Tag: geografie

  • A lăsat învăţământul pentru contabilitate, iar acum are afaceri de 1,5 milioane de euro

    Mirabela Miron, alături de soţul ei, conduce grupul de firme Avisso, cu activităţi de consultaţă în afaceri, contabilitate, dar şi, mai nou, în sport şi în producţia de pahare de hârtie. ”Predam la Suceava, dar mi-am dat seama că asta nu era pentru mine. Am ajuns să lucrez la o firmă privată pe partea de contabilitate“. A lucrat acolo timp de un an şi jumătate apoi ”dintr-un implus“ a decis să-şi înfiinţeze propria companie de contabilitate. Despre trecerea de la geografie la cifre spune că nu a fost dificilă, deoarece a fost studentă la Facultatea de economie şi ”de când eram mică îmi doream să fac contabilitate“.

    împreună cu soţul ei a început afacerea într-un apartament, cu puţin timp înainte de criză; spune că momentul de declin economic nu i-a influenţat, ”deoarece eram o firmă mică şi aveam mai multă stabilitate decât o corporaţie“. A început cu servicii de contabilitate, apoi paleta de servicii s-a extins către audit, expertiză şi consultanţă financiară, consultanţă în management strategic, consultarea şi optimizarea de costuri; ”în plus, negociem cu fonduri de investiţii atunci unde este cazul pentru clienţii noştri“, spune Miron. în prezent, antreprenoarea spune că au între 350 şi 400 de clienţi, majoritatea fiind IMM-uri; de obicei, cu multinaţionalele lucrează pe proiecte punctuale. Fiecare companie este interesată de diferite servicii, dar cel mai utilizat este cel de consultanţă fiscală şi verificare a contabilităţii.

    Grupul Avisso este format din mai multe firme, care oferă servicii de consultanţă de afaceri, contabilitate; afacerile se vor extinde şi cu o sală de fitness aflată în Iaşi, care va fi inaugurată în noiembrie, dar şi o fabrică de pahare de carton în Vaslui. Cifra de afaceri pe tot grupul în 2016 a fost de 1,5 milioane de euro, potrivit Mirabelei Miron. în Iaşi este centrul principal al Avisso, pentru care lucrează peste 50 de oameni plus colaboratori; în urmă cu două luni compania a făcut pasul şi spre Capitală, deschizând un birou în Bucureşti unde lucrează patru oameni. ”în Bucureşti lucrăm foarte mult cu colaboratori, o parte din muncă o facem în Iaşi.“ Ambiţiile ei nu se opresc aici şi vrea ca în trei ani să deschidă o filială şi la Cluj.

    Deschiderea unei fabrici de carton de o firmă specializată în contabilitate şi consultanţă de afaceri poate părea bizară, dar oportunitatea s-a invit în urma unui concurs de idei de afaceri realizat de Avisso. ”Unul dintre câştigători a venit cu această idee şi neavând susţinere financiară am intrat noi ca parteneri. El se ocupă de management, noi de finanţare. Nu mai am timp să fac şi pahare de carton“, mărturiseşte râzând Mirabela Miron. Deschiderea fabricii este plănuită pentru acest final de an.

    De asemenea, Mirabela Miron spune că un efect pozitiv al crizei este că a dispărut tipul ”antreprenorului care le ştie pe toate“, iar acum afacerile se bazează foarte mult pe echipă, pe colaborare, pe flexibilitate. Cu toate acestea, menţionează ea, încă mai există oameni de afaceri cărora le este frică să delege, să aibă încredere în oameni. Principalele dificultăţi cu care se confruntă mediul antreprenorial românesc, în opinia Avisso, sunt cadrul fiscal instabil, provocările pieţei forţei de muncă, lipsa de predictabilitate şi crizele politice succesive. Ca soluţie, ea propune un grad mai mare de implicare din partea camerelor de comerţ, ”să fie unite şi să facă presiune pe guvern“. De asemenea, ea face un apel la mediul de afaceri să se implice mai mult: ”Să devină membri ai camerelor de comerţ, să vină cu propuneri concrete vizavi de ce au ei nevoie şi să deschidă un dialog cu guvernul, să facă proiecte de lege şi să-şi rezolve situaţia“, spune ea.

    Apetitul românilor pentru antreprenoriat creşte tot mai mult, însă la fiecare firmă de succes alte zeci eşuează. în calitate de consultant de afaceri, Mirabela Miron a întâlnit sute de firme de-a lungul anilor; unele au crescut de la un an la altul, iar altele au dispărut. Ce calităţi şi ce defecte au antreprenorii români? Care sunt lucrurile pe care un antreprenor ar trebui să le facă la început?

    Miron spune că românilor le lipseşte educaţia antreprenorială şi determinarea de a reuşi ”şi un pic de realism pentru că nu poţi face afaceri fără niciun ban în buzunar sau fără o doză de risc“. în acelaşi timp, vede că tinerii sunt inteligenţi, se adaptează uşor, sunt creativi şi ”dacă sunt sprijiniţi, pot să dezvolte idei inovative care să producă bani“. Ea îi recomandă unui absolvent de facultate să parcurgă o perioadă de cel puţin 3-5 ani în domeniul său de activitate, timp în care să-şi însuşească necesarul minim de cunoştinţe în zona financiară şi economică. ”înainte de a lansa o afacere trebuie să ştii ce faci. Să ai experienţă în mediul respectiv. Dacă vrei să-ţi lansezi o patiserie, atunci fă nişte prăjituri şi vezi cum e“, spune ea.

    Organizaţiile de tip IMM sunt obligate să acorde o atenţie deosebită managementului financiar, cel care poate face adeseori diferenţa între profit şi faliment, potrivit Mirabelei Miron. Un cashflow cu probleme duce la crize, iar atenţia este distrasă de la activitatea de bază. Ea recomandă externalizarea unor astfel de servicii.

    O afacere de succes trebuie să înceapă cu un plan de afaceri bine pus la punct. ”Acesta indică antreprenorului în ce moment al dezvoltării afacerii sale se află, îl ajută să monitorizeze progresul acesteia şi în egală măsură are scopul de a atrage surse de capital pentru investiţii sau de a obţine credite bancare“, explică antreprenoarea. De asemenea, ea punctează faptul că un plan de afaceri bun trebuie să evidenţieze foarte clar ideea afacerii, ce resurse sunt necesare, care sunt cheltuielile directe prevăzute, resursa umană implicată.

    Totuşi o problemă cu care se confruntă tot mai multe start-up-uri din România este lipsa finanţării, dificultatea de a găsi metode de finanţare pentru a putea creşte. ”Pentru un start-up poţi face un credit de nevoi personale, cum am făcut şi eu, ori poţi împrumuta de la părinţi şi începi cu paşi mărunţi, dar siguri. Un credit de 10.000 de euro nu cred că este foarte greu de obţinut“, este de părere Mirabela Miron; adaugă că un posibil finanţator este întotdeauna interesat de momentul când va putea să facă exit şi de rata de sustenabilitate a investiţiei sale. ”De aceea, se va uita cu atenţie la rezumatul executiv al planului, la management, marketing şi la aspectele financiare ale businessului. Ca partener de afaceri, acesta este interesat de potenţialul de creştere şi de oportunităţile pe care le oferă firma, se va uita atent la suma care trebuie investită, expunerea economică pe care o implică, cine conduce firma şi dacă există resursele necesare.“

    Şi listarea la bursă ar putea fi o soluţie de autofinanţare pentru firmele româneşti, dar nu o metodă foarte populară pe plan local. ”Firmele sunt reticente din cauza faptului că nu ştiu foarte bine ce înseamnă mecanismul listării la bursă, dar este foarte important şi modul în care ai crescut până să ajungi acolo“, spune fondatoarea Avisso. Ea este de părere că în următorii ani bursa va deveni un concurent bun pentru bănci în ceea ce priveşte finanţarea afacerilor.

    în prezent, doar 44.000 din cele 450.000 de firme existente în România sunt eligibile pentru a primi finanţare din partea băncilor, potrivit Avisso; în plus, instituţiile sunt interesate să vadă în proiecţiile financiare capacitatea unui business de a economisi.
    ”Economisirea face dovada unor sume disponibile după ce-ţi achiţi toate cheltuielile curente. Adeseori, acea sumă reprezintă valoarea ratei lunare pe care banca va considera că firma ta şi-o poate permite„, încheie Mirabela Miron.
     

  • DESCOPERIREA care răstoarnă toate cunoştinţele despre geografie. S-a găsit un nou continent

    Geologii considerau că există doar şase continente, Eurasia, Africa, Australia, America de Nord, America de Sud şi Antarctica. Un nou studiu relevă că există un al şaptelea continent numit ”Zealandia”, care nu a fost descoperit până acum.

    Savanţii au susţinut că „aceasta nu este o descoperire care a apărut dintr-o dată, ci mai degrabă o realizare treptată.

    Vezi aici DESCOPERIREA care răstoarnă toate cunoştinţele despre geografie. S-a găsit un nou continent

  • Eleva plutonier Sabina Calisevici a luat medalia de aur la Olimpiada Internaţională de Geografie

    Eleva plutonier Sabina Calisevici, în clasa a XII-a la Colegiul Naţional Militar „Ştefan cel Mare” Câmpulung Moldovenesc, a reuşit o performanţă extraordinară la cea de-a XIII-a ediţie a Olimpiadei Internaţionale de Geografie, competiţie care s-a desfăşurat anul acesta la Beijing, China, informează site-ul armataromaniei.ro
     
     Tânăra din Siret a reprezentat România, alături Adrian Toma din Focşani, Radu Artiom din Bucureşti şi Sorina Avădanei, din Neamţ.  Sabina şi Adrian au obţinut câte o medalie de aur, Radu medalie de argint şi Sorina medalie de bronz.
     
    La cea de a XIII-a ediţie a Olimpiadei Internaţionale de Geografie, desfăşurată în perioada 16-22 august, la care au luat parte loturi din 29 de state, competitorii au susţinut trei probe – un test scris, un test multimedia şi un exerciţiu pe teren care s-a finalizat cu o reprezentare cartografică şi o analiză geografică.
  • Geografia arată de ce a ieşit Marea Britanie din UE: nu mai e loc pe insulă şi au închis poarta

    Uniunea Europeană pierde 17% din PIB-ul său prin plecarea Marii Britanii, astfel încât nu mai poate rivaliza cu blocul asiatic şi nici cu cel al SUA. PIB-ul UE cu Marea Britanie a fost în 2015 de circa 15.000 mld. euro, dar fără este la circa 12.500 miliarde de euro, departe acum de cel al SUA, de 16.000 mld. euro sau de cel al blocului asiatic unde numai China, Japonia, India şi Indonezia împreună fac tot circa 16.000 mld. euro.

    Marea Britanie însă nu îşi poate trăda geografia şi va rămâne de văzut cum va putea fi mai apropiată comercial sau instituţional de alte spaţii economice decât cel al UE, mult mai îndepărtate.

    Centrul de greutate al Uniunii se mută dintr-o dată mult mai la est, iar Germania va prelua cu şi mai mare fermitate rolul de lider al UE pe care oricum l-a avut până acum în virtutea PIB-ului de 3.300 mld. euro, cu 50% mai mare decât cel al Franţei (2.400 mld. euro în 2015) şi aproape dublu faţă de cel al Italiei (1.800 mld. euro).

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Echipa României s-a clasat pe locul întâi la Olimpiada de Geografie

    Elevii români au obţinut o medalie de aur, două de argint şi una de bronz la Olimpiada Internaţională de Geografie care a avut loc la Tver, în Rusia, rezultat cu care echipa României s-a clasat pe locul întâi, din 40 de ţări participante, a anunţat, marţi, Ministerul Educaţiei.

    Medalia de aur a fost cucerită de Costin George Dobrin, elev în clasa a XI-a la Colegiul Naţional “Mircea cel Bătrân” din Constanţa, în timp ce Elena Aura Amironesei, absolventă a Colegiului Naţional din Iaşi, laureată cu argint şi la ediţia precedentă, şi Sonia Adelina Şortan, absolventă a Colegiul Naţional “Decebal” din Deva, au obţinut medaliile de argint. Medalia de bronz i-a revenit Lorenei Davidel, absolventă a Colegiului Naţional “Nicu Gane” din Fălticeni.

    Cu cele patru medalii obţinute la a XII-a ediţie a Olimpiadei Internaţionale de Geografie, desfăşurată în perioada 10-18 august, la Tver (Rusia), care a reunit peste 150 de concurenţi din 40 de ţări, echipa României s-a clasat pe locul întâi, a precizat Ministerul Educaţiei, într-un comunicat de presă.

    Lotul olimpic şi profesorii însoţitori Mihaela Cornelia Fiscutean şi Dorin Fiscutean, de la Colegiul Naţional din Iaşi, revin în ţară marţi, la ora 13.45, pe Aeroportul Internaţional “Henri Coandă”.

  • Subiecte şi bareme BACALAUREAT 2015. Ce s-a dat astăzi la biologie, geografie, chimie, fizică, anatomie, filosofie, informatică, economie, logică, sociologie şi psihologie

    Subiectele date la Bacalaureat 2015 la biologie, geografie, chimie, fizică, anatomie, filosofie, informatică, economie, logică, sociologie şi psihologie le găsiţi accesând link-urile de mai jos.

    Subiectele de la anatomie / Baremul de la anatomie

    Subiectele de la chimie organică (profil teoretic) / Baremul de la chimie organică (profil teoretic)

    Subiectele de la chimie organică (profil tehnologic) / Baremul de la chimie organică (profil tehnologic)

    Subiectele de la chimie anorganică (profil teoretic) / Baremul de la chimie anorganică (profil teoretic)

    Subiectele de la chimie anorganică (profil tehnologic) / Baremul de la chimie anorganică (profil tehnologic)

    Subiectele de la economie /Baremul de la economie

    Subiectele de la filosofie / Baremul de la filosofie

    Subiectele de la fizică (profilul tehnologic) / Baremul de la fizică (profilul tehnologic)

    Subiectele de la fizică (profilul teoretic) / Baremul de la fizică (profilul teoretic)

    Subiectele de la geografie / Baremul de la geografie

    Subiectele de la biologie / Baremul de la biologie

    Subiectele de la informatică (mate-info – Limbajul C/C++) / Baremul de la informatică (mate-info – Limbajul C/C++)

    Subiectele de la informatică (mate-info – Limbajul Pascal) / Baremul de la informatică (mate-info – Limbajul Pascal)

    Subiectele de la informatica (ştiinţele naturii – Limbajul C/C++) / Baremul de la informatica (ştiinţele naturii – Limbajul C/C++)

    Subiectele de la informatică (ştiinţele naturii – Limbajul Pascal)Baremul de la informatica (ştiinţele naturii – Limbajul Pascal)

    Subiectele de la logică / Baremul de la logică

    Subiectele de la psihologie / Baremul de la psihologie

    Subiectele de la sociologie / Baremul de la sociologie

    Rezultatele de la Bacalaureat 2015 se afişează pe 6 iulie, până la ora 12:00, urmând ca în aceeaşi zi să se poată depune contestaţii. Pe 10 iulie se afişează rezultatele finale de la Bacalaureat 2015.

    La sesiunea iunie-iulie a Bacalaureat 2015 s-au înscris 168.945 de absolvenţi, cu peste 7.000 mai mulţi decât în aceeaşi sesiune a anului trecut. Cei mai mulţi dintre candidaţii înscrişi, respectiv 163.462, au absolvit liceul la forma de învăţământ zi, 2.943 au urmat cursurile liceale la seral şi 2.540 la frecvenţă redusă, potrivit Ministerului Educaţiei.

    Dintre candidaţii înscrişi la Bacalaureat 2015, 143.949 (76,89%) provin din promoţia curentă. Numărul absolvenţilor de liceu fără bacalaureat din promoţiile anterioare este de aproximativ 340.000, însă doar 24.996 s-au înscris pentru susţinerea examenului din sesiunea iunie-iulie 2015, reprezentând 23,11% din totalul înscrişilor.

    Examenul de bacalaureat se va desfăşura doar în sălile în care sunt camere video de supraveghere. Comisiile de bacalaureat judeţene, respectiv cea a municipiului Bucureşti trebuie să se asigure că sunt camere de supraveghere video funcţionale în toate sălile de examen, în sălile în care se descarcă şi se multiplică subiectele, precum şi în sălile în care se preiau, se evaluează şi se depozitează lucrările scrise.

    Comisiile de examen vor verifica, prin sondaj, înregistrările audio-video din sălile de examen, după încheierea probei scrise. În cazul în care, la verificarea prin sondaj, se constată nereguli, fraude sau tentative de fraudă, ori în cazul în care există sesizări, verificarea se va face pentru înregistrările din toate sălile de examen din unitatea de învăţământ respectivă.

    Dacă se constată existenţa unor nereguli, fraude sau tentative de fraudă, comisia de bacalaureat din centrul de examen va luat măsurile necesare, care pot merge până la eliminarea candidaţilor din examen.

    Premieră la bacalaureat 2015 – lucrările scrise vor fi corectate în alte judeţe decât cele în care se susţine examenul

    Lucrările scrise ale candidaţilor la bacalaureat vor fi corectate în alte judeţe decât cele în care se susţine examenul, măsura fiind luată, prin ordin de ministru, cu puţin timp înainte de susţinerea probelor.

    Astfel, potrivit ordinului ministrului Educaţiei din 23 iunie, publicat o zi mai târziu în Monitorul Oficial, în sesiunile examenului de bacalaureat din acest an, evaluarea iniţială a lucrărilor scrise ale candidaţilor dintr-un judeţ sau din municipiul Bucureşti se realizează în alt judeţ, care va fi stabilit de Comisia Naţională de Bacalaureat.

    Transportul lucrărilor scrise dintr-un judeţ în cel desemnat şi aducerea lor înapoi, precum şi consemnarea în catalogul electronic a rezultatelor obţinute de candidaţi se fac în conformitate cu procedurile elaborate de Comisia Naţională de Bacalaureat.

    Absolvenţii de liceu promovează examenul de bacalaureat dacă îndeplinesc, cumulativ, următoarele condiţii: au susţinut probele de evaluare a competenţelor; au susţinut toate probele scrise şi au obţinut cel puţin nota 5 la fiecare dintre acestea şi au obţinut cel puţin media 6 la probele scrise.

    Media notelor la probele scrise se calculează ca medie aritmetică, cu două zecimale, fără rotunjire. Aceasta reprezintă media generală a candidatului la examenul de bacalaureat.

    Candidaţilor le este interzis să intre în sălile de examen cu ghiozdane, rucsacuri, sacoşe, poşete, acestea urmând să fie lăsate în sala de depozitare a obiectelor personale, stabilită de comisia de bacalaureat. Cei care refuză să lase aceste obiecte în sala stabilită de comisia de bacalaureat nu vor fi primiţi în examen.

    De asemenea, candidaţii nu pot intra în sala de examen cu manuale, cărţi, dicţionare, culegeri, formulare, memoratoare, notiţe, însemnări, rezumate, ciorne sau lucrări ale altor candidaţi, care ar putea fi utilizate pentru rezolvarea subiectelor. Aceştia nu pot avea asupra lor nici telefoane mobile, căşti audio, precum şi orice mijloc electronic de calcul ori de comunicare ce ar putea permite conectarea la internet sau la reţele de socializare şi care ar putea fi utilizate pentru rezolvarea subiectelor, pentru efectuarea calculelor, pentru comunicare între candidaţi sau cu persoane din exterior.

    Candidaţii care încalcă aceste reguli vor fi eliminaţi din examen, indiferent dacă materialele sau obiectele interzise au fost folosite sau nu şi indiferent dacă au fost introduse de aceştia sau de alţi candidaţi, de cadre didactice din comisie sau de alte persoane.

    Încălcarea acestor reguli va fi considerată tentativă de fraudă, iar candidaţii respectivi nu mai pot participa la probele următoare şi sunt declaraţi “eliminaţi din examen”, fără posibilitatea recunoaşterii, în sesiunile următoare, a notelor la probele promovate anterior eliminării, inclusiv a probelor de evaluare a competenţelor lingvistice şi digitale. Aceştia nu mai pot participa la următoarele două sesiuni ale examenului de bacalaureat.

  • Reportaj: Două zile în Ţara Bârsei: pâine cu cartofi, 
fortificaţii şi mofetă

    ADRIANA SOHOLODEANU este călător pasionat, gastronom în training şi antreprenor, proprietar al boutique-ului online de deserturi şi cadouri www.biscuit.ro


    Ţara Bârsei. Repetă. Silabiseşte. Rostit şoptit, toponimul ascunde parcă o poveste – Ţara Bârsei ar putea fi tărâmul de basm, locul în care pasc oiŢe bârsane babane în bâzâit de bărzăuni bezmetici. Sau nu.

    Semnele de circulaţie, cu denumiri în două limbi, română scurtă familiară, maghiară lungă, plină de consoane, ajută şi ele, la fel şi peisajul, dacă nu ideea de poveste atunci măcar cea de vacanţă, ceea ce este, în definitiv, totuna.
    Dacă te găseşti pe drumul ce duce din Braşov spre Covasna la ceasul înserării, în iarnă, semnul care te anunţă că intri în Ţara Bârsei îţi deschide tăcut uşa către alt tărâm. Este pustiu cât vezi cu ochii şi doar târziu în noapte se aprind mici lumini la orizont. Case nu se văd şi o porţiune de drum nu e decât un gol alb vârstat în negru cu ecou purtat repetat de stâlpii de electricitate.

    Căprioare pasc absente pe câmpuri goale de cartofi în timp ce maşina pare că stă pe loc, într-un decor liniar şi repetitiv.

    După kilometri fără sfârşit peisajul se populează. Apar garduri, case se înşiră după ele, pun de un sat, apoi de altul, arhitectura e înca regăţeană, oamenii-s puţini, bisericile catolice.

    Şi apoi, bang! Fără nicio pregătire, intri pe nesimţite cu viteză în Santioanluca / Szentivlaborfalva, satul pe drumul căruia stau grătare de kurtoskalacs şi pâini cât roata carului. Una din cinci case învârte la stradă frigărui cu cozonac săsesc şi vinde la lumina chioară pâine cu cartof. Ireal şi delicios în egală măsură; reţete simple şi vechi care-şi păstrează gustul şi povestea şi o săptămână mai târziu, transplantate în oraşe pline de beton şi efemer.

    În Covasna, toponim românesc de origine slavă ce denumeşte valea ce curge prin locurile unde se prelucrează laptele, treci prin Ghid-falău şi Micfalău, Bicfalău şi Tufalău, sate româneşti cu nume maghiare sau invers.

    Nu trece mult şi ajungi în oraş. Covasna pe înserat, ca şi pe lumină de altfel, nu pare generoasă cu turistul de iarnă. Cel de vară însă ar putea ajunge la cetatea dacică, la platformă sau în Valea Zânelor, adică acasă la Ileana Cosânzeana şi loc de celebrat Nedeia mocănea-scă, sărbătoare tradiţională a oierilor din zonă.

    Pe de altă parte, cetatea ar fi după mulţi locul în care s-a retras să moară Decebal, construcţie care, după arheologi, ar fi una din cele mai mari din afara Orăştiei. Cel de-al treilea obiectiv turistic este planul înclinat dintre Covasna şi Comandău, folosit în 1890 pen-tru transportul buştenilor prin contrabalansarea a două vagoane, unul gol altul plin, aflate la capete opuse şi exploatând forţa gravita-ţională şi diferenţa de nivel de 300 de metri. Lucrarea genial-inginerească este printre puţinele din Europa de acest gen.

     

    Vizitatorul de iarnă se mulţumeşte cu Groapa Dracului, un puţ cu noroi leneş şi bolborositor, aflat chiar în parcul din centru. Erup-ţiile bulelor, în fapt degajări puternice de bioxid de carbon, au fost cândva spectaculoase; astăzi seamănă mai mult cu o supă clo-cotind la foc mic.

    Zona este cunoscută unui tip special de turist, cuprins în categoria balneo. La nici patruzeci de ani eşti încă suficient de tânăr pen-tru a te putea amuza ideea de mers la băi şi destul de bătrân pentru ca un concediu balneo să îţi amintească de epoca dinainte de ’89.

    O zi la baza de tratament din cadrul hotelului înseamnă înainte de toate un halat moale de baie. Vei locui în el mai toată ziua, între şedinţele de TENS, ultrasunete, băi carbogazoase şi masaje acvatice.

    Programul zilei este stabilit de medicul rezident, în baza unei discuţii-consultaţii, în urma căreia rezultă o fişă cu care asistenta asignată te însoţeşte şi îndrumă. Iarna sunt puţini amatori, dar vara se perindă prin bază până la 500 de oameni pe zi, pacienţi veniţi să trateze în principal boli ale aparatului cardiovascular.

    Punctul forte al mersului la băi este mofeta, un gaz (dioxid de carbon) care aici iese din pământ cu o puritate de 98%, comparabilă doar cu o zonă din Japonia. Baia de gaz se face după un program strict, cu pauze şi timpi respectaţi cu rigoare. Pacienţii stau pe trep-tele unui fel de amfiteatru din lemn în picioare, nemişcaţi. Urmăresc în paralel acele ceasului de pe perete şi furnicăturile de pe pi-cioare. Gazul, al cărui nivel variază şi este măsurat cu o brichetă, urcă până la genunchi-pulpe şi dilată vasele de sânge.

    Acelaşi gaz este pus la lucru şi în varianta acvatică, în care stai nemişcat 20 minute într-o cadă plină cu apă carbogazoasă. Nu te plictiseşti şi nu amorţeşti; este relaxare pură prin micro-masaj, căci milioanele de bule de gaz ţi se ataşează de piele şi când se ridică la suprafaţă lasă în urmă o gâdilătură uşoară. În timpul acesta numeri bule, urmăreşti trasee, compari cu viteza şpriţului de vară sau a şampaniei de seară, faci ceva pentru tine.

  • Lecţie inedită de geografie: Cum se văd oraşele de pe Terra de pe Staţia Spaţială Internaţională – VIDEO

    Astronauţii Mike Hopkins şi Rick Mastracchio au filmat diferite zone ale globului şi oraşe celebre, în timp ce se aflau în interiorul ”Cupolei” de pe Staţia Spaţială Internaţională, un modul de observaţie care a devenit unul dintre locurile preferate ale celor aflaţi în spaţiu, scrie Huffington Post.

    Cei doi astronauţi arată diferite zone ale Pământului şi vorbesc despre oraşele şi obiectivele pe care le-au vizitat şi despre amintirile pe care le au din acele locuri.

    Printre locurile arătate de către Mike Hopkins şi Rick Mastracchio se află ”cizma” Italiei, Sicilia, vulcanul Etna, Grecia, San Francisco, Houston, Chicago, New York, imaginile filmate de cei doi repreentând o adevărată lecţie de geografie inedită.

     

  • Elevii români, pe locul întâi în Europa şi locul trei mondial la Olimpiada Internaţională de Geografie

    Medaliile de aur au fost cucerite de Andra-Cosmina Albulescu, care a absolvit în acest an Colegiul Naţional “Costache Negri” din Galaţi, şi de Cosmina-Andreea Manea, absolventă a Colegiului Naţional “I. C. Brătianu” din Piteşti. Ambele tinere au fost laureate cu aur şi la ediţia din 2013.

    Medalia de argint i-a revenit Aurei Elena Amironesei, elevă în clasa a XI-a la Colegiul Naţional din Iaşi, în timp ce medalia de bronz a intrat în posesia Ancăi Maria Rădulescu, absolventă a Colegiului Naţional “I. C. Brătianu” din Piteşti.

    Lotul naţional olimpic prezent la a XI-a ediţie a Olimpiadei Internaţionale de Geografie a continuat seria succeselor din anii precedenţi, cu cele patru medalii obţinute ocupând, în clasamentul pe naţiuni, locul întâi în Europa şi locul trei la nivel mondial, după Singapore şi Australia, arată Ministerul Educaţiei, într-un comunicat de presă transmis agenţiei MEDIAFAX.

    La Olimpiada Internaţională de Geografie, care s-a desfăşurat în perioada 11-18 august, în oraşul polonez Cracovia, au participat 142 de concurenţi din 36 de ţări.

    Lotul olimpic şi profesorii însoţitori revin în ţară marţi, la ora 14.00, pe Aeroportul Internaţional “Henri Coandă”.

  • Heroina s-a vândut ca tratament pentru tuse. Este doar unul dintre câteva fapte ciudate care par false dar sunt adevărate

    Un copac din India, aflat în apropiere de Kolkata, este mai mare decât un hipermarket. Copacul are circa 250 de ani şi rădăcinile sale se întind pe o suprafaţă de 14.400 mp. Spre comparaţie, cele mai multe hipermarketuri din România au suprafeţe cuprinse între 5000 şi 8000 mp.


    Bangladeş are mai mulţi locuitori decât Rusia. Rusia este cea mai întinsă ţară din lume şi are o populaţie de 143,5 milioane de locuitori, în vreme ce Bangladeş este mai mică decât România şi are circa 156,6 milioane de locuitori.


    Turnul Eiffel a fost vândut. Victor Lustig a convins şase companii care se ocupă de reciclarea fierului vechi să liciteze pentru a-l cumpăra. Lui Lustig i-a venit ideea de a vinde turnul după ce a aflat că acesta rugineşte şi întreţinerea este foarte costisitoare. La acea vreme se presupunea că turnul nu va putea sta în picioare mai mult de 20 de ani. Unul dintre cei care a licitat i-a plătit câteva zeci de mii de franci cash lui Lustig, însă acesta a fugit în Austria, deşi nu a fost niciodată acuzat de nimic.


    Numărul sinapselor din creierul uman este mai mare decât al stelelor din galaxia noastră. Astronomii estimează că sunt peste 200 de miliarde de stele în Calea Lactee. Iar specialiştii în neurologie estimează că numărul sinapselor din creierul unui copil de 3 ani este de aproape un catralion. Un adult are în medie 500 de trilioane de sinapse.


    O bombă nucleară a fost pierdută în zona statului Georgia, din SUA. Pe 5 februarie 1958 un avion care avea la bord o bombă nucleară s-a prăbuşit iar pilotul a preferat să lanseze încărcătura în ocean. Marina a căutat bomba luni în şir dar nu a reuşit să o recupereze. Deşi armata americană şi pilotul au negat oficial că bomba ar fi conţinut plutoniu, un angajat al departamentului de apărare al SUA a declarat în 1966 ca bomba era o ”armă completă”.


    Perioada în care a trăit Cleopatra (69-30 îen) este mai apropiată în timp de prezent decât cea în care au fost construite piramidele egiptene din Giza (2550-2490 îen).



    În plus, la vremea când erau construite aceste piramide nu dispăruseră de pe Terra mamuţii cu blană, care se presupune că au dispărut în jurul datei de 1650 îen.


    Corea de Nord şi Finlanda sunt despărţite doar de o singură ţară, Rusia.


    Heroina a fost folosită în trecut pentru a trata tusea la copii. În 1890, producătorul german de medicamente Bayer comercializa heroina ca tratament pentru tuse, iar vânzarea acesteia a fost interzisă abia în 1912.


    În timpul Celui de-al Doilea Război mondial un om a primit decoraţii deopotrivă din partea Aliaţilor dar şi a Axei.


    Un parc din Austria este complet inundat în fiecare primăvară. Pe perioada iernii are alei, bănci pe care vizitatorii se pot aşeza şi un lac de mic dimensiuni. În momentul în care zăpezile se topesc este complet inundat.