Tag: groapa

  • Destinaţii de weekend: care sunt cele mai ciudate obiective turistice din Ardeal

    Două locuri spectaculoase din Ardeal pot fi incluse cu uşurină pe lista celor mai ciudate obiective turistice din România. Este vorba despre destinaţii care ies din tiparele unui peisaj obişnuit şi despre care puţini au auzit, scrie Vocea Transilvaniei.

    Lacul Vida

    Turiştii care au ajuns să se bucure de priveliştea lacului Vida au rămas impresionaţi.Culoarea deosebită, dar şi vârtejul din mijlocul fac din acest lac un loc de poveste. În comuna bihoreană Dobreşti se află un lac special, în mijlocul acestuia se găseşte un vârtej.

    Groapa ruginoasă

    Una dintre cele mai inedite arii naturale protejate de lege din întreaga regiune a Transilvaniei este Groapa Ruginoasa. Aspectul său fantastic care sugerează un colţ din Canionul Colorado este astăzi un adevărat laborator morfologic, scrie sursa citată.

    Rana Munţilor

    Întreaga suprafaţă de aproximativ 20 hectare a acestei rezervaţii înglobează peisaje demne de toata admiraţia, de un pitoresc inedit. Întreaga vale, cunoscută şi sub numele de Valea Seacă, prezintă o serie de versanţi abrupţi, fiind considerată o ciudăţenie a naturii, în special datorită contrastului neobişnuit dintre rocile roşiatice şi vegetaţia verde şi bogata ce acopera restul versanţilor din această zonă a Apusenilor.

  • Cea mai nouă taxă pe care o vor suporta românii de la 1 ianuarie

    De la 1 ianuarie 2017 va intra în vigoare taxa pentru depozitarea deşeurilor la groapa de gunoi, în valoare de 80 de lei/tonă, a anunţat vineri ministru Mediului, Cristiana Paşca Palmer.
     

    „Multe autorităţi au solicitat o eşalonare pe mai mulţi ani a plăţii acestei taxe, pentru că nu au asigurată infrastructura . Adică taxa să crească gradual la 80 de lei/tonă. Însă această taxa trebuia introdusă acum cinci ani, iar 2017 este ultimul an până la care UE ne mai permite să prelungim termenul”, a declarat ministrul Mediului.

  • Cea mai nouă taxă pe care o vor suporta românii de la 1 ianuarie

    De la 1 ianuarie 2017 va intra în vigoare taxa pentru depozitarea deşeurilor la groapa de gunoi, în valoare de 80 de lei/tonă, a anunţat vineri ministru Mediului, Cristiana Paşca Palmer.
     

    „Multe autorităţi au solicitat o eşalonare pe mai mulţi ani a plăţii acestei taxe, pentru că nu au asigurată infrastructura . Adică taxa să crească gradual la 80 de lei/tonă. Însă această taxa trebuia introdusă acum cinci ani, iar 2017 este ultimul an până la care UE ne mai permite să prelungim termenul”, a declarat ministrul Mediului.

  • Sfatul de business al săptămânii de la Mădălina Teodorescu, director general adjunct Piraeus Bank România: „Este important să rămâi cu picioarele pe pământ. Şi să te ţii bine ca să nu te răstorni la prima groapă.”

    Piraeus Bank, sucursala locală a grupului elen cu acelaşi nume, a raportat un profit brut de 3,8 milioane de euro în intervalul ianuarie – septembrie al acestui an. Spre comparaţie, în aceeaşi perioadă a anului trecut Piraeus Bank a înregistrat pierderi. Trecerea pe profit este rezultatul unui proces de eficientizare şi restructurare a operaţiunilor locale.

    Mădălina Teodorescu are o experienţă de peste 20 de ani în industria financiar-bancară din România. Din 2014 conduce operaţiunile de retail şi microîntreprinderi în cadrul Piraeus Bank România, cu rol determinant în extinderea şi consolidarea portofoliului de produse bancare şi în coordonarea departamentelor de marketing, management al performanţei, carduri şi electronic banking, precum şi a reţelei de sucursale. Timp de 12 ani a ocupat diferite funcţii executive în cadrul Raiffeisen Bank, cu responsabilităţi în arii cheie precum vânzari retail şi distribuţie, credite persoane fizice şi private banking. Printre companiile în care şi-a desfăşurat activitatea se mai numără Citibank şi BCR.

    CARE A FOST CEL MAI DIFICIL MOMENT DIN CARIERĂ ŞI CUM L-AŢI DEPĂŞIT?

    Trecerea din zona de corporate în cea de retail, când m-am alăturat echipei Raiffeisen, cred că a fost cea mai grea decizie, însă, incontestabil, dezvoltarea mea ulterioară reprezintă cea mai mare satisfacţie profesională pentru că am avut libertatea de a crea un business căruia în trei ani i-au crescut cota de piaţă la 15%, pornind aproape de la zero. Eu îmi începusem cariera în corporate banking, într-o perioadă în care domeniul creştea puternic. Construisem un portofoliu de clienţi, eram conectată într-o piaţă încă la început, e drept, şi lucrurile evoluau frumos. Apoi a venit oportunitatea de a schimba taberele şi aşa am intrat în prima linie a businessului. Cred că mai degrabă din întâmplare, însă a fost o mutare definitorie pentru cariera mea.

    CE AŢI ÎNVĂŢAT DIN ACEASTĂ EXPERIENŢĂ?

    Am construit foarte multe alături de echipa Raiffeisen în cei 12 ani petrecuţi împreună şi mare parte din ce sunt eu ca om şi ca profesionist azi se datorează oamenilor cu care am lucrat şi proiectelor pe care le-am făcut împreună. Eu sunt un mare susţinător al muncii în echipă. Trăim într-un mediu economic şi social foarte dinamic în care un om poate ajunge să îşi schimbe cariera şi de 4-5 ori de-a lungul vieţii. Iar ritmul va creşte, nu va scădea. Totul este competitiv şi, din păcate, dispare capacitatea de a înţelege celălalt punct de vedere şi de a găsi o soluţie în echipă. Inclusiv studiile arată că dezvoltarea creierului uman s-a datorat în primul rând nevoii de a relaţiona, colabora şi de a munci în echipă. Cred că asta este cea mai importantă lecţie pe care am învăţat-o şi pe care ar trebui să o reînvăţăm cu toţii, periodic, mai ales atunci când tindem să devenim hipercompetitivi.

    CARE SUNT GREŞELILE PE CARE LE ÎNGĂDUIŢI ALTORA?

    Cred foarte tare că greşeala este mama învăţăturii. Cele mai mari greşeli în viaţă sunt şi cele mai bune lecţii. Problemele apar doar când persişti în greşeală. De aceea este important să rămâi cu picioarele pe pământ, cum spunem noi, românii. Şi să te ţii bine ca să nu te răstorni la prima groapă.

    CE ALTĂ PROFESIE V-AR FI PLĂCUT?

    Uitându-mă în urmă, aş spune mai degrabă că îmi doream să fiu bancher încă de mică. Îmi amintesc cum deja pe la 7-8 ani aveam o puşculiţă în care strângeam bani şi îi împrumutam mamei, cu dobândă. De multe ori reflectez, dacă puteam să aleg o altă profesie, care dintre ele mi-ar fi plăcut? Cu siguranţă sunt foarte multe meserii frumoase, însă în viaţă trebuie să faci ceea ce-ţi place. Iar mie îmi place foarte mult ceea ce fac.

    CE PROFESIE NU AŢI FI ALES NICIODATĂ?

    Nu cred că există profesii pe care să nu putem să le facem atâta timp cât lucrăm cu pasiune. Pasiunea este, de fapt, ingredientul cheie pentru a putea face lucruri extraordinare chiar şi atunci când profesia nu este dintre cele mai uşoare sau dintre cele mai plăcute. Şi nu vreau să sune a clişeu. Majoritatea problemelor pornesc de la modele greşite învăţate în familie. Copiii învaţă că trebuie să muncească o muncă cinstită, însă prea puţini văd pasiunea părinţilor legată de munca pe care ei o fac.

    CE SFAT AŢI DA TINERILOR LA ÎNCEPUT DE CARIERĂ?

    Cel mai bun sfat pe care îl putem da tinerilor este acela de a fi curioşi. Când suntem curioşi, suntem mereu atenţi, punem întrebări, ne interesează tot ce se întâmplă. Şi, invariabil, învăţăm şi ne dezvoltăm.


    PREFERINŢE

    CUVÂNT: Evoluţie. Dorinţa şi necesitatea de a învăţa, de a creşte şi a te perfecţiona, de a cunoaşte oameni şi idei noi şi în acelaşi timp şansa de a da înapoi ceea ce ceri şi primeşti de la alţii. Ideea de evoluţie mă ghidează, de altfel, inclusiv în activitatea de zi cu zi pentru că exact asta îmi doresc să creez atât la nivelul companiei, cât şi al echipei.

    CARTE: Nu cred în cărţi preferate, pentru că depinde foarte mult de etapa din viaţă în care te afli. Aceeaşi carte, citită la diferenţă de 5-6 ani, îţi oferă noi înţelesuri ale aceleiaşi poveşti. Citesc mult şi cam din toate genurile. Citesc economie şi business pentru că mă interesează, prefer beletristica în locul unui film şi mai nou am o pasiune pentru biografii. Iar seara, citesc împreună cu fetele mele basme, fabule şi poezii. Cred că literatura are un efect extraordinar asupra psihicului uman. Poate consola, poate şoca, poate provoca schimbări interioare.

    PERSONALITATE: Nu pot spune că am modele sau preferaţi. Cred că de la fiecare om sau personalitate ai câte ceva de învăţat, de „furat” pe furiş şi de rumegat pe îndelete, toată viaţa. Dar m-am ataşat mai ales de oamenii care au schimbat cursul istoriei. Ce am fi învăţat la biologie dacă Charles Darwin nu ar fi pus bazele teoriei evoluţioniste? Inventatori, scriitori, exploratori, buni oratori sau, de ce nu, antreprenori şi oameni de afaceri, care prin geniul lor au revoluţionat domeniul lor şi au mişcat masele. Steve Jobs, de exemplu, a transformat radical modul în care ne raportăm la tehnologie prin ideile şi dispozitivele inovatoare pe care le-a creat la Apple. E foarte greu să alegi un preferat. Sunt toţi la fel de importanţi când priveşti în ansamblu.
     

  • Cea mai nouă taxă pe care o vor suporta românii de la 1 ianuarie

    De la 1 ianuarie 2017 va intra în vigoare taxa pentru depozitarea deşeurilor la groapa de gunoi, în valoare de 80 de lei/tonă, a anunţat vineri ministru Mediului, Cristiana Paşca Palmer.
     

    „Multe autorităţi au solicitat o eşalonare pe mai mulţi ani a plăţii acestei taxe, pentru că nu au asigurată infrastructura . Adică taxa să crească gradual la 80 de lei/tonă. Însă această taxa trebuia introdusă acum cinci ani, iar 2017 este ultimul an până la care UE ne mai permite să prelungim termenul”, a declarat ministrul Mediului.

  • Patronul firmei care a săpat groapa în care a căzut cu motocicleta poliţistul Bogdan Gigină: “Probabil că o mare vină o are poliţistul”

    Patronul firmei care a săpat groapa în care a căzut poliţistul Bogdan Gigină, Petre Mazilu, a declarat că nu are ce să îşi reproşeze în legătură cu modul în care a fost semnalizată groapa.

    “Semnalizările au fost corecte. Se ştia de groapă. S-a lucrat trei zile înainte, cu o oră înainte a trecut o delegaţie, chiar a preşedintelui, deci nu se poate spune că nu au fost semnalizate corect. Erau două lămpi, «licurici» cum le spunem noi, care funcţionau. Una funcţiona şi după accident, cea care nu a fost distrusă”, a declarat Petre Mazilu, la intrarea în sediul DNA.

    Întrebat a cui este resposabilitatea pentru ceea ce s-a întâmplat, Mazilu a spus: “N-aş putea să mă pronunţ eu. Probabil că o mare vină o are şi tânărul şi e păcat că a murit aşa tânăr. Din neatenţia dânsului, probabil. Din câte am înţeles, i s-a spus să se retragă din dispozitiv din cauza condiţiilor meteo. Nu sunt sigur, s-a zvonit. Nu eram în ţară când s-a întâmplat. Plecam, mă pregăteam de plecare. Eu zic că da, s-a respectat întru totul legea. Câteodată în viaţă eşti vinovat numai că exişti. Din toate punctele de vedere, eu zic că a fost semnalizată corect şi a rămas semnalizată corect încă două zile, cât au mai durat lucrările”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Oraşul de la capătul lumii. Cum arată cea mai adâncă groapă excavată de om – GALERIE FOTO

    Oraşul are o populaţie de aproximativ 37.000 de locuitori, potrivit ultimului recensământ şi este situat lângă cea mai adâncă groapă excavată de om până în prezent, mina de diamante din Mirny, Rusia.

    Viaţa în acest oraş a început în 1955 când oamenii de ştiinţă sovietici au descoperit aici un depozit imens de diamante. Groapa, cu o adâncime de 524,8 metri adâncime şi un diametru de 1.609 m, face ca oraşul alăturat să pară lovit de un meteorit, potrivit BBC.

    Spatiul aerian aflat deasupra minei este închis pentru elicoptere din cauza unor incidente în care 2 elicoptere au fost aspirate de fluxul de aer descendent din mină. Numită ,,Oraşul de diamant”, mina Mirny din estul Siberiei este atât de mare încât creează un vortex puternic.

    Cititi mai multe pe www.vocea.biz

  • Oraşul de la capătul lumii. Cum arată cea mai adâncă groapă excavată de om – GALERIE FOTO

    Oraşul are o populaţie de aproximativ 37.000 de locuitori, potrivit ultimului recensământ şi este situat lângă cea mai adâncă groapă excavată de om până în prezent, mina de diamante din Mirny, Rusia.

    Viaţa în acest oraş a început în 1955 când oamenii de ştiinţă sovietici au descoperit aici un depozit imens de diamante. Groapa, cu o adâncime de 524,8 metri adâncime şi un diametru de 1.609 m, face ca oraşul alăturat să pară lovit de un meteorit, potrivit BBC.

    Spatiul aerian aflat deasupra minei este închis pentru elicoptere din cauza unor incidente în care 2 elicoptere au fost aspirate de fluxul de aer descendent din mină. Numită ,,Oraşul de diamant”, mina Mirny din estul Siberiei este atât de mare încât creează un vortex puternic.

    Cititi mai multe pe www.vocea.biz

  • Cum vrea acest oraş să producă zero deşeuri. În momentul de faţă reciclează 80% din gunoaie

    La centrul de colectare a deşeurilor din Kamikatsu, Japonia sunt containere diferite pentru zeci de produse: ziare, reviste, cartoane, cutii din aluminiu, cutii din fier, plastic, capace de sticlă şi tot aşa. În total sunt 34 de categorii pentru sortarea gunoiului, care este reciclat în proporţie de 80%, potrivit Business Insider.

    Oraşul japonez cu o populaţie de 1700 şi-a stabilit o misiune, aceea de a deveni primul oraş din ţară care produce zero deşeuri până în anul 2020. În momentul de faţă, doar 20% din gunoiul produs ajunge la groapa de gunoi. Restul fiind reciclat la centrul de colectare a deşeurilor.

    Totuşi, în oraş, nu există gunoieri sau camioane de colectare, iar rezidenţii oraşului trebuie să ducă şi să-şi sorteze singuri gunoiul. Lucru care le-a luat ceva timp pentru a se obişnui, dar care se pare că a dat roade.

    Cu toate acestea, Kamikatsu, nu este singurul oraş care-şi reciclează gunoiul. “Berkley, California, care are o populaţie de câteva sute de mii de oameni, reciclează aproape 80% din deşeuri, San Francisco aproape 70%”, spune Neil Seldman, co-fondator şi preşedinte al Insitute for Local Self Reliance.

    Totuşi, la nivel naţional, în SUA se reciclează doar în proporţie de 34%, potrivit ultimelor estimări ale agenţiilor de protejare a mediului. În Washington acest procent ajunge la doar 16%, iar Seldman spune că de asta sunt de vină două companii care controlează această piaţă, care profită în urma gropilor de gunoi.

    Japonia a trecut la treabă, iar business-urile sunt obligate de lege să recicleze, iar în Yokohama, cu o populaţie de 3,7 milioane, fiecare cetăţean primeşte un manual de 27 de pagini în care le sunt explicate metodele de sortare pentru reciclare.


     

  • Timp de 24 de ani, ruşii au săpat la această groapă. Ce ascunde ea este incredibil

    În timpul Războiului Rece, marile puteri ale lumii s-au confruntat în cele mai bizare moduri.

    Amplasată dedesubtul unui capac ruginit din Murmansk, Rusia, se află cea mai adâncă gaură săpată de om, ajungând până la 12 kilometri adâncime în interiorul Pământului.

    Cunoscută ca Gaura de foraj de la Kola, gaura săpată de oameni seamănă cu o sondă de ţiţei abandonată, de fapt este rezultatul a peste 20 de ani de războaie dintre Statele Unite ale Americii şi URSS.

    Vezi aici de ce au săpat ruşii această groapă, timp de 24 de ani, şi ce ascunde ea