BusinessMagazin

Tag: Gfk

  • Vânzările de mărci private au crescut la 14% din piaţă

    “40% din vânzările de marcă privată sunt realizate de discounteri şi 30% de hipermarketuri. Pe măsură ce retailerii vor deschide mai multe magazine, mărcile private vor avea de câştigat”, a declarat Gabriela Luca, group account manager la GfK.

    Totuşi, datele GfK arată că 55% dintre clienţii care au cumpărat în acest an anumite mărci private nu le vor mai cumpăra şi anul viitor. Potrivit reprezentantului GfK, pentru a-şi loializa clienţii, retailerii care au mărci private trebuie să inoveze, prin adăugarea de noi categorii sau ambalaje. Ea arată însă că sunt categorii de produse, precum lactatele, alimentele de bază şi dulciurile, pe care mărcile private şi-au consolidat poziţia.

    De altfel, cote de piaţă peste media de 14%, care pot ajunge şi până la 40%, sunt deţinute de produse precum uleiul, smântâna, laptele, hârtia igienică şi făina, iar la polul opus, cu ponderi sub 5%, se situează pasta de dinţi, şamponul, deodorantele, detergenţii şi produsele pentru îngrijirea pielii.

  • Românii sunt mai optimişti decât alţi europeni în ceea ce priveşte evoluţia veniturilor şi economiei

    “În 2013, economia românească a înregistrat o creştere de 3,5 procente. Este puţin probabil ca această rată de creştere să continue în 2014. Ca de fiecare dată în perioada campaniilor electorale, consumatorii devin tot mai optimişti, fiind de părere că în următoarele câteva luni vor beneficia de performanţa economică în creştere. La -3,7 puncte, aşteptările privind starea economiei continuă să fie negative, înregistrând însă o creştere constantă pe parcursul acestui an”, arată rezultatele studiului GfK Climatul de Consum Europa.

    Aşteptările românilor privind veniturile au crescut deja cu mult peste media pe termen lung de zero, situându-se la 5,3 puncte. Consumatorii români se aşteaptă deci la o uşoară creştere a salariilor şi tarifelor. În iunie indicatorul a atins o valoare maximă de 6,5 puncte, cea mai ridicată valoare înregistrată din noiembrie 2008.

    “Aceste evoluţii pozitive au favorizat şi dorinţa de cumpărare. Indicatorul se situa la -6,9 puncte în septembrie, ceea ce marchează o creştere de 7 puncte pe parcursul trimestrului al treilea. Indicatorul a crescut cu circa 14 puncte faţă de valoarea de anul trecut”, precizează sursa citată.

    Pe de altă parte, consumatorii europeni nu sunt la fel de optimişti ca în iunie în ceea ce priveşte viitorul. În ultimele trei luni aşteptările privind starea economiei au scăzut în aproape toate ţările în care este derulat studiul, cu scăderi substanţiale în unele zone. Tendinţa ascendentă prezentată de aşteptările privind veniturile şi dorinţa de cumpărare pare să fi dispărut şi ea în multe ţări.

    Indicele climatului de consum GfK pentru UE (28 ţări) se situează în prezent la 4,2 puncte, comparativ cu 9,1 puncte în trimestrul anterior.

    “Dezvoltarea economică în majoritatea ţărilor Uniunii Europene (UE) a fost semnificativ mai mică decât cea anticipată în primăvară de organismele economice şi de guverne. În unele ţări, performanţa economică a început de fapt să scadă din nou. Acest lucru se datorează unor motive foarte diferite. Germania nu mai este forţa motrice a creşterii economice în Europa, economia acesteia scăzând de fapt uşor, cu 0,2 procente în trimestrul al doilea. Potrivit experţilor, creşterea va reveni în trimestrul al treilea, rămânând însă relativ slabă. Deşi consumatorii germani continuă să facă cumpărături cu plăcere, sectorul orientat către export al economiei a fost afectat de cererea externă slabă”, explică autorii sondajului.

    De asemenea, două dintre cele mai mari economii din Europa, Franţa şi Italia, continuă să aibă probleme structurale majore. Nu există până în prezent indicaţii că acest lucru se va schimba în lunile care urmează sau că guvernele vor începe să introducă şi, mai presus de orice, să aplice cu stricteţe reforme majore.

    “Un alt aspect demn de avut în vedere sunt conflictele semnificative care au dominat recent scena internaţională. Acestea includ tensiunile şi sancţiunile economice dintre Rusia şi UE, războiul din Orientul Mijlociu, ameninţarea prezentată de Statul Islamic (SI) şi tranziţia politică din Turcia. Toate aceste evenimente contribuie la creşterea stării de nesiguranţă în rândul consumatorilor. Firmele şi băncile s-au abţinut deci de la a face investiţii şi a acorda împrumuturi. La rândul lui, acest lucru a avut un impact direct asupra performanţei economice a diferitelor ţări”, se menţionează în studiu.

    Rezultatele studiului GfK Climatul de consum Europa au la bază un studiu asupra consumatorilor realizat, la comanda Comisiei Europene, în toate ţările Uniunii Europene. Sunt chestionate lunar aproximativ 40.000 de persoane, reprezentând populaţia adultă din 28 de ţări UE.

  • Peste 40% dintre români ar deschide o afacere. Cine îi ajută?

    “Datorită atitudinii pozitive faţă de antreprenoriat, potenţialul antreprenorial al respondenţilor din România a cunoscut o creştere remarcabilă cu puncte procentuale ajungând la 41%, faţă de 33% în 2012, depăşind media tuturor ţărilor sondate (39%). 70% dintre respondenţii români consideră începerea unei afaceri proprii ca fiind un pas important şi de bun augur în carieră. Această pondere egalează media la nivel internaţional şi o depăşeşte pe cea a ţărilor din Uniunea Europeană, cu un punct procentual”, arată un raport al GfK, realizat la iniţiativa Amway.

    Pentru respondenţii din România, factorul decisiv care îi motivează să ia în considerare începerea unei afaceri proprii îl constituie “perspectiva unor venituri suplimentare” (53%), mult peste media la nivel internaţional (29%).

    Doritorii de noi afaceri ar putea beneficia de bunele oficii ale Guvernului, care vrea ca până în 2020 numărul IMM-urilor să crească cu 40%. Guvernul vrea ca numărul firmelor mici şi mijlocii active în România să crească la 670.000, în care să lucreze 3,2 milioane de angajaţi, faţă de 2,6 milioane de persoane la finele anului 2013. “Guvernul consideră că obţinerea unui spor de circa 41,23% al numărului de IMM-uri active economic, în următorii aproximativ şapte ani, constituie un obiectiv strategic realist. În ceea ce priveşte angajaţii în sectorul IMM, Guvernul României consideră că trebuie depăşit pragul de 3,2 milioane angajaţi în IMM-urile active din economia României”, se arată în propunerea Departamentului pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii, Mediu de Afaceri şi Turism.

    Domeniile pe care strategia le încadrează în ţinte strategice pentru sprijinirea înfiinţării de noi firme sunt, în ordinea importanţei, industria alimentară, fabricarea produselor textile, tăbăcirea şi finisarea pieilor; fabricarea articolelor de voiaj şi marochinărie, harnaşamentelor şi încălţămintei; prepararea şi vopsirea blănurilor, fabricarea produselor farmaceutice de bază şi a preparatelor farmaceutice, fabricarea altor produse din minerale nemetalice, industria construcţiilor metalice şi a produselor din metal, exclusiv maşini, utilaje şi instalaţii, fabricarea echipamentelor electrice, alte activităţi industriale.

  • Topul produselor în care românii au cea mai mare încredere

    Studiul GfK National Brands & Private Labels Drivers analizează cinci piloni în funcţie de care consumatorii români cumpără produse de larg consum şi le diferenţiază de restul jucătorilor din piaţă: notorietatea mărcii, capacitatea lor de a face consumatorul să se simtă bine, încrederea în calitate, tradiţia mărcii şi raportul bun calitate/preţ.

    Astfel, Heidi deţine prima poziţie printre mărcile de bunuri de larg consum în a căror calitate românii au cea mai mare încredere, urmată de Santal (băutură răcoritoare), Zewa (hârtie igienică), Granini (băutură răcoritoare) şi Bel Vita (biscuiţi).

    “În topul privind încrederea în calitatea mărcii, Heidi se diferenţiază foarte puternic în special pe atributele privind încrederea deplină pe care consumatorii o au în această marcă şi prin faptul că satisface aşteptări foarte înalte. Următoarele două clasate se diferenţiază pe atributele de calitate excelentă şi încrederea mai mare pe care consumatorii o au în ele în comparaţie cu alte mărci”, se arată în raportul GfK.

    Notoritatea se referă la prezenţa şi disponibilitatea brandului, la varietatea sortimentaţiei, la noutăţi şi lansări de produse, la campaniile de comunicare, dar şi la felul în care acesta interacţionează sau dialoghează cu consumatorii săi, iar încrederea într-o marcă se traduce prin calitate şi tradiţie, elemente esenţiale în decizia de cumpărare, precizează GfK.

    “Ce este o marcă? Toate ideile, amintirile şi sentimentele care se nasc în noi de fiecare dată când ne gândim la un anumit brand. Atunci când aceste asociaţii mentale fac respectivul produs sau serviciu mai relevant, mai interesant sau mai convingător decât pe cele ale competitorilor, acestea creează valoare. Iar valoarea mişcă produsele de pe raft. În plus, continua optimizare a portofoliilor şi poziţionarea corectă a brandurilor în segmentul potrivit de preţ şi cu atributele care răspund unei nevoi reale a consumatorilor sunt cele mai bune strategii de diferenţiere”, a declarat Gabriela Luca, market strategy advisor al GfK România.

    A doua componentă importantă în construirea încrederii este esenţa mărcii, înţeleasă ca fiind o marcă cu tradiţie, pe care consumatorii o cunosc de o lungă perioadă de timp. La acest capitol, Coca-Cola şi Pepsi deţin primele poziţii, urmate de Kinder (ciocolată), Joe (napolitane) şi Jacobs (cafea).

    În ceea ce priveşte mărcile private, GfK menţionează că acestea nu se diferenţiază prin notorietate, ci prin raportul calitate/preţ.

    “Mărcile private sunt prezente de mai puţină vreme pe piaţă, de aceea ele încă nu se diferenţiază în termeni de tradiţie sau de notorietate a mărcii. Se poziţionează însă în top pentru caracteristicile care se referă la raportul bun calitate/preţ. Cele două mărci private pe care le regăsim în top cinci pe acest pilon sunt Pilos şi Promienna”, arată raportul.

    Studiul GfK National Brands & Private Labels Drivers a fost realizat online pe 1.000 de respondenţi şi au fost investigate individual 100 de mărci de produse la larg consum. În total, au fost obţinute 7.500 de evaluări de mărci. Selecţia mărcilor a fost realizată pentru toate segmentele de preţ (premium, mainstream, economic, mărci private cu valoare adăugată şi mărci private din segmentul economic).

  • Şapte din zece români folosesc internetul în decizia de a cumpăra un produs

    “Accesarea site-urilor de comparare a preţurilor, consultarea online a descrierilor detaliate ale produselor şi a recenziilor altor cumpărători, schimbul de informaţii din reţelele sociale, toate acestea sunt activităţi desfăşurate din ce în ce mai mult în vederea luării celei mai bune decizii de cumpărare, care să aducă cea mai mare valoare cumpărătorului”, a declarat, într-un comunicat, Raluca Răschip, consumer goods & retail director la GfK România.

    În afară de mediul online, treptat se dezvoltă şi alte medii de interacţiune, cum ar fi cel prin intermediul smartphone-urilor. Potrivit GfK, în prezent smartphone-ul este folosit cu precădere pentru a compara preţuri (44% dintre deţinătorii care s-au informat online sau au cumpărat online în ultimele şase luni), pentru a căuta informaţii şi recenzii (42%) şi pentru a localiza magazine (42%), dar a început să fie utilizat şi pentru verificarea disponibilităţii unui produs (31%) sau scanarea de coduri QR (22%).

    “Dacă până nu de mult magazinele şi mediile tradiţionale de comunicare erau principalele surse de informare în vederea luării deciziei de cumpărare, în prezent internetul este utilizat pe scară largă. (…) în acest mediu în care cumpărătorul este mult mai conştient de instrumentele pe care le are la îndemână şi mai implicat în procesul de cumpărare, utilizând tot mai multe pârghii pentru a maximiza valoarea pe care o obţine, devine tot mai dificil pentru producători şi pentru retaileri să păstreze un nivel de loialitate ridicat”, se menţionează în studiu.

    În România, penetrarea internetului a crescut constant în ultimii ani, atingând 53% la nivel naţional şi 63% la nivel urban în rândul persoanelor cu vârsta de peste 15 ani în aprilie 2013. În acelaşi timp, apetitul românilor pentru tablete şi smartphone-uri este în continuă creştere, smartphone-urile ajungând la o pondere de 25% din totalul pieţei de telefoane mobile în unităţi în 2012, iar numărul de tablete vândute a crescut de aproape cinci ori, arată GfK.

    Studiul GfK FutureBuy este reprezentativ pentru populaţia utilizatoare de Internet din mediul urban, cu vârste între 15 şi 45 de ani. Cercetarea a fost desfăşurată online pe un eşantion de 600 de respondenţi.
     

  • O treime dintre români şi-ar deschide o afacere pentru a-şi spori veniturile, dar nu au capital

    O treime dintre românii care au participat la un studiu GfK se consideră capabili să-şi deschidă o afacere, motivaţi în principal de perspectiva obţinerii unor venituri suplimentare şi independenţa faţă de angajator, însă principalul obstacol invocat este lipsa capitalului pentru demarare. “Aproape 80% dintre tinerii români sub 30 de ani au o atitudine pozitivă faţă de munca pe cont propriu, la fel ca şi în cazul celor cu diplomă universitară – 74%, cu studii medii – 63%, la persoane intervievate cu copii – 71%. Bărbaţii oferă o rată de acceptare mai ridicată a activităţilor independente (68%) în comparaţie cu femeile (63%)”, relevă studiul companiei de cercetare de piaţă GfK. Principalele motivaţii pentru români de a porni o afacere sunt perspectiva unui al doilea venit – 55%, independenţa faţă de angajator – 30% şi autorealizarea / posibilitatea de a materializa propriile idei – 23%. Lipsa capitalului incipient, situaţia economică incertă, precum şi teama de eşec sunt principalele obstacole resimţite la nivel european când vine vorba de întemeierea propriei afaceri.

    Mai multe pe zf.ro

     

  • Gfk: Creştere de 2% pe piaţa bunurilor de folosinţă îndelungată în 2012

    Vânzările din ultimul trimestru din 2012 au însumat 503 milioane de euro, aproape o treime din valoarea totală acumulată în 2012 – 1.4 miliarde euro. Toate sectoarele monitorizate au avut evoluţii pozitive comparativ cu T4 2011. Totuşi, la nivelul întregului an rezultatele au fost mixte printre pieţele monitorizate de TEMAX România. Performanţe pozitive s-au remarcat în cazul sectoarele foto, telecom, IT şi electronice, în timp ce electrocasnicele mici şi cele mari au avut de suferit şi s-au situat sub anul trecut.

    Sectorul foto este cel care a performat cel mai bine în anul 2012. Cu o creştere de aproximativ 11% de la an la an, piaţa a atins o valoare de 49 milioane euro în 2012. Piaţa camerelor foto digitale este şi una dintre pieţele cu cea mai mare pondere a campaniilor promoţionale. Aceste campanii au marcat sezonalitatea pieţei, aducând valoare extra pe piaţă în T2 şi T4 2012.

    Vânzările din T4 au fost cu 25% mai bune decât cele de anul trecut, însumând 16 milioane de euro. Aproape 7 milioane de euro din acestă valoare vine de la segmentul de D-SLR care a înregistrat rate de creştere de două cifre în T4 2012.
    Vânzările lunii noiembrie au fost foarte bune pentru piaţa de camere foto digitale. Camerele compacte au avut o performanţă mai bună în noiembrie 2012 decât în decembrie 2012, în timp ce pentru D-SLR-uri vânzările din ambele luni au adus valori similare.

    Valoarea totală a pieţei de telefoane mobile şi smartphone-uri a crescut semnificativ, cu 23.7%, în cel de-al patrulea trimestru al lui 2012 comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, însumând 75 milioane de euro. Chiar dacă telefoanele mobile încă domină piaţa în termeni de volum, acestea pierd teren de la lună la lună. Segmentul aducător de valoare este cel al smartphone-urilor, asigurând succesul pieţei de telecom cu o prezenţă în toate clasele de preţ importante şi un portofoliu larg de dispozitive cu ecran tactil şi cameră cu > 5MP. Segmentul de smartphone-uri a crescut cel mai mult la sfârşitul anului datorită campaniilor de tipul Black Friday şi a cumpărăturilor de Crăciun. Anul 2012 a înregistrat un plus de 9% comparativ cu anul anterior.

    În cel de-al patrulea trimestru al lui 2012 piaţa de IT a înregistrat o creştere de 11% comparativ cu ultimul trimestru din 2011, ajungând la o valoare de 150 milioane de euro. Rezultatele campaniilor Black Friday le-au depăşit pe cele ale tradiţionalului sezon de Crăciun. Promoţiile cu cel mai mare impact au fost cele pentru tablete, urmate de cele pentru periferice (mauşi, tastaturi şi camere web) şi computere portabile. Anul 2012 a înregistrat o creştere de aproape 4% comparativ cu 2011.

    Marcând un an bun, ultimele evoluţii din cadrul pieţei de electronice au impulsionat şi mai mult imaginea pozitivă a sectorului. În T4 2012, vânzările de electronice au crescut cu aproximativ 10%, ajungând la 116 milioane de euro. Acestă creştere a fost generată de evoluţiile pozitive ale vânzărilor cu televizoare cu ecran plat, în timp ce restul produselor electronice au înregistrat rate de creştere negative. Cererea pentru televizoare cu ecran plat a fost în decembrie 2012 similară cu cea din decembrie 2011. Luna noiembrie 2012 a fost cea care, prin campaniile de tip Black Friday, a adus valoare extra. în ceea ce priveşte această categorie, vânzările din săptămâna marcată de Black Friday au reprezentat 68% dintr-o lună obişnuită, precum octombrie.

    Anul 2012 s-a încheiat într-o notă optimistă, cu 5% creştere faţă de anul trecut pentru piaţa de electronice. Contribuţia totală a acestui sector la piaţa bunurilor de folosinţă îndelungată a fost de 296 milioane de euro în 2012.

  • Gfk: Utilizarea internetului în România a crescut cu 8% în doi ani

    Procentul femeilor care utilizează internetul cunoaşte o creştere mai mare decât cel al bărbaţilor. În 2012, aproximativ 50% dintre bărbaţi şi puţin peste 47% dintre femei foloseau internetul. Numărul bărbaţilor a crescut cu 7.7% comparativ cu 2010, iar cel al femeilor cu 9,3%.

    “Apariţia gadgeturilor, expansiunea furnizorilor de internet, deschiderea consumatorilor care înainte erau reticenţi faţă de acest mediu de comunicare sunt doar câţiva factori care susţin creşterea accelerată a utilizării internetului”, susţine Traian Năstase, online project manager GfK România. “Internauţii deja nu mai reprezintă un target de nişă. Multe companii îşi regândesc business-ul, construind strategii de abordare a consumatorului digital”, a continuat el.

    Şi mediul rural înregistrează o dinamică bună, cu o creştere mai mare în 2012 faţă de 2010 – cu aproximativ 11% mai multe persoane au apelat la acest canal de comunicare anul trecut, atingând 33% din populaţia rurală. În ceea ce priveşte mediul urban, 61% dintre orăşeni au utilizat internetul în 2012, în creştere cu 6.7% faţă de 2010. Cea mai mare penetrare este în Bucureşti, unde 68% dintre persoanele cu vârsta de peste 15 ani accesează acest mediu.

    Internetul este foarte agreat de tineri. Aproximativ 83% dintre persoanele cu vârsta între 15-24 ani îl folosesc, 71% dintre cei între 25 şi 34 ani şi 62% dintre cei între 35 şi 44 ani. Este interesant de semnalat faptul că cel mai mult utilizarea internetului a crescut în rândul persoanelor mature, 35-44 ani (mai mult cu 15% comparativ cu 2010). O creştere semnificativă, de aproximativ 8%, se remarcă şi pentru intervalul de vârstă 45-54 ani.

    Atunci când se referă la educaţie, studiul arată că 89% dintre persoanele cu educaţie superioară şi 52% dintre persoanele cu educaţie medie sunt utilizatoare de internet.

  • Promisiunile electorale au crescut încrederea românilor, deşi peste jumătate spun că o duc mai prost

    În sondajul GfK din decembrie peste jumătate dintre români spuneau că situaţia financiară a familiei lor este mai dificilă decât în urmă cu 12 luni, în vreme ce unul din zece locuitori credea că aceasta este mai bună. Cu toate acestea, în privinţa perspectivelor financiare doar 28% vede că acestea se vor înrăutăţi, în comparaţie cu decembrie 2010 când peste jumătate din populaţie avea aşteptări sumbre. Numărul optimiştilor este mai mare cu 6 procente faţă de decembrie 2010 şi 2011, ajungând la 21%.

    Speranţele pentru un trai mai bun în 2013 sunt mai mari decât în anii anteriori.

    “2012 a fost an de campanie electorală – în iunie alegeri locale, iar în decembrie parlamentare. Ca de obicei în aceste perioade, românii sunt sensibili la promisiunile candidaţilor şi de aceea remarcăm în mod constant creşterea nivelului de încredere a populaţiei. În plus, luna decembrie vine cu o îmbunătăţire a percepţiei românilor, «magia» sărbătorilor de Crăciun înfluenţându-le în bine starea de spirit”, a declarat într-un comunicat director general GfK România, Andi Dumitrescu.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • GRAFICUL SĂPTĂMÂNII: Estul, oaza virtuală a băncilor

    Dacă ţări precum Austria, Slovenia, Cehia şi Croaţia au populaţia aproape integral bancarizată, Polonia, Bosnia-Herţegovina sau Kazahstan au un potenţial uriaş, cu aproximativ o treime din populaţie încă nebancarizată în prezent. România nu se află printre ţările fruntaşe la acest capitol, gradul de bancarizare situându-se la doar 56% din totalul populaţiei de peste 15 ani.