare în apele oceanelor, cu scopul de a acumula, cu ajutorul curenţilor marini, plasticul care poluează apele.

    Ideea i-a venit în timp ce făcea scufundări în Grecia şi a văzut mai multe gunoaie decât peşti. Ulterior, tânărul a fondat “The Ocean Cleanup foundation”, o organizaţie nonprofit responsabilă cu dezvoltarea tehnologiei. El a explicat cum crede că plasticul ar putea fi colectat cu ajutorul curenţilor şi al valurilor oceanului. De ce să nu foloseşti forţele oceanului în avantaj propriu? “Luptă cu ajutorul naturii, în loc să lupţi împotriva ei”, este motto-ul tânărului.

    Slat a avut, de-a lungul timpului, susţinători celebri, printre care se numără regi, prim-miniştrii sau staruri rock, dar au fost, deopotrivă, şi persoane care au încercat să îl descurajeze, spunându-i că ar putea răni vieţuitoarele marine pe care doreşte să le protejeze. În cinci ani, Slat a reuşit să strângă peste 40 de milioane de dolari pentru start-up-ul său şi să formeze o echipă de 70 de ingineri.

    Ideile sale pot salva sute de mii de organisme subacvatice anual, dar şi milioane de dolari prin scăderea costurilor de curăţenie, reducerea la minim a daunelor produse unor nave sau a turiştilor care ar vizita anumite zone în număr mai mare.

    Unul dintre dispozitivele lansate de Slat a trecut un test crucial săptămâna trecută, în timpul căruia a traversat regiuni din oceanul Pacific şi s-a întors în San Francisco. Ca urmare a succesului înregistrat, proiectul a primit undă verde din partea guvernului danez, de a-şi extinde operaţiunile şi în apele internaţionale.

    Dacă programul lansat de Slat va continua să dea rezultate, tânărul inventator plănuieşte proiectarea a încă 60 de mecanisme similare pe care să le lanseze între Hawaii şi California. Acesta a calculat că în mai puţin de cinci ani ar putea curăţa jumătate din cantitatea de plastic. O organizaţie din Olanda a lumit această iniţiativă “cea mai mare curăţenie din istorie”.

    Măsuri în direcţia reducerii poluării se iau şi la nivel macro. O serie de oraşe americane au renunţat la paiele de plastic. La sfârşitul lunii mai, şi Comisia Europeană a îndrumat cele 28 de state membre să adopte măsuri care să excludă folosirea plasticului.

  • Angajaţii de la salubritate din Sânnicolau Mare nu au primit salariile şi refuză să adune gunoaiele

    Potrivit unui comunicat transmis, vineri, de Primăria Sânnicolau Mare, angajaţii operatorului zonal de salubritate din oraş se află în grevă spontană pentru neplata salariilor şi refuză să colecteze deşeurile.

    Reprezentanţii primăriei din oraşul timişean susţin că operatorul, câştigător a licitaţiei organizate de Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară Deşeuri Timiş, nu respectă condiţiile contractuale şi se dovedeşte a fi “incapabil să asigure serviciile pentru care este plătit”.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cum au ajuns apele din România veritabile focare de infecţie

    “Topirea zăpezilor şi ploile din această primăvară au antrenat deşeurile aruncate de riverani şi turişti pe malurile râului Bistriţa şi a afluenţilor acestora. Hidroelectrica face şi în acest an eforturi pentru ecologizarea lacului şi pentru reducerea cantităţilor de deşeuri plutitoare al căror impact este semnificativ atât pentru mediu, cât şi pentru randamentul hidroagregatelor”, se arată în comunicatul transmis de Hidroelectrica.

    Acţiunile Hidroelectrica presupun colectarea, transportul şi eliminarea deşeurilor plutitoare din zona fronturilor de retenţie ale hidroecentralei Dimitrie Leonida, (Stejaru). Numai în ultimele zile angajaţii societăţii au strâns cca. 200 de saci, cu un volum de 240 de litri fiecare, cu gunoaie aduse de ape în perimetrul barajului. Lucrările sunt în desfăşurare la acest moment, acţiunea fiind departe de finalizare, şi se realizeză atât cu resurse proprii – angajaţi şi echipamente (bărci, greifere, macarale), cât şi cu sprijin extern, prin firme specializate. Hidroelectrica estimează pentru anul 2018 un efort financiar de 141.463,78 lei pentru ecologizarea Lacului Izvorul Muntelui.

    Hidroelectrica luptă an de an la Bicaz cu consecinţele poluării – o face ca parte a preocupărilor societăţii legate de mediu şi pentru evitarea problemelor tehnice ce ar putea fi cauzate turbinelor de aspirarea deşeurilor, însă responsabilitatea rezolvării de esenţă a problemei cade în sarcina autorităţilor care ar trebui să acţioneze mult mai hotărât, să aplice legile şi să nu mai permită escaladarea degradării mediului. Situaţia poluării din zona râului Bicaz este una de notorietate.

    Facem un apel către autorităţile publice locale, către Administraţia Naţională „Apele Romane” şi Garda Naţională de Mediu să îşi exercite prerogativele legale ferm şi în mod constant, pentru a identifica autoriilor reali ai poluării şi pentru a interveni pentru limitarea gradului de degradare a mediului din zonă”, a declarat Bogdan Badea, Preşedintele Directoratului Hidroelectrica. Principiul care ar trebui implementat este acela că ”poluatorul plăteşe”, ori în cazul societăţii noastre, acest lucru nu se aplică. Majoritatea lacurilor de acumulare sunt invadate de deşeuri iar adevăraţii poluatorii rămân anonimi şi scapă nepedepsiţi, deşi ar trebui sancţionaţi drastic. Milităm de asemenea pentru educarea populaţiei în ceea ce priveşte respectarea mediului înconjurător.

    In anul 2017 cantitatea de deseuri colectata a fost de doar o tona, deoarece regimul precipitatiilor a fost relativ scăzut, însă  în anul 2016 – prin forţe proprii şi prin acţiuni de voluntariat desfăşurate cu sprjinul ONG-urilor, s-au colectat 50.5 tone de deşeuri de pe malul lacului Izvorul Muntelui.

    În trecut deşeurile astfel recuperate nu au fost acceptate de catre colectorii autorizaţi ca fiind reciclabile, astfel că Hidroelectrica a fost nevoită să suporte costuri importante pentru depozitarea temporară şi eliminarea acestora.

     

  • Când expresia ”un munte de gunoaie” devine realitate: Pe Dunăre, la Galaţi, a apărut o ”insulă” formată din deşeuri

    Deşeurile vin din amonte de la localităţile de pe fluviu, dar şi de pe afluenţii Dunării, în special de pe Siret.
     
    Cele mai multe resturi s-au adunat în jurul punctului de trecere bac Galaţi, unde există un cot al Dunării. Reprezentanţii Gărzii de Mediu au inspectat zona şi i-au informat pe agenţii economici că au obligaţia de a curăţa luciul apei, în caz contrar putând fi sancţionaţi cu amenzi mari.
     
    ”Am transmis notificări către toţi operatorii care sunt pe malul Dunării şi vorbesc de cei cu pontoane, de cei de la Punctul Trecere Bac, toţi cei care au fost notificaţi pentru curăţarea gunoielor din zona respectivă, pentru fiecare zonă pe care o au în administrare.
     
    Le-am lăsat un termen de o săptămână pentru că nu este uşor să le iei de acolo, sunt destul de multe şi este destul de costisitor să le iei din apă, după care vom face o altă acţiune de control. După care vedem ce au făcut sau ce nu au făcut şi vom aplica sancţiuni dacă nu şi-au îndeplinit obligaţiile, sancţiuni sunt, conform OUG 195/2005 cu completările şi modificările ulterioare, de la 50.000 la 100.000 lei pentru operatorii economici”, a declarat şeful Gărzii de Mediu Galaţi, Marian Mocanu.
     

  • Tânăra de 31 de ani care a creat o AFACERE UNICĂ în România cu care face sute de mii de euro

    Licitaţia pe gunoaie nu este o glumă, ci o veritabilă afacere. Antreprenoarea Adela Lazăr a construit o platformă unde cei care doresc să cumpere deşeuri îi pot oferta pe cei care vând. 

    Companiile care pun pe piaţă produse în tot soiul de ambalaje trebuie să dovedească an de an că reciclează o pondere tot mai importantă din deşeurile pe care le generează. Altfel, plătesc amenzi.

    Adela Lazăr are 31 de ani şi este creatoarea platformei online deşeuriambalaje.ro. Ea a sesizat anul trecut o oportunitate de afaceri apărută în urma modificării legii 249/2015 anul trecut. Conform legii, acum companiile îşi pot îndeplini individual ţintele de reciclare prin achiziţia şi reciclarea altor deşeuri decât cele proprii. ”Înainte, companiile îşi putea îndeplini ţinta de reciclare doar cu propriile produse. Acum, poate să-şi îndeplinească această ţintă cumpărând deşeuri de la firme de salubrizare, colectori, reciclatori, staţii de sortare“, spune Adela Lazăr.

    Prin reciclare, atât consumatorii cât şi companiile pot avea un impact pozitiv asupra mediul în care trăim şi asupra societăţii. Autorităţile au impus companiilor să recicleze minimum 55% din greutatea ambalajelor puse pe piaţă într-un an. Până nu demult, companiile pasau această obligaţii unor organizaţiilor care se ocupau de asta. Din iunie 2016, producătorii au posibilitatea să cumpere deşeuri şi să le recicleze pentru a-şi atinge ţintele, astfel încât să nu fie amendate.

    Platforma conectează direct producătorii şi importatorii care pun bunuri ambalate pe piaţă, cu firmele care se ocupă de reciclate şi colectare, cei care deţin deşeuri de ambalaje pentru care pot oferi trasabilitate. Tânăra se află la prima experienţă antreprenorială, având o carieră de aproape 10 ani în waste management; a lucrat de-a lungul timpului în mai multe companii de salubritate din România, iar din 2014 este expert independent al Comisiei Europene la Bruxelles ”pe zona de reciclare şi pentru infrastructură de mediu“, după cum explică ea însăşi.

    Companiile producătoare sau importatorii au obligaţia legală să prevină producerea deşeurilor de ambalaje şi să le refolosească, în urma reciclării. Astfel, Lazăr a sesizat oportunitatea şi a realizat o platformă electronică prin intermediul căreia producătorii pot cumpăra deşeuri pentru reciclare, iar colectorii le pot vinde. Totul se face pe sistemul de licitaţii. ”Am creat un spaţiu virtual în care să punem toţi actorii la masă, adică producătorii şi importatorii care au ţinte de îndeplinit şi cei care deţin deşeurile. Ei pot interacţiona virtual într-un spaţiu transparent, pornind de la un preţ stabilit“, spune Lazăr.

    O licitaţie este deschisă, în mod normal, cinci zile, dar se poate întinde şi pe zece zile. Apoi vânzătorul şi cumpărătorul sunt puşi în contact şi se realizează dosarul de trasabilitate. ”Noi nu doar îi punem faţă în faţă, ci le oferim şiservicii de suport. Fiecare tranzacţie se încheie cu un dosar de trasabilitate, iar fiecare dosar este verificat de una din echipele noastre. Dacă o companie doreşte, poate să mandateze o echipă de-a noastră pentru tranzacţionare, fie că este vorba de vânzare sau cumpărare“, spune antreprenoarea.

    La momentul scrierii articolului erau 62 de licitaţii active, cu o cantitate totală de 1.470 de tone; de la lansarea platformei până în prezent s-au încheiat 974 de licitaţii, reciclându-se astfel aproape 17.000 de tone de deşeuri. Valoarea  medie a tranzacţiilor realizate până acum pe platformă se situează între 13,6 milioane de lei (2,9 mil. euro) şi 17 milioane de lei (3,7 mil. euro), cu un preţ mediu pe tonă de 800-1.000 de lei, conform Adelei Lazăr.

    Pentru a fi acceptat pe platformă, un producător sau importator trebuie să plătească o taxă de membru de 300 de euro pe şase luni ”care-i oferă posibilitatea să liciteze oricând în acest interval asttfel încât să-şi îndeplinească ţintele“, dar şi un comision de 5,7% pe tranzacţie finalizată cu succes. Potrivit calculelor Business Magazin, asta înseamnă că până acum au fost percepute comisioane de câteva sute de mii de euro, între 170.000 şi 210.000 euro de la momentul în care platforma a devenit activă. În momentul de faţă sunt 250 de conturi validate pe platformă, dintre care majoritatea (220) sunt producători sau importatori, iar 30 sunt vânzători. ”Aşteptăm să treacă un an calendaristic, să tragem linie şi să vedem rezultatele. Afacerea e sustenabilă. În ce priveşte nivelul taxelor şi comisioanele, serviciile noastre ne plasează cu 20% sub alte organizaţii cu aceeaşi activitate.“

    În cazul vânzătorilor, spune tânăra antreprenoare, ”avem proceduri prin care se verifică documentele care sunt solicitate, se fac verificări în teren, se evaluează amplasamentul, dotările tehnice. Nu acceptăm firmele care nu trec prin acest audit“, spune Adela Lazăr; ea mărturiseşte că s-a creat o listă de aşteptare pentru accesul pe platformă. Procesul de acceptare durează câteva zile.

    Acum, piaţa de tranzacţionare a deşeurilor este dominată de zece companii, care au dreptul să îndeplinească ţinte de reciclare; producătorii le pot transfera lor această responsabilitate. Eco-Rom Ambalaje, una dintre cele mai mari companii de preluare responsabilitate, a avut o cifră de afaceri de 46,2 milioane de lei (peste 10 milioane de euro) în 2016. Platforma deseuriambalaje.ro are o cotă de piaţă de 5% în momentul de faţă, iar ţinta este ca anul viitor să ajungă la 10%.

  • “Dragă călătorule, aici nu este groapă de gunoi! Ţine-ţi mizeriile în maşină şi aruncă-le la primul coş!” Mesajul celei mai tinere primăriţe din România pentru şoferii care aruncă gunoiul din maşină

    Tânăra primăriţă care a declarat război încă de anul trecut, celor care nu păstrează curăţenia pe spaţiul public în localitate, a trecut la o nouă etapă!

    Fără cheltuieli inutile pe studii de fezabilitate şi licitaţii pentru achiziţionarea unor coşuri de gunoi şi cu un buget „low cost”, Primăria Petriş a amplasat în localitate mai multe  recipiente reciclate, transformate  în pubele stradale, alături de care stă ataşat câte un panou pe care scrie:

    „NU FI UN GUNOI! ARUNCĂ MIZERIILE LA COŞ. Cei care aruncă gunoaie pe jos riscă o amendă de până la 5000 lei„este mesajul scris pe panourile care însoţesc fiecare pubelă ecologică, amplasată.

    Primarul îşi explică demersul pe contul personal de Facebook acolo unde, alături de un text, a postat şi câteva fotografii 

    ” Nu fi un gunoi, aruncă mizeriile la coş!”

    Am început să montăm acest tip de panouri de atenţionare/conştientizare (prevăzute cu coşuri de gunoi reciclate) de-a lungul drumului principal, pe porţiunile din afara satelor.

    Da, mesajul este… dur, dar poate că nu strică să fim vehemenţi pe tema asta. Cu zăhărelul nu mai merge.
    Sper ca astfel să reducem din mizeriile „abandonate” pe jos de către diverşi pietoni sau de către şoferii needucaţi, cărora le este pur şi simplu lene să caute un loc amenajat unde să îşi arunce gunoaiele din maşină.
    Dacă va funcţiona, nu ştiu, sper… 
    În orice caz, încercarea moarte n-are! 
    #haicăputem” a scris Irina Onescu pe Facebook.

    sursa: ghidularadean.ro

  • PNL: Primarul Sectorului 4, Daniel Băluţă, caută bani prin gunoaie

    “În cursul şedinţei extraordinare de ieri a Consiliului Local sector 4, convocată la cererea domnului primar, a avut loc un nou episod prin care se loveşte în buzunarul contribuabililor şi adânceşte haosul din domeniul impozitelor şi taxelor locale. Sub pretextul unei proiect de hotărâre depus de acoliţii de la PMP – ALDE – PPUsl privind instituirea şi încasarea taxei de salubrizare, primarul Băluţă caută o soluţie de salvare a propriei imagini, după ce la sfârşitul anului trecut, cu ajutorul aceleiaşi monstruoase coaliţii PSD-ALDE-PMP-PPUsl, a promovat o altă hotărâre prin care taxa de salubrizare a fost stabilită la 12 lei / persoană / lună şi la 80 lei / persoana juridică / lună (Hotărârea nr. 347 din 18 decembrie 2017)”, se arată într-un comunicat de presă al preşedintelui PNL, Sector 4, Răzvan Sava, remis marţi MEDIAFAX.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Primarul Sectorului 1: În 6 luni, nu vom mai ridica gunoaiele dacă oamenii nu le aruncă selectiv

    „Am început o campanie de conştientizare a cetăţenilor în ceea ce priveşte colectarea selectivă a gunoaielor din sectorul 1 al Capitalei, pentru că aşa cum este situaţia acum, nu mai putem accepta. Astfel, le dăm cetăţenilor o perioadă de şase luni de graţie, în care să înveţe să coleceze selectiv, altfel, nu mai ridicăm gunoaiele de pe străzi. Nu vreau să dăm amenzi, pentru că nu ştiu dacă va fi eficientă această metodă”, a declarat, luni, pentru agenţia de presă MEDIAFAX, primarul Sectorului 1, Dan Tudorache.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Tânăra de 31 de ani care a creat o AFACERE UNICĂ în România cu care face sute de mii de euro

    Licitaţia pe gunoaie nu este o glumă, ci o veritabilă afacere. Antreprenoarea Adela Lazăr a construit o platformă unde cei care doresc să cumpere deşeuri îi pot oferta pe cei care vând. 

    Companiile care pun pe piaţă produse în tot soiul de ambalaje trebuie să dovedească an de an că reciclează o pondere tot mai importantă din deşeurile pe care le generează. Altfel, plătesc amenzi.

    Adela Lazăr are 31 de ani şi este creatoarea platformei online deşeuriambalaje.ro. Ea a sesizat anul trecut o oportunitate de afaceri apărută în urma modificării legii 249/2015 anul trecut. Conform legii, acum companiile îşi pot îndeplini individual ţintele de reciclare prin achiziţia şi reciclarea altor deşeuri decât cele proprii. ”Înainte, companiile îşi putea îndeplini ţinta de reciclare doar cu propriile produse. Acum, poate să-şi îndeplinească această ţintă cumpărând deşeuri de la firme de salubrizare, colectori, reciclatori, staţii de sortare“, spune Adela Lazăr.

    Prin reciclare, atât consumatorii cât şi companiile pot avea un impact pozitiv asupra mediul în care trăim şi asupra societăţii. Autorităţile au impus companiilor să recicleze minimum 55% din greutatea ambalajelor puse pe piaţă într-un an. Până nu demult, companiile pasau această obligaţii unor organizaţiilor care se ocupau de asta. Din iunie 2016, producătorii au posibilitatea să cumpere deşeuri şi să le recicleze pentru a-şi atinge ţintele, astfel încât să nu fie amendate.

    Platforma conectează direct producătorii şi importatorii care pun bunuri ambalate pe piaţă, cu firmele care se ocupă de reciclate şi colectare, cei care deţin deşeuri de ambalaje pentru care pot oferi trasabilitate. Tânăra se află la prima experienţă antreprenorială, având o carieră de aproape 10 ani în waste management; a lucrat de-a lungul timpului în mai multe companii de salubritate din România, iar din 2014 este expert independent al Comisiei Europene la Bruxelles ”pe zona de reciclare şi pentru infrastructură de mediu“, după cum explică ea însăşi.

    Companiile producătoare sau importatorii au obligaţia legală să prevină producerea deşeurilor de ambalaje şi să le refolosească, în urma reciclării. Astfel, Lazăr a sesizat oportunitatea şi a realizat o platformă electronică prin intermediul căreia producătorii pot cumpăra deşeuri pentru reciclare, iar colectorii le pot vinde. Totul se face pe sistemul de licitaţii. ”Am creat un spaţiu virtual în care să punem toţi actorii la masă, adică producătorii şi importatorii care au ţinte de îndeplinit şi cei care deţin deşeurile. Ei pot interacţiona virtual într-un spaţiu transparent, pornind de la un preţ stabilit“, spune Lazăr.

    O licitaţie este deschisă, în mod normal, cinci zile, dar se poate întinde şi pe zece zile. Apoi vânzătorul şi cumpărătorul sunt puşi în contact şi se realizează dosarul de trasabilitate. ”Noi nu doar îi punem faţă în faţă, ci le oferim şiservicii de suport. Fiecare tranzacţie se încheie cu un dosar de trasabilitate, iar fiecare dosar este verificat de una din echipele noastre. Dacă o companie doreşte, poate să mandateze o echipă de-a noastră pentru tranzacţionare, fie că este vorba de vânzare sau cumpărare“, spune antreprenoarea.

    La momentul scrierii articolului erau 62 de licitaţii active, cu o cantitate totală de 1.470 de tone; de la lansarea platformei până în prezent s-au încheiat 974 de licitaţii, reciclându-se astfel aproape 17.000 de tone de deşeuri. Valoarea  medie a tranzacţiilor realizate până acum pe platformă se situează între 13,6 milioane de lei (2,9 mil. euro) şi 17 milioane de lei (3,7 mil. euro), cu un preţ mediu pe tonă de 800-1.000 de lei, conform Adelei Lazăr.

    Pentru a fi acceptat pe platformă, un producător sau importator trebuie să plătească o taxă de membru de 300 de euro pe şase luni ”care-i oferă posibilitatea să liciteze oricând în acest interval asttfel încât să-şi îndeplinească ţintele“, dar şi un comision de 5,7% pe tranzacţie finalizată cu succes. Potrivit calculelor Business Magazin, asta înseamnă că până acum au fost percepute comisioane de câteva sute de mii de euro, între 170.000 şi 210.000 euro de la momentul în care platforma a devenit activă. În momentul de faţă sunt 250 de conturi validate pe platformă, dintre care majoritatea (220) sunt producători sau importatori, iar 30 sunt vânzători. ”Aşteptăm să treacă un an calendaristic, să tragem linie şi să vedem rezultatele. Afacerea e sustenabilă. În ce priveşte nivelul taxelor şi comisioanele, serviciile noastre ne plasează cu 20% sub alte organizaţii cu aceeaşi activitate.“

    În cazul vânzătorilor, spune tânăra antreprenoare, ”avem proceduri prin care se verifică documentele care sunt solicitate, se fac verificări în teren, se evaluează amplasamentul, dotările tehnice. Nu acceptăm firmele care nu trec prin acest audit“, spune Adela Lazăr; ea mărturiseşte că s-a creat o listă de aşteptare pentru accesul pe platformă. Procesul de acceptare durează câteva zile.

    Acum, piaţa de tranzacţionare a deşeurilor este dominată de zece companii, care au dreptul să îndeplinească ţinte de reciclare; producătorii le pot transfera lor această responsabilitate. Eco-Rom Ambalaje, una dintre cele mai mari companii de preluare responsabilitate, a avut o cifră de afaceri de 46,2 milioane de lei (peste 10 milioane de euro) în 2016. Platforma deseuriambalaje.ro are o cotă de piaţă de 5% în momentul de faţă, iar ţinta este ca anul viitor să ajungă la 10%.

  • Aşa să tot arunci gunoiul

    Avocata Whitney Ferrell s-a gândit că mulţi oameni ar putea fi convinşi să sorteze atenţi gunoaiele pe care le aruncă dacă ar avea la dispoziţie coşuri arătoase şi a pus astfel pe picioare proiectul RE.BIN, cu ajutorul unei campanii de crowdfunding pe Kickstarter.

    Coşurile RE.BIN arată ca nişte sacoşe de hârtie pentru cumpărături, dar sunt realizate din plastic reciclat şi pot fi amplasate oriunde în casă, la vedere sau ascunse.