Tag: groapa

  • Cum au reuşit doi antreprenori români să transforme o GROAPĂ DE GUNOI de pe malul Mării Negre într-o pensiune cu circuit închis

    „Era anul 2005 când am cumpărat groapa de gunoi a satului Corbu. Mi-am dorit să creionez aici o reşedinţă de vară pentru familie. În final s-a dovedit o reşedinţă, doar că nu numai pentru noi care oricum ne petrecem toată vara aici.“
     
    Pe litoralul românesc, dominat încă de hoteluri cu tarife demne de Coasta de Azur şi de unităţi de cazare construite înainte de ’89, au început să îşi facă loc şi mici afaceri antreprenoriale, pensiuni şi case de vacanţă cu capacitate limitată.

    Un astfel de loc este Cuibul de la mare construit în localitatea Corbu, o staţiune aflată la doar 20 de kilometri de Mamaia.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Cum se transformă România în groapa de gunoi a Europei şi de ce tot mai multe deşeuri ajung în ţara noastră

    Fabrica de ciment de la Chişcădaga este dotată cu instalaţii automatizate de ardere a combustibililor alternativi: anvelope uzate şi combustibil solid preparat din deşeuri industriale şi menajere sortate.
     
    Locuitorii din zonă spun însă că procesul e unul extrem de dăunător. În cadrul unui material video realizat de France24, mai multe persoane se plâng de problemele de sănătate cauzate de fumul provenit de la fabrica, dar şi de faptul că acesta afectează vegetaţia şi animalele din zonă.
     
    “Fabrica a fost întotdeauna o sursă de poluare, dar lucrurile au devenit mult mai rele de când au trecut la arderea deşeurilor”, a povestit celor de la France24 fermierul Marian Manga.
     
    Compania care administrează fabrica nu a dorit să acorde un interviu, dar a transmis că s-au investit peste 30 de milioane de euro pentru asigurarea respectarea tuturor regulilor privind protecţia mediului.
     
    Deşeurile ajung în România din cauza costurilor reduse: aici, tariful este de 17 euro pe tonă, faţă de 250 de euro pe tonă în Europa de Vest.
     
    Lucrurile par şi mai grave de anul trecut, când China a interzis arderea mai multor tipuri de deşeuri. În trecut, chinezii ardeau 8 milioane de tone de deşeuri provenite din Europa de Vest, care acum ar putea ajunge, într-o bună măsură, în România, încheie cei de la France24.
  • Statul ar putea stoarce din nou de bani companiile din subordine, lichiditatea va ajunge la cote de avarie, iar Pilonul II este deja cu un picior în groapă

     Prăbuşirile indicilor bursieri de la Bucureşti în decembrie 2018 au venit pe rulaje ridicate faţă de media perioadei, ceea ce înseamnă că din piaţă au ieşit investitori instituţionali.

    Piaţa de capital din România ar putea avea în 2019 o lichiditate drastic redusă faţă de anul precedent în condiţiile în care Pilonul II, singurul cumpărător pe termen lung de la bursă şi printre cei mai mari investitori instituţionali, este cu un picior în groapă pe fondul noilor cerinţe ale Executivului cu privire la capitalul social. Un alt factor care ar putea sta la baza declinului rulajului de la Bucureşti în 2019 este cel dat de creşterea percepţiei de risc a investitorilor după adoptarea ordonanţei de urgenţă din decembrie 2018, ceea ce îi va face pe aceştia mult  mai precauţi.

    Cum fondurile Pilon II, cumpărători naturali în ofertele de vânzare acţiuni de la Bucureşti, au pus la îndoială însăşi existenţa acestora, acest lucru implică o îngheţare a ofertelor publice de listare (IPO) şi pune sub semnul întrebării chiar şi decizia agenţiei de evaluare financiară FTSE Russell din septembrie 2019 pentru o eventuală promovare într-o ligă superioară a bursei româneşti, sunt câteva din tendinţele identificate de ZF pentru acest an.
     
  • Banii de la groapa de gunoi

    „Scopul final este să ajungem ca până în 2020 să reciclăm 70% din deşeurile colectate în zona noastră de operare, cu mult peste targetul de 50% stabilit de Uniunea Europeană. Cu alte cuvinte, Sighişoara şi zonele limitrofe vor fi singurele din România pregătite să respecte normele impuse de UE la acest capitol”, descrie Silviu Dumitrescu, managing director al Saubermacher, potenţialul de dezvoltare a domeniului reciclării în regiunea în care activează.

    Printre principalele activităţi ale companiei cu origini austriece se numără colectarea, transportul şi depozitarea deşeurilor menajere, colectarea, neutralizarea şi eliminarea finală a deşeurilor periculoase, colectarea, transportul şi valorificarea deşeurilor industriale, precum şi depozitarea deşeurilor nepericuloase la depozitul ecologic din Sighişoara.

    Fondată în 1979, Saubermacher operează în prezent în nouă ţări din Europa Centrală şi de Est prin intermediul a 2.800 de angajaţi, numărul celor din România ridicându-se la 250. Pe piaţa locală a intrat în 2005, iar trei ani mai târziu a cumpărat pachetul majoritar de acţiuni a două societăţi de salubrizare din judeţele Sibiu şi Mureş.

    În ultimii cinci ani, cifra de afaceri a companiei a fost constantă. Pentru anul curent reprezentanţii Saubermacher estimează că aceasta va fi similară cu cea de anul trecut, în jurul a 2,57 de milioane de euro. „Totuşi, comparativ cu ţările occidentale cifra de afaceri este una mică, având în vedere preţurile foarte mici şi competiţia mare din piaţa românească. Cifra de afaceri în Austria şi Germania este cu aproximativ 60% mai mare pentru o companie de o dimensiune asemănătoare şi cu o gamă de servicii similară”, spune Dumitrescu. El precizează că în estul Europei singura ţară cu care România se poate compara din punct de vedere al preţutilor de salubrizare este piaţa din Bulgaria, dar şi acolo „cifrele de afaceri sunt mai mari faţă de media locală deoarece şi rata de abonaţi este mai mare.”

    Marja de profit a companiei a ajuns anul trecut la 22%, aceasta fiind cea mai mare realizată de către oricare dintre firmele din grupul Saubermacher. Rezultatul este parte a strategiei de creştere a companiei, care a mizat în ultimii trei ani nu pe extindere, ci pe eficientizarea colectării şi valorificării deşeurilor, spune Dumitrescu. „Consider că în cazul în care implementezi o strategie pe termen mediu cu soluţiile potrivite, poţi ajunge la rezultatele scontate.”

    Valoarea totală a investiţiilor companiei, de la intrarea pe piaţa locală până în prezent, a ajuns la 7,5 milioane de euro. Potrivit managing directorului companiei, cele mai multe investiţii au fost direcţionate „către tehnologii care asigură o mai bună protejare a mediului înconjurător şi, implicit, o stare de sănătate mai bună a populaţiei”.

    El adaugă că „investiţiile variază de la un an la altul, în funcţie de durata de viaţă a echipamentelor, dar media anuală este de 500.000 – 700.000 de euro pe an”. Spre exemplu, anul trecut, compania a investit 700.000 euro în echipamente de colectare mai performante şi într-o staţie de epurare care să adapteze procesarea deşeurilor la standarde europene.

    Pentru anul viitor însă, reprezentanţii Saubermacher au în plan o investiţie de 25 de milioane de euro într-un nou proiect de extindere a depozitului de deşeuri menajere din Sighişoara şi în implementarea unei tehnologii corespunzătoare cu ajutorul căreia speră să rezolve o mare parte a problemei de gestionare a deşeurilor în zona în care compania operează. Investiţia presupune, printre altele, cumpărarea echipamentelor de colectare, sortare şi transport al deşeurilor. Dumitrescu estimează piaţa de salubrizare din România la o valoare cuprinsă între 600 şi 800 de milioane de euro.

    Totuşi, spune că, în ciuda faptului că pe piaţă există loc şi pentru alţi jucători, anumite deficienţe ale sistemului local îi împiedică pe marii investitori din piaţa europeană să fie interesaţi de piaţa din România.

    „Mare parte a jucătorilor din România se consideră operatori de salubrizare după ce cumpără un camion şi participă la o licitaţie oferind un preţ de dumping. Mulţi nu investesc în sisteme tehnologice de colectare şi reciclare, ci folosesc un sistem rudimentar”, descrie Silviu Dumitescu una dintre problemele industriei în care activează.

    Potrivit managing directorului de la Saubermacher, un alt motiv care îi determină pe operatori să fie prudenţi în participarea la licitaţii este şi rata mică de abonaţi ai companiilor de salubrizare de pe piaţa locală, care include doar 60-70% din populaţie, „deşi legea obligă orice persoană fizică sau juridică să aibă contract de salubrizare”.

    Reprezentantul Saubermacher susţină că piaţa locală este foarte diferită faţă de cele din regiune şi în special faţă de vest, caracteristicile deşeurilor diferind foarte mult de de la o regiune la alta, la fel şi soluţiile utilizate. „De pildă, în Austria fracţia biodegradabilă a deşeurilor este de maximum 25%, însă în România aceasta ajunge şi la 65% în mediul rural, iar acest lucru demonstrează că românii aruncă foarte multă mâncare şi mai puţine ambalaje.” 

    El spune că la aceste caracteristici se mai adaugă lipsa de disciplină, deoarece oamenii aruncă deşeurile la întâmplare, fără să suporte consecinţele, în timp ce în ţările din vest astfel de practici sunt descurajate prin amenzi drastice şi chiar consecinţe penale.

    Dumitrescu crede că principalele motive pentru care românii reciclează atât de puţin sunt lipsa de informare, dar şi lipsa de implicare a autorităţilor locale, precum şi neimplementarea preţurilor diferenţiate. „În Austria, în cazul în care fracţia biodegradabilă este contaminată cu plastic, carton, hârtie sau sticlă, acel abonat o să plătească de până la zece ori mai mult faţă de un abonat care a realizat sortarea corespunzător.”

    De altfel, Dumitrescu spune că principalele provocări cu care s-a confruntat din poziţia pe care o ocupă sunt cele legate de colaborarea cu autorităţile locale, care „consideră că operatorul trebuie să fie cel care rezolvă aceste probleme şi nu doresc să îşi asume obligaţii, ci preferă să paseze mai departe responsabilităţile. Noi, în calitate de operator, nu avem puterea de a implementa litera legii fără sprijinul autorităţilor”, spune el.

    Potrivit reprezentantului Saubermacher, piaţa este afectată şi de o criză a forţei de muncă, care s-a remarcat începând cu anul trecut, „nu doar în sectorul nostru, ci la nivel naţional. Această problemă îi afectează pe jucătorii din piaţă. Singura soluţie pentru criza forţei de muncă este fidelizarea angajaţilor, având în vedere că oferta este foarte mare, dar angajaţii sunt puţini. În cazul nostru, fluctuaţia de personal a fost minimă tocmai printr-un comportament corect faţă de angajat”, spune el.

    Potrivit ZF, în topul companiilor locale de salubrizare se numără Romprest Service, Rosal Grop, Urban, Supercom şi Polaris M. Holding.

  • Aurul de la groapa de gunoi

    Acest lucru este posibil datorită dezvoltării unei industrii destinate recuperării metalelor pe care le conţin asemenea dispozitive, cum ar fi aurul, argintul sau cuprul.

    Printre companiile care folosesc metalele recuperate pentru confecţionarea unor bijuterii delicate – cercei, pandantive, lănţişoare sau brăţări – se numără Lylie’s din Marea Britanie ori Bayou with Love, a actriţei şi creatoarei americane Nikki Reed.

    Aceasta din urmă s-a lansat în parteneriat cu gigantul Dell, care are propriul său program de reciclare de deşeuri electronice, de unde provin materialele folosite la realizarea bijuteriilor. 

  • CFR, cu un picior în groapă. Ministrul Transporturilor se plânge de blocajul financiar al operatorului feroviar

    „În analizele pe care le fac, constat că în aproape fiecare zi de funcţionare CFR Marfă produce pierderi. Sunt o mulţime de contracte, cu mari companii energetice, făcute sub standardele de cost ale CFR Marfă”, a declarat Lucian Şova.

    „Şi managerii, şi liderii dev sindicat de la CFR Marfă ştiu că eu sunt implicat de o manieră legală, fără a-mi depăşi atribuţiile. La următoarele contracte, ar trebui ca CFR Marfă să oferteze la standardele corecte. O subofertare generează şi concurenţă neloială în piaţă”, a mai spus ministrul Transporturilor.

    CFR SA (administratorul infrastructurii feroviare) şi CFR Marfă „sunt două companii publice, nu se poate ca Infrastructura să nu-şi exercite prerogativele – impuse de lege – pentru recuperarea creanţelor. Manifest, însă, atenţie pentru că executorul judecătoresc ar putea într-o jumătate de oră să blocheze activitatea CFR Marfă”, a subliniat Lucian Şova.

    Oficialul a mai menţionat: „Eu nu înţeleg, ca ministru, să-i dau ordin directorului de la o companie de la care prertind să aibă o anumită calitate a şinelor, să nu fie atent cu ceea ce are de încasat de la client, oricare ar fi acel client”.

    CFR Marfă are de plătit datorii de 835,8 milioane de lei către CFR SA, dar are şi de încasat creanţe de 650,5 milioane de lei de la diverşi clienţi, fiind prinsă într-un blocaj financiar periculos. La sfârşitul lunii martie, sindicatele feroviare au cerut Preşedinţiei medierea conflictului.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Să râzi sau să plângi? Gropile se astupă pe ninsoare, între semafoare într-un oraş din România

    Ca sa nu incurce foarte tare traficul, muncitorii l-au restrictionat spre intersectia de la Punctele Cardinale si, in vreme ce soferii stau in coloana la semafor, acestia se chinuie sa puna mixtura in cratere, apoi, cu aceeasi viteza taseaza materialul si trec la urmatoarea groapa.

    Imaginile au fost  trimise de un cititor opiniatimisoarei.ro nu mai au nevoie de niciun comentariu.

     

  • Cele mai profitabile afaceri agricole pe suprafeţe de teren cuprinse între 50 mp şi 2 hectare din Romania

    Ing. Achim Gabriel, cultivator cu experienţă de mure şi zmeură ne-a oferit o serie de sfaturi preţioase pentru înfiinţarea unei culturi care să aducă profit.

    Pregătirea terenului înaintea plantărilor de zmeur şi mur

    Inginerii Pepinierelor Fundulea recomandă ca pH-ul solului unde se înfiinţează plantaţia să fie cuprins între 5,5-7.0 . Terenul poate fi drept dar şi în pantă, însă este important ca apa să nu băltească pe sol deoarece în acele zone plantele cu siguranţă vor putrezi.

    Înaintea plantării, solul trebuie arat la o adâncime de maxim 30-35 cm pentru a se păstra apa în sol.

    Când arătura s-a uscat se va interveni cu utilaje de mărunţire a solului disc sau freză, fiind recomandat ca terenul să fie mărunţit cu câteva zile înaintea plantării.

    Cum plantăm drajonii de zmeur şi butaşi de mur?

    Arbuştii fructiferi se vor planta în gropi sau brazde de maxim 15 cm adâncime, o adâncime de plantare mai mare de 15 cm putând împiedica drajonarea urmând după sine uscarea plantelor.

    În momentul plantării, terenul trebuie să aibă reveneală (umiditate în sol), să fie umed în interiorul gropii. Dacă acest lucru nu este posibil în mod natural, udaţi locul în momentul plantării butaşilor cu aproximativ 500-800 ml apă/groapă.

    ”Dacă bugetul vă permite, este recomandat ca pentru apa pe care o introduceti în gropi să folosiţi şi stimulenţi de înrădăcinare”, ne-a explicat ing. agronom Gabriel Achim, angajat al Pepinierelor Fundulea, pepinieră autorizată care se întinde pe patru hectare în extravilanul oraşului Fundulea. 

    Cititi mai multe pe www.agrointel.ro

  • Gunoierii din acest oraş au deschis o bibliotecă cu cărţile aruncate de alţii

    Biblioteca din Ankara a fost inaugurată după luni bune în care gunoierii au adunat cărţile aruncate de alţii. Pe măsură ce informaţiile despre faptele lor s-a răspândit, aceştia au început să primească şi cărţi donate.

    Iniţial, cărţile puteau fi împrumutate doar de angajaţii de la salubritate şi familiile acestora. Dar, odată ce colecţia s-a mărit iar interesul pentru bibliotecă a crescut în rândul comunităţii, biblioteca a fost deschisă publicului în luna septembrie 2017.

    În prezent, biblioteca are peste 6.000 de cărţi, de la beletristică la cărţi autobiografice şi de non-fiction. Există şi un departament de cărţi şi benzi desenate pentru copii, dar şi un departament cu lucrări ştiinţifice. Cărţile în limbile engleză şi franceză sunt disponibile pentru vizitatorii bilingvi.

    Cărţile pot fi împrumutate timp de două săptămâni, perioadă care poate fi prelungită, dacă este nevoie.

    Biblioteca se află într-un spaţiu dezafectat care aparţinea firmei de salubritate, iar recent primăria a angajat o persoană pentru a avea grijă de cărţi

  • Ghinionistul care a aruncat la gunoi bitcoin în valoare de 100 de milioane de dolari

    Undeva într-o groapă de gunoi din Ţara Galilor se află îngropaţi bitcoin în valoare de peste 100 de milioane de dolari, scrie Telegraph.

    Un IT-ist din Ţara Galilor ar fi putut fi printre milioanari în bitcoin în acest moment dacă ar mai fi avut în posesia sa monedele bitcoin pe care le-a minat. El a fost printre primii care a început să mineze bitcoin în 2009 cu laptopul personal.

    James Howells, tânărul de 32 de ani, avea 7500 de bitcoin strânşi într-un portofel digital când hard diskul pe care se aflau cheile, necesare pentru deschiderea portofelului, a fost aruncat la groapa de gunoi.

    El a vândut laptopul pe bucăţi pe eBay, dar a păstrat hard diskul ştiind că la un moment dat valoarea acestuia va creşte.

    “Pe la mijlocul anului 2013 a avut loc o curăţenie generală şi hard diskul a fost aruncat din greşeală la gunoi”, explică el. La finalul anului valoarea monedelor ar fi fost de 7,5 milioane de lire sterline, pe când acum ar valora peste 100 de milioane de dolari.

    Valoarea monezii a fluctuat foarte mult, doar în 2017 crescând cu peste 10.000 de puncte procentuale, ajungând la o valoare de 11.000 de dolari per bitcoin.

    “Nu o să mă plâng, accidente se întâmplă. Trebuie să trec peste. Tot timpul am ştiut că valoarea bitcoinului va creşte foarte mult”, mai spune James Howells.