Tag: gene
-
Aceşti copii sunt dintr-o specie necunoscută până acum. Descoperirea uluieşte lumea ştiinţifică
Genele unei specii dispărute, neidentificate, au fost descoperite în ADN-ul melanezienilor, populaţie ce este localizată în zona pacifică de sud. Potrivit noilor cercetări, această specie nu aparţinea Neanderthalilor sau Denisovanilor, dar ar putea reprezenta o a treia specie, neidentificată până acum. Ryan Bohlender, genetician la Universitatea din Texas, a afirmat că “probabil am omis o specie sau am omis legăturile dintre specii”.
-
Există viaţă după moarte? Genele din corpul uman rămân active timp de peste patru zile
Când inima încetează să mai bată, iar sistemul respirator şi cel circulator se opresc, persoana este declarată decedată. Funcţionarea corpului se opreşte, dar viaţa dispare?
Documentele publicate recent probe evidente că unele părţi ale corpului sunt încă funcţionale şi la câteva zile după ce restul corpului a încetat să mai funcţioneze. Descoperirea ar putea schimba modul în care privim transplantul de organe.
Microbiologul Peter Noble, împreună cu echipa sa de la Universitatea din Washington, a făcut investigaţia.
-
Gene Wilder, actorul care l-a interpretat pe Willy Wonka, a murit la vârsta de 83 de ani
Actorul american Gene Wilder, faimos pentru rolul principal din filmul “Willy Wonka şi fabrica de ciocolată”, în regia lui Tim Burton, a murit la vârsta de 83 de ani, relatează BBC.
Actorul de comedie Gene Wilder a jucat, de asemenea, în filmele “The Producers”, “Blazing Saddles” şi “Young Frankenstein”.
Gene Wilder a fost bun prieten şi a colaborat de-a lungul carierei cu actorul, scenaristul şi regizorul Mel Brooks, dar şi cu Richard Pryor, actor cunoscut pentru spectacolele de stand-up.
Actorul a murit la vârsta de 83 de ani, în Stamford, Connecticut, din cauza unor complicaţii ale maladiei Alzheimer, potrivit anunţului familiei.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
-
Proiectul artistic„Metamorfoza”: găsiţi modelul nud în fotografii – GALERIE FOTO
Contopirea cu natura capătă un alt sens în proiectul artistic „Metamorfoza” al artiştilor Leonie Gene şi Jorg Dusterwald. Cei doi au lucrat alături de fotografii Laila Pregizer şi Uwe Schimid la acest proiect.
De menţionat este faptul că nu a fost folosit Photoshop în acest proiect. Gene şi Dusterwald s-au folosit doar de vopsea şi de metode ingenioase de a ascunde modelul în peisaj.
Vă propunem şi o provocare: găsiţi modelul nud în fotografii
-
Povestea incredibilă a creatorului unuia dintre cele mai iubite seriale din lume. A luptat în cel de-al Doilea Război Mondial si a scăpat din trei accidente aviatice
Gene Roddenberry a rămas în istorie ca fiind creatorul unuia dintre cele mai iubite seriale Science Fiction din lume, Star Trek. Aceasta s-a născut pe 19 august 1921 în Texas şi a murit pe 24 octombrie 1991, iar Roddenberry a fost una din primele persoane căria i s-au organizat funeralii spaţiale, după moartea sa cenuşa fiindu-i expediată în spaţiu.
Dar nu acest lucru este cel mai impresionant din povestea lui Gene Roddenberry. În timpul facultăţii a devenit interesat de inginerie aerospaţială şi a obţinut licenţa de pilot în cadrul armatei. A luptat în Teatrul Pacific din cel de-al Doilea Război Mondial. Pe 2 august 1943 avionul pe care-l pilota Roddenberry s-a prăbuşit, în urma căreia doi oameni au murit. Această prăbuşire nu avea să fie singura din viaţa lui. Avea să mai fie implicat în alte două accidente, într-unul ca pasager, iar în altul în calitate de co-pilot.
Zbura pentru Pan American World Airways pe unul dintre cele mai lungi trasee. Pe 18 iunie 1947 unul dintre motoarele avionului, care circula de la New York spre Calcutta, s-a oprit. Acest lucru a făcut ca celalalt motor să se supraîncălzească şi să ia foc. Pilotul a pregătit avionul pentru o aterizare forţată, iar în acest timp, Gene Roddenberry, în vârstă de 25 de ani, a ieşit din cabină pentru a calma pasagerii.
El s-a aşezat lângă o femeie singură şi asigurat-o că totul o să fie bine. Motorul s-a desprins de aripă şi avionul cădea cu o viteză uimitoare. Aeronava s-a prăbuşit în deşertul sirian. 14 oameni au murit pe loc şi doar doi membri ai echipajului de zbor au supravieţuit. Roddenberry, deşi rănit, a salvat mai multe persoane. Credea că echipajele de salvare vor ajunge a doua zi, însă nimeni nu a venit, aşa că supravieţuitorii s-au împărţit în două grupuri şi au mers în direcţii opuse.
Grupul condus de Roddenberry a descoperit un sat care avea un radio şi a chemat ajutoare. Acel moment a fost unul crucial pentru Gene Roddenberry. Şi-a dat seama că nu mai vrea să fie pilot, ci vrea să-şi urmeze visul, acela de a deveni scriitor. Roddenberry a început să scrie scenarii înainte de Star Trek, încă din perioada în care lucra ca poliţist în Los Angeles, sub pseudonimul Robert Wesley. Dar până când Star Trek să devină o piatră de temelie a show-urilor SF, Roddenberry a întâmpinat mai multe dificultăţi.
Ideea pentru Star Trek i-a venit în 1964, dar peste doi ani avea să devină realitate, după mai multe amânări şi refuzuri din partea mai multor televiziuni. Universul Star Trek a devenit cunoscut şi îndrăgit de toată lumea datorită celor şase serii de seriale şi altor 10 filme artistice. Pe lângă acestea au fost scrise sute de romane şi nuvele, jocuri video sau pe calculator.
-
Omul modificat genetic ar putea deveni realitate în următorii doi ani
Editas Medicine plănuieşte să înceapă testările pe oameni pentru a modifica ADN-UL şi astfel ar putea vindeca orbirea infantilă moştenită, potrivit The Telegraph.
Oamenii cu ADN-ul modificat genetic ar putea deveni o realitate în următorii doi ani după ce o companie biotech a anunţat planurile de a începe testările unei tehnici inovatoare.
Editas Medicine plănuieşte să devină primul laborator din lume care să “editeze” ADN-ul pacienţilor care suferă de o boală genetică, în cazul de faţă amauroza congenitala Leber, o orbire infantila mostenita, cauzata de o anomalie a unei singure gene. Oamenii de ştiinţă de la Editas cred că pot repara această anomalie prin intermediul tehnicii Crispr. Katrine Bosley, şeful executiv al Editas Medicine, a declarat în timpul unei conferinţe de presă că speră ca firma să înceapă testele pe pacienţi orbi în 2017.
Ar fi pentru prima dată când această tehnică ar fi folosită pe oameni. În momentul de faţă, editarea genetică este interzisă în Statele Unite, aşa că Editas Medicine ar avea nevoie de permisiune specială pentru teste.
Această nouă tehnică este împrumutată de la bacterii. Bacteriile au în ADN-ul lor o serie de cod genetic ce aparţine viruşilor, astfel bacteriile pot recunoaşte momentul când viruşii se aproprie. Când bacteriile detectează viruşii, acestea elimină o enzimă care atacă viruşii. Oamenii de ştiinţă se folosesc de acest mecanism pentru a îndepărta zonele mutate din ADN.
Potrivit MIT Technology Review, pacienţiilor Editas o să le fie injectate în ochii “supe de viruşi”, complexului de enzime CRISPR/Cas9, care duce la formarea de noi legături şi la desfacerea altora, în cadrul ADN-ului, în anumite regiuni cromozomiale. Enzimele pot fi programate să ţintească o anumită genă problematică, ce este astfel înlocuită sau reparată cu ajutorul unei alte molecule, introdusă simultan cu enzimele.
Dacă tratamentul este un succes, aceeaşi tehnică ar putea fi folosit pentru oamenii care suferă de alte boli genetice precum boala Huntingon.
Tot anul aceasta, cercetătorii chinezi au modificat, în premieră mondială, genomul unor embrioni umani. Potrivit articolului din Protein & Cell, savanţii chinezi conduşi de Junjiu Huang, cercetător în domeniul genetic la Universitatea Sun Yat-sen din Guangzhou, au încercat să prevină îngrijorările de ordin etic utilizând embrioni “non-viabili”, care nu pot duce la naşterea unei persoane. Embrionii au fost obţinuţi de la clinici chineze de fertilitate. Savanţii au încercat să modifice gena responsabilă pentru talasemie (β-thalassaemia), o maladie a sângelui, potenţial mortală, folosind o tehnică de modificare genetică numită CRISPR/Cas9. Oamenii de ştiinţă au spus că rezultatele au indicat prezenţa unor obstacole majore în calea utilizării metodei în aplicaţii medicale.
-
Editarea genelor ar putea deschide calea spre realizarea de transplanturi cu organe de porc
Studiul, publicat în revista Science, a extins capacităţile deja cunoscute ale instrumentului de editare a genelor, CRISPR-Cas9, care funcţionează ca un fel de foarfeci la nivel molecular, ce sunt capabile să îndepărteze, selectiv, părţile nedorite din genom.
Testele precedente realizate cu aceeaşi tehnologie au reuşit să îndepărteze doar şase regiuni din genom, la o singură intervenţie. În noul studiu, coordonat de George Church, doctor în genetică la Universitatea Harvard, cercetătorii americani au reuşit să elimine material genetic, simultan, din 62 de regiuni specifice din genomul de porc.
Deşi echipa coordonată de profesorul Church a demonstrat că este posibilă editarea genomului de porc, pentru a îndepărta din celulele porcine acele virusuri specifice acestor animale, studiul nu a avut posibilitatea de a demonstra şi faptul că astfel de organe vor putea fi transplantate în condiţii de perfectă siguranţă în corpurile unor pacienţi umani.
George Church crede însă că această tehnologie va face posibil ca într-o bună zi organe de porc să fie utilizate ca substitute pentru organe umane, în cazul pacienţilor care au nevoie de un transplant şi pentru care nu există donatori compatibili.
Profesorul american a prezentat reuşitele obţinute de echipa sa pe 5 octombrie, la o reuniune organizată de National Academy of Science, care a avut rolul de a studia riscurile potenţiale şi de a discuta despre chestiunile de ordin moral ridicate de editarea genomului uman.
Noua tehnologie a stârnit dezbateri furtunoase pe teme etice, după ce biologii din China au anunţat, recent, că au realizat primul experiment din lume ce a vizat modificarea ADN-ului dintr-un embrion uman. La câteva luni după aceea, savanţii britanici au cerut guvernului din ţara lor o aprobare oficială pentru a putea să editeze embrioni umani.
În experimentul realizat pe porci, una dintre preocupările principale viza posibilitatea producerii unei “rearanjări genomiale”, ce apare atunci cînd tehnica de editare a genelor produce fără intenţie o serie de modificări nedorite la nivelul genomului. În studiul realizat de cercetătorii de la Harvard, acest lucru nu pare să se fi produs.
Profesorul Church este şi cofondator al unei companii de biotehnologie, eGenesis, care doreşte să crească porci pentru transplanturile de organe.
Transplanturile de la porc la om nu reprezintă o noutate. În prezent, valve cardiace de porc, care au fost în prealabil spălate, frecate şi curăţate de celule porcine, sunt folosite în mod frecvent pentru a repara valvele cardiace umane cu o funcţionare defectuoasă. Însă organe porcine întregi, care să funcţioneze ca organele umane similare, nu pot fi utilizate din cauza riscului potenţial de transmitere a unor retrovirusuri latente, care sunt inofensive la porci, dar pot cauza boli grave la oameni.
-
Şeful de la Google care ia 100 de pastile zilnic ca să trăiască mai mult
Ray Kurzweil este director al departamentului de inginerie din cadrul Google şi are o viziune futuristă asupra vieţii: el consideră că moartea nu este inevitabilă şi declară public că poate fi învinsă, potrivit publicaţiei americane Entrepreneur. Kurzweil a invitat recent un reporter al Financial Times în propriul apartament din San Francisco, unde şi-a dezvăluit convingerea că, datorită avansului medicinei moderne, în special prin Proiectul Genomului Uman, în următorii 20-25 de ani, toate bolile, dar şi îmbătrânirea, vor fi prevenite.Pentru a ajunge acolo, Kurzweil, care spune că deşi are 67 de ani, se simte ca la 50, a adoptat un regim specific, pe care îl urmează împreună cu soţia şi copiii săi. Dieta lui Kurzweil include o varietate de suplimente alimentare, de la cele pentru sănătatea inimii şi până la unele pentru creier. A declarat că ia 30 de astfel de suplimente dimineaţa şi 70 pe parcursul zilei. Obişnuia să ia 250 de pastile, dar a găsit recent înlocuitorii care să-i permită ca în loc de zece pastile, să ia două.Kurzweil, al cărui tată a murit la 58 de ani din cauza unui stop cardiac, este convins că nu genele sunt cele care ne dictează soarta: ”Înţelepciunea populară spune că genele contează în proporţie de 80%, iar stilul de viaţă, în procent de 20%. Dacă eşti atent, poate fi 90% intervenţia ta, şi 10% genele”, spune el, motivându-şi astfel alegerea de a preveni anumite boli prin pastilele pe care le ia zilnic. -
A pornit o companie vânzând un singur produs. Astăzi, corporaţia generează venituri de peste 50 de miliarde de dolari
Charles Pfizer (22 martie 1824 – 19 octombrie 1906) este fondatorul multinaţionalei americane din industria farmaceutică Pfizer, companie care a ajuns anul trecut la venituri de 51,5 miliarde de dolari şi 78.000 de angajaţi, potrivit raportului anual al corporaţiei.
Antreprenorul s-a născut în Ludwigsburg, Germania, cu numele de Karl Pfizer şi a emigrat în America în anul 1848, când avea 23 de ani, schimbându-şi numele în Charles Pfizer. Un an mai târziu, a fondat compania Charles Pfizer & Company, în parteneriat cu vărul său, Charles Erhart, care emigrase împreună cu el în căutarea de noi oportunităţi. Cei doi au investit în afacere 2.500 de dolari, bani pe care Pfizer îi împrumutase de la tatăl său.
Au pornit compania într-o clădire din cărămidă aflată în cartierul newyorkez Brooklyn, un spaţiu modest ce servea drept birou, laborator, fabrică şi depozit, şi au început să producă primul medicament. Acesta era o versiune îndulcită de santonină, un medicament contra viermilor intestinali, afecţiune comună în perioada aceea. De profesie chimist, Pfizer a preparat medicamentul, iar partenerul său de afaceri a aplicat aroma de migdală îndulcită.
În 1857, Pfizer a deschis un birou în Manhattan, pe strada Beekman, în inima districtului destinat produselor chimice şi medicamentelor. (11 ani mai târziu, acest birou a fost mutat într-o clădire cu patru etaje de pe strada Maiden Lane, unde, în 1978, compania a instalat unul dintre primele telefoane din New York – n.r.). Charles Pfizer călătorea deseori în Europa, pentru a menţine contactele cu producătorii de materie primă necesară medicamentelor sale. Într-una dintre aceste călătorii a cunoscut-o şi pe viitoarea sa soţie, Anna Hausch, cu care s-a căsătorit în 1859 şi cu care a avut cinci copii, dintre care doi au lucrat în cadrul companiei.
Până în 1860, compania ajunsese să producă şi acid boric, Pfizer fiind primul producător important al acestuia şi al substanţelor derivate din acesta în SUA. Dezvoltarea a continuat şi în contextul Războiului de Secesiune (războiul dintre Nord şi Sud), când un tarif protector împotriva tartraţilor a permis companiei să înceapă producţia locală a acestora. Aceştia erau făcuţi din reziduurile încrustate rămase în butoaiele de vin. Acidul tartric avea un rol important în vindecarea soldaţilor răniţi şi îmbolnăviţi în luptă, prin urmare afacerea a devenit înfloritoare în perioada războiului.
În afară de substanţele vândute în scopuri medicinale, Pfizer începuse să producă şi chimicale folosite în noua industrie a fotografiei. În perioada de după război, expansiunea a continuat: în 1880, cel mai important produs al lui Pfizer devenise acidul citric, folosit în prepararea sucurilor recent inventate, precum Coca-Cola şi Dr. Pepper. Produsele lor au căpătat rapid recunoaştere, un rol important în promovarea acestora avându-l şi vărul lui Pfizer. Se vorbea despre ”Calitatea Pfizer“, slogan care a fost folosit mai târziu în ambalarea medicamentelor produse de companie. În 1882, pe seama creşterii numărului de clienţi, cei doi s-au extins cu birouri şi depozite în afara New Yorkului, în Chicago, Illinois.
În 1891, Erhart a murit, iar Pfizer a devenit unicul proprietar al afacerii. Înainte de a se retrage, Charles Pfizer a listat compania la bursă, cu acţiuni ce se vindeau cu preţul de 100 de dolari. S-a retras din afacere în 1900 şi a murit în 1906, după ce s-a accidentat căzând pe scările casei sale.
După moartea sa, vânzările Charles Pfizer & Co. au ajuns la 3,4 milioane de dolari şi aproape 200 de angajaţi. L-a succedat în conducerea companiei fiul său, Charles Pfizer Jr., dar acesta a fost forţat să renunţe de ceilalţi acţionari în 1905, iar mai târziu şi-a pierdut toată moştenirea, estimată la circa 1,5 milioane de dolari, pariind la cursele de cai. Emile Pfizer, un alt fiu al lui Charles Pfizer, şi-a asumat conducerea companiei, rămânând singurul membru al familiei angajat în companie.