BusinessMagazin

Tag: Gigant

  • Uber şi WeWork devin o durere pentru investitorul SoftBank: Fondul lui Masayoshi Son pierde peste 5 miliarde de dolari

    Startup-urile în care a investit veteranul Masayoshi Son au trecut printr-o perioadă dificilă, de la listarea bursieră abandonată de WeWork, şi până la deprecierea rapidă a acţiunilor Uber Technologies, analiştii calculează că SoftBank Group ar putea pierde miliarde de dolari anul acesta.

    Mitsubishi UFJ Morgan Stanley Securities şi-a redus estimările de profit pentru fondul SoftBank Vision Fund, principalul său vehicul de investiţii, cu 5,4 miliarde dolari, până la pierderi operaţionale de 3,5 milairde dolari pentru trimestrul finalizat în septembrie 2019, pe fondul declinului acţiunilor Uber şi Slack Technologies, corelată cu abandonarea procedurii de listare la bursă a companiei WeWork, potrivit Bloomberg.

    Firma de cercetare Sanford C. Bernstein estimează că pierderile Vision Fund se pot ridica la 5,93 miliarde dolari, cu încă o lovitură de 1,24 miliarde de dolari pentru WeWork.

    Masayoshi Son trece printr-o perioadă dificilă după ce a decis să repoziţioneze SoftBank dintr-un operator telecom într-un conglomerat de investiţii, cu participaţii în startup-uri din toată lumea. Acesta şi-a construit o avere personală de 14 miliarde de dolari cu investiţii strategice precum gigantul de comerţ online Alibaba Group din China.

    Însă problemele recente au cântărit mult pe acţiunile SoftBank, care au scăzut cu 30% de la maximul din acest an, în contextul în care investitorii devin din ce în ce mai sceptici în evaluările startup-urilor.

    „Profiturile în Vision Fund s-ar putea confrunta în continuare cu volatilitatea”, spune Hideaki Tanaka, analist în cadrul Mitsubishi UFJ.

    Scăderea acţiunilor Uber a fost principalul motiv pentru performanţa slabă din cel de-al doilea trimestru, notează Tanaka. Tot el a redus profitul operaţional pe anul fiscal în curs al grupului SoftBank de la aproape 15 miliarde dolari la aproape 9,5 miliarde dolari.

     

     

  • Valul de concedieri continuă să răvăşească băncile: Unul dintre giganţii bancari din Germania lasă fără loc de muncă 9.000 de oameni

    Gigantul bancar Deutsche Bank plănuieşte să îşi reducă personalul din Germania cu 9.000 de poziţii, în contextul unui plan masiv de reorganizare anunţat anterior de bancă, potrivit Bloomberg.

    Astfel, creditorul german va aplica circa jumătate din planul de reorganizare în Germania, în contextul în care CEO-ul Christian Sewing a anunţat anterior că mutarea va afecta 18.000 de angajaţi la nivel global.

    Deutsche Bank angajează circa 41.700 de persoane în Germania, potrivit datelor de la finele lui 2018, dintr-un total de 91.700 de oameni la nivel global.

    Pe lângă Germania, Londra va fi afectată semnificativ, în parte din cauza Brexitului, în timp ce în SUA banca va face mai puţine reduceri de personal prin comparaţie, odată ce finalizează exitul din businessul de tranzacţionare de acţiuni, potrivit sursei citate.

    Reorganizarea Deutsche Bank se va concentra pe reducerea de costuri în divizia de retail

     La doar două luni după ce a fost numit noul ţar al braţului de retail din Deutsche Bank, Manfred Knof se confruntă cu prima provocare majoră.

    În vârstă de 54 de ani, fostul şef al Allianz în Germania, trebuie să îmbunătăţească veniturile operaţiunilor de retail pe plan domestic, în timp ce reduce costurile anuale cu 1,4 miliarde de euro.

    Viitorul băncii germane depinde în mare măsură de succesul lui Manfred Knof în divizia de retail, care este o componentă principală din planul masiv de reorganizare al CEO-ului Christian Sewing – prin care acesta a decis să abandoneze ambiţiile de a deveni o forţă pe Wall Street.

    „Banking-ul de retail este unul dintre terenurile cheie”, spune unul dintre arhitecţii planului de restructurare anunţat de Sewing, citat de FT.

    Planul de restructurare anunţat de Sewing vizează 18.000 de locuri de muncă într-o restructurare de peste 7 miliarde de dolari.

    De ce ajunge Deutsche Bank în centrul atenţiei astăzi

    Săptămâna aceasta, ţintele diviziei de retail din Deutsche Bank – care are circa 28.000 de angajaţi în Germania şi aduce o treime din veniturile băncii – au ajuns iar în prim-plan în contextul negocierilor dure dintre bancă şi unul dintre cele mai puternice sindicate din ţară.

    Sindicatul Verdi cere o creştere salarială de 7% pentru 12.000 de angajaţi ai Postbank, fosta bancă de economii a poştei, pe care Deutsche Bank a cumpărat-o în urmă cu peste un deceniu.

    În ultimele săptămâni, Postbank a fost lovită de o suită de plecări de personal. Într-o încercare de a opri această tendinţă, Deutsche Bank a oferit o majorare în negocieri săptămâna trecută.

    Britta Lehfeldt, negociatorul-şef al Deutsche Bank a declarat pentru FT că „cea mai recentă ofertă a noastră ne-ar creşte factura cu salariile cu o sumă semnificativă de două cifre, la nivelul milioanelor de euro”. Ea a descris negocierile ca fiind „foarte dificile” însă susţine că atmosfera este constructivă.

    În ciuda faptului că executivii au restructurat constant businessul în ultimii ani, raportul cost-venituri în diviziile de private banking şi în divizia comecială a băncii este la nivelul de 95% în prima jumătate a anului 2019. Per total, braţul de retail trebuie să livreze un sfert din restructurarea totală anunţată de Sewing.

    „Deutsche nu îşi poate permite efectiv nicio majorare”, potrivit unei surse din apropierea managementului Deutsche Bank.

    Potrivit sindicatului Verdi, oferta Deutsche Bank a fost o majorare de 1,7%, versus nivelul de 7% cerut de angajaţi.

    „Poziţiile noastre sunt încă foarte departe şi nu îmi este clar dacă putem ajunge la un compromis”, spune Jan Duscheck, negociatorul-şef al sindicatului Verdi.

    Aşteptările cu privire la Manfred Knof, care s-a alăturat iniţial băncii în poziţia de şef al diviziei de private banking, sunt ridicate. Unul dintre cei mai mari acţionari ai Deutsche a descris numirea acestuia peste braţul de retail ca fiind excepţională, în contextul în care Frank Strauss, predecesorul acestuia, avea o relaţie prea apropiată de sindicat – ceea ce este un dezavantaj din perspectiva acţionariatului.

    Un fost coleg de la Allianz al lui Knof îl descrie ca fiind un „manager nemilos” care nu este prea interesat de sensibilităţile sindicatului şi este determinat să livreze rezultate, potrivit FT.

     

     

     

  • Înger şi demon pentru propria companie. Cum a reuşit un tânăr să-şi distrugă afacerea evaluată la 47 de miliarde de dolari

    Adam Neumann este unul dintre fondatorii WeWork, un concept de spaţii de co-working, destinat mai ales fondatorilor de start-up-uri din tehnologie, care s-a întins în 500 de locaţii din 30 de ţări.

    El a înfiinţat compania împreună cu Miguel McKelvey. S-a născut în Israel, în 1979, în familia lui Avivit şi Doron Neumann. Când avea 7 ani, părinţii săi au divorţat, iar el s-a mutat în Statele Unite împreună cu mama sa. Diagnosticat cu dislexie, nu a putut să citească sau să scrie până în clasa a treia. În 1990, după patru ani în Statele Unite, s-a întors în Israel şi s-a stabilit în kibbutz-ul Nir Am. A absolvit cu succes Academia Navală Israeliană şi a fost ofiţer în Marina Israeliană timp de cinci ani, până când a ajuns la gradul de căpitan. Mai târziu, a urmat şcoala de business Zicklin la colegiul Baruch din New York.

    Neumann a pus bazele WeWork în 2010, împreună cu McKelvey, după ce s-au întâlnit prin intermediul unui prieten comun. Au descoperit că sunt amândoi pasionaţi de design şi de noutăţile din comunitate, ceea ce i-a condus la crearea Green Desk, în 2008, un spaţiu de muncă de co-working axat pe sustenabilitate, care a fost precursul WeWork. Şi-au vândut deţinerile în Green Desk şi au folosit fondurile, dar şi o investiţie de 15 milioane de dolari de la dezvoltatorul imobiliar Joel Schreiber pentru a pune bazele WeWork. Neumann a declarat că prin WeWork a încercat să replice sentimentul de apartenenţă la o comunitate pe care l-a simţit în Israel şi despre care credea că lipsea în Vest. Înainte de WeWork, a fondat şi o companie de îmbrăcăminte pentru copii, Krawlers (care s-a transformat ulterior în brandul Egg Baby).

    Dar investiţiile sale nu s-au oprit aici. În 2012, a cumpărat în schimbul a 68 de milioane de dolari împreună cu doi parteneri etajele din vârful clădirii Woolworth, pe care le-a transformat în apartamente. A devenit şi partenerul InterCure, o companie de canabis israeliană condusă de Ehud Barak, fost prim ministru al Israelului, în 2018. A investit şi în Equity Bee, un start-up pentru investitorii în tehnologie şi în Selina, o companie din industria ospitalităţii. A continuat să cumpere clădiri şi a închiriat spaţiile pentru WeWork. Această strategie a atras critici referitoare la un posibil conflict de interese, o astfel de mişcare nefiind permisă dacă WeWork ar fi o companie listată.

    În 2018, s-a confruntat şi cu un proces intentat de o fostă angajată, care spunea că există probleme legate de hărţuirea sexuală şi alte comportamente nepotrivite în spaţiul de lucru. În declaraţia ei, a menţionat faptul că la interviul de angajare Neumann i-a oferit shoturi de tequila.

    Recent, Neumann a anunţat că va renunţa la rolul de CEO al companiei şi va ceda o parte din controlul asupra companiei, după ce planurile de listare a acesteia s-au lovit de obstacole.

    Potrivit Wall Street Journal, de la anunţarea unei potenţiale listări, compania a fost subiectul unor numeroase critici şi a pierdut 2 miliarde de dolari în 2018.

    Iniţial, personalitatea lui Neumann i-a fermecat pe investitori, scrie BBC, inclusiv pe banca de investiţii japoneză Softbank, care au ajutat la transformarea companiei într-una evaluată la aproximativ 47 de miliarde de dolari, chiar dacă înregistra pierderi constante. „Evaluarea şi dimensiunea companiei din prezent se bazează mai mult pe energia şi spiritualitatea noastră mai degrabă decât pe veniturile acesteia”, a declarat el într-un interviu acordat revistei Forbes în 2017. WeWork l-a transformat pe Neumann într-un miliardar, cu o avere estimată de publicaţia internaţională Forbes la 2,2 miliarde de dolari. Amestecul dintre muncă şi relaxare – care a fost un element cheie în dezvoltarea WeWork – a devenit o problemă când reprezentanţii companiei şi-au anunţat intenţiile de listare. Potenţialii investitori au îndoieli legate de finanţele personale ale lui Neumann şi WeWork, dar şi referitor la decizia sa de a extinde WeWork în zona de pasiuni, precum surfingul. Au dubii şi în ce priveşte judecata sa şi petrecerile pentru care este renumit.

    Neumann locuieşte în New York împreună cu soţia sa, Rebeka Paltrow Neumann, care a fondat şi este CEO-ul WeGrow. Au cinci copii, inclusiv două perechi de gemeni.

    Wall Street Journal a scris despre Neumann că îşi doreşte să trăiască veşnic, să fie primul trilionar al lumii, să extindă WeWork pe planeta Marte, să devină prim-ministrul Israelului, dar şi primul preşedinte al lumii.

    Într-un articol recent publicat de Vanity Fair, autorul Gabriel Sherman a scris că Neumann inventează diverse poveşti despre relaţia sa cu alţi oameni cunoscuţi pe plan internaţional pentru a-şi construi propria reputaţie: spre exemplu, faptul că el a fost cel care l-a convins pe Rahm Emanuel să candideze la preşedinţia Statelor Unite sau că Jamie Damion, CEO-ul JPMorgan Chase, ar fi bancherul său personal.

  • Viaţa e plină de surprize: Volkswagen vrea să se bată cu Dacia. Gigantul german vrea să repoziţionize Skoda pentru a concura direct cu Dacia

     Strategia face parte din repoziţionarea mărcilor grupului VW. Până acum Skoda reuşea chiar să concureze direct cu Volkswagen în ceea ce priveşte echiparea şi confortul modelelor sale, iar prin versiunile Laurin&Klement dorea să devină concurent inclusiv pe segmentul premium.

    „Dorim să gestionăm identitatea mărcilor mult mai clar în viitor”, a spus Michael Jost, şeful strategiei de produs în cadrul VW Group, citat de Automobilwoche, publicaţie-soră a Automotive News Europe. Astfel, în viitor, Skoda ar putea renunţa la versiunile sale care duc marca spre segmentul superior şi se va concentra mai mult pe pieţele est-europene. Pe de altă parte, Skoda domină piaţa locală, fiind pe locul întâi sau pe cel secund în cazul importurilor, însă la mare distanţă de Dacia.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Oare când şi în România: Google investeşte într-un hub gigant în Polonia

    Google a anunţat vineri că va deschide un hub gigant pentru dezvoltarea serviciilor de cloud în Polonia în contextul în care gigantul american vizează creşterea în toată Europa, iar regiunea Europei Centrale şi de Est este una dintre cele mai atractive în prezent.

    Anunţul reîntăreşte ambiţiile Google Cloud, potrivit cărora gigantul american vrea să îşi extindă infrastructura de cloud în regiune, aminteşte CNBC.

    Într-un interviu acordat sursei citate, CEO-ul Google Cloud, Thomas Kurian, spune că Europa este o „zonă importantă” pentru business.

    „Creştem de fapt din ce în ce mai repede în termeni de oameni, clienţi şi venituri decât în orice altă parte a lumii”, spune Kurian.

    Google Cloud operează în prezent 20 de regiuni de cloud în toată lumea, dintre care şase în Europa. Compania a anunţat vineri că noua locaţie din Varşovia, Polonia va ajuta clienţii din Europa Centrală şi de Est să beneficieze de serviciile de cloud.

     

  • Lanţ gigant de fast-food a revenit în România şi face angajări. Ce salarii oferă

    Alan Laughlin, preşedinte Burger King AmRest, declara, săptămâna trecută, că până la finalul anului vor fi deschise încă două restaurante
    “Cu o strategie de expansiune ambiţioasă, până la sfârşitul anului 2019, vom mai deschide alte două restaurante în Bucureşti: unul tot într-un mall şi unul într-o zonă centrală din Bucureşti. Astfel, vom încheia anul 2019 cu un număr de trei restaurante deschise în Bucureşti.

    De asemenea, planurile noastre pentru 2020 sunt să deschidem cinci sau şase noi restaurante în capitală. Piaţa de restaurante cu servire rapidă din România are foarte mult potenţial şi, totodată, clienţi foarte pasionaţi atunci când vine vorba de burgeri, dar suntem încrezători că întreaga echipă Burger King şi AmRest este pregătită să facă faţă acestor aşteptări”, a declarat Alan Laughlin, preşedinte Burger King AmRest
    AmRest şi Burger King continuă campania de recrutare în Bucureşti, iar oferta salarială porneşte de la 1.750 lei net (2.950 lei brut) pentru lucrătorii din restaurante şi 2.500 – 3.800 lei net (4.250 – 6.500 lei brut) pentru manageri. Printre beneficiile pe care obţin toţi angajaţii Burger King se numără tichete de masă, asigurare medicală şi bonusuri adiţionale atractive.

    AmRest Holdings, SE este cel mai mare operator de restaurante multi-brand tip franciză din Europa, cu un portofoliu ce cuprinde 10 branduri în 25 de ţări. AmRest operează francize pentru branduri precum KFC, Pizza Hut, Starbucks şi Burger King, pentru mărcile proprii Sushi Shop, La Tagliatella, Bacoa, Blue Frog şi KABB, precum şi pentru brandul online Pokai. În România, AmRest operează reţeaua de cafenele Starbucks şi, începând de anul acesta, lanţul de restaurant Burger King, scrie incont.ro

     

  • Reduceri de personal masive la o multinaţională cu zeci de mii de angajaţi în România: Gigantul Continental va concedia peste 20.000 de persoane şi va închide fabrici

    Gigantul german Continental a anunţat un plan masiv de restructurare care ar trebui să se întindă pe următorul deceniu afectând până la 20.000 de locuri de muncă la nivel global, în cadrul unui efort de restructurare menit să impulsioneze profiturile într-o piaţă unde producţia încetineşte şi se reorientează spre maşini electrice, potrivit Bloomberg.

    Al doilea cel mai mare producător de componente auto din lume va investi circa 1,1 miliarde euro până în 2029 pentru a obţine o reducere anuală de costuri cu 500 de milioane de euro începând cu 2023, potrivit declaraţiei. Compania are circa 244.000 de angajaţi în peste 60 de ţări.

    Continental a ajuns la peste 20.000 de angajaţi în România, iar în 2017 afacerile grupului german au sărit de 3 miliarde de euro în România, devenind primul producător de subansambluri care depăşeşte acest prag vreodată în România.

    Compania a detaliat luna trecută un plan de impulsionare a profiturilor care cuprindea încăd e atunci potenţiale concedieri şi închideri de fabrici. Mai mult, în cadrul aceluiaşi plan a anunţat decizia de a opri dezvoltarea businessului de componente hidraulice, unde produce injectori şi pompe pentru motoare pe gaz şi pe diesel şi a mai anunţat că îşi revizuieşte operaţiunile în aceste segmente.

    Schimbările subliniază sentimentul de urgenţă prezent printre producătorii de componente auto de a-şi adapta operaţiunile la transformările bruşte de pe scena industriei auto, unde software-ul a început să joace un rol din ce în ce mai important.

    În acelaşi timp, regulile mai stricte referitoare la emisiile de carbon în China şi Europa forţează producătorii de autovehicule să vândă mai multe maşini electrice, într-un moment în care cererea de pe piaţa auto la nivel global încetineşte după aproape zece ani de creştere constantă.

     

  • Înca o bancă de renume din Europa a fost prinsă într-un scandal uriaş. Aceasta este acuzată de o fraudă de peste 5 miliarde de euro

    Procurorii germani au efectuat marţi un raid în birourile gigantului german Commerzbank, ca parte a unei investigaţii mai ample cu privire la o schemă frauduloasă de tranzacţionare de acţiuni, potrivit informaţiilor furnizate de biroul procurorului din Cologne, citate de Reuters.

    Un purtător de cuvânt al Commerzbank susţine că banca nu poate comenta cu privire la anchetele aflate în derulare.

    „Cooperăm în totalitate cu autorităţile şi sperăm ca problema să se rezove cât mai repede cu putinţă”, transmite Commerzbank.

    Investigaţia urmăreşte o anumită practică, cunoscută drept cum-ex, care implică tranzacţionare transfrontalieră cu acţiunile unei companii în rândul unui sindicat de bănci, investitori şi fonduri de investiţii, pentru a crea impresia mai multor proprietari – fiecare dintre ei cu propriile reduceri de taxe.

    Ancheta cu privire la această schemă a început încă din 2013. Procurorii susţin că această practică a „păcălit” guvernul german să returneze taxe suplimentare, ceea ce a generat pierderi de 5 miliarde de euro pentru Germania.

    Primul proces în urma investigaţiei a început în septembrie 2019, ca parte a eforturilor procurorilor de a câştiga înapoi miliarde de euro de la băncile care au profitat de această schemă.

     

     

  • Volkswagen se pregăteşte de cea mai mare ofensivă electrică din industria auto. Acord pentru contrucţia unei fabrici gigant

    Compania germană a spus că producţia de baterii cu litiu-ion va începe la sfârşitul anului 2023 sau la începutul anului 2024, o mişcare vitală pentru capacitatea Volkswagen de a realiza ceea ce compania numeşte „cea mai mare ofensivă electrică din industria auto din întreaga lume”.

    Grupul intenţionează să lanseze aproape 70 de modele electrice noi în următorul deceniu şi speră să construiască 22 de milioane de maşini electrice în această perioadă. Firma investeşte peste 30 de miliarde de euro în electrificarea ofertei sale în următorii patru ani, determinată parţial de presiunea autorităţilor de reglementare şi de nevoia ieşirii din scandalul privind emisiile poluante.

    Dacă reuşeşte, Volkswagen ar putea depăşi rivali precum Tesla şi sau compania chineză BYD, finanţată de miliardarul Warren-Buffet în China.

    Citiţi mai mult pe mediafax.ro.

  • A murit unul dintre cei mai cunoscuţi miliardari din Europa cu afaceri şi în România

    Ferdinand Piech, urmaşul familiei Porsche care a transformat gigantul Volkswagen într-un mamut care vinde în toată lumea – şi care a ieşit abrupt din business când a început scandalul Dieselgate în urmă cu patru ani – a murit. El avea 82 de ani, potrivit Bloomberg.
     
    Publicaţia germană Bild rapotează că Piech a murit după ce a luat cina cu nevasta lui într-un restaurant din Rosenheim, în sudul Germaniei şi a fost transportat de urgenţă la spital, unde s-a stins din viaţă.

    „Volkswagen nu ar fi unde este fără Ferdinand Pierch. Îi datorăm mulţumiri şi recunoştinţă”, spune Bernd Osterloh, liderul puternicului sindicat al angajaţilor Volkswagen, şi membru al consilului de supraveghere.

    Citiţi mai mult pe mediafax.ro.