Tag: GAZPROM

  • Gazprom a cerut acordul Moscovei pentru a livra gaze la preţ redus Ucrainei timp de trei luni

    “Gazprom a cerut guvernului Federaţiei Ruse o reducere de preţ pentru Ucraina pentru o perioadă de trei luni”, a declarat luni directorul general al Gazprom, Alexei Miller.

    Miller nu a specificat nivelul reducerii, dar a menţionat că termenii actualului contract dintre Gazprom şi Naftogaz, care expiră la finele lunii martie, prevăd posibilitatea acordării unei reduceri de preţ pentru gazele furnizate Ucrainei.

    De partea cealaltă, Naftogaz, compania ucraineană de stat în domeniul gazelor naturale, a cerut Gazprom prelungirea acordului actual până în primăvara următoare, ceea ce ar însemna menţinerea preţului acceptat de Rusia în decembrie 2014, când a fost reluată furnizarea de gaze către Ucraina, după o întrerupere de şase luni.

    Rusia a întrerupt livrările de gaze naturale către Ucraina în iunie 2014, din cauza unei dispute privind preţul gazului şi a unei datorii neîncasate de 5,3 miliarde de dolari

    După mai multe runde de negocieri mediate de Uniunea Europeană, Rusia şi Ucraina au ajuns la o înţelegere pentru reluarea livrărilor de gaze.

    Rusia, Ucraina şi UE se vor întâlni pentru noi negocieri la jumătatea lunii aprilie, la Bruxelles.

  • Gazprom AVERTIZEAZĂ Ucraina că va opri livrarea de gaze în două zile, dacă nu face o nouă plată: Va fi pusă în pericol furnizarea de gaze către ţările din Europa

    “Ucraina nu a făcut plata în avans la timp. Astăzi, Ucraina mai are doar 219 milioane de metri cubi de gaze pentru care a plătit”, a declarat Alexei Miller, directorul general al Gazprom, relatează Reuters şi Sputnik News.

    Miller a precizat că întreruperea furnizării de gaze către Ucraina “va crea riscuri serioase pentru tranzitul de gaze către Europa”.

    Gazprom asigură o treime din necesarul de gaze al Europei, aproape jumătate din cantitate fiind livrată prin conducte aflate pe teritoriul Ucrainei.

    Compania ucraineană de stat din domeniul energiei Naftogaz a acuzat luni Rusia că nu a livrat volumul de gaze naturale pentru care guvernul de la Kiev a plătit în avans. Potrivit Naftogaz, Gazprom ar fi livrat doar 47 de milioane de metri cubi de gaze din cantitatea de 114 milioane de metri cubi cerută.

    Săptămâna trecută, guvernul de la Kiev a întrerupt alimentarea cu gaze naturale a regiunilor din estul Ucrainei controlate de rebelii proruşi. În urma acestei decizii, Moscova a început să livreze direct gaze în zonele din estul Ucrainei, un purtător de cuvânt al Gazprom susţinând că furnizarea de gaze se face ep baza unui contract încheiat cu Naftogaz.

    Anul trecut, Rusia a oprit livrarea de gaze către Ucraina pentru şase luni, din cauza unei dispute privind preţul gazului şi a datoriei neplătite de guvernul de la Kiev către Gazprom.

    Rusia a reluat furnizarea de gaze naturale la începutul lunii decembrie a anului trecut, după ce Rusia, Ucraina şi Uniunea Europeană au semnat un acord pentru reluarea livrărilor de gaze către Ucraina. Înţelegerea a vizat un total de 4,6 miliarde de dolari, cuprinzând atât plata datoriei la gaze a Ucrainei faţă de Rusia, în valoare de 3,1 miliarde de dolari, cât şi plata livrărilor de gaze ruseşti până martie. Preţul a fost fixat la 385 de dolari pe mia de metri cubi.

     

  • Comisar UE: Ancheta privind posibilele practici anticoncurenţiale ale Gazprom merge mai departe

    “Cred că vom putea merge mai departe cu acest caz într-o perioadă relativ scurtă. Este foarte important ca toate companiile din Europa să se ghideze după acelaşi set de reguli şi aceleaşi eforturi în implementarea lor”, a declarat Vestager într-un interviu pentru Wall Street Journal.

    Comisia Europeană a început în 2012 o anchetă pentru a verifica dacă Gazprom abuzează de poziţia dominantă pe piaţa europeană pentru a împiedica aprovizionarea din alte surse şi pentru a taxa clienţii incorect, însă acţiunea a fost întârziată de declanşarea conflictului dintre Rusia şi Ucraina.

    În cazul în care UE va aduce acuzaţii formale împotriva Gazprom, este probabil ca autorităţile de la Moscova să interpreteze gestul ca pe un act de agresiune, în contextul în care Rusia se confruntă deja cu impactul sancţiunilor economice impuse de către statele din Vest şi al scăderii preţului petrolului.

    Dacă grupul rus este găsit vinovat, ar putea fi amendat cu până la 10% din veniturile anuale.

  • Germania, Turcia şi Italia au fost cei mai mari importatori de gaz rusesc în 2014

    Exporturile de gaze naturale ale Rusiei către ţările din Europa de Vest au scăzut anul trecut cu 3,7% comparativ cu nivelul din 2013, la 117,92 miliarde de metri cubi de gaz, se arată într-un raport al producătorului rus de gaze naturale, potrivit agenţiei de presă Itar-Tass.

    Germania, cel mai mare importator de gaze naturale din Rusia, a cumpărat 38,7 miliarde de metri cubi de gaz de la Gazprom în 2014, în coborâre cu 3,7% faţă de anul anterior.

    De asemenea, importurile de gaz rusesc ale Italiei au scăzut cu 14,4%, la 21,6 miliarde de metri cubi, în timp ce exporturile Gazprom către Turcia au crescut cu 2,3%, la 27,3 miliarde de metri cubi. În aceste condiţii, Turcia a devenit al doilea mare importator de gaze naturale din Rusia.

    Spre comparaţie, Franţa, a doua mare economie europeană, a importat 7 miliarde de metri cubi de gaz rusesc, iar Marea Britanie, 10 miliarde de metri cubi.

    Gazprom vrea să renunţe la livrarea gazelor naturale către Europa prin Ucraina până în 2018, prin construirea gazoductului Turkish Stream pe teritoriul Turciei, până la graniţa cu Grecia. Statele din Uniunea Europeană ar urma să construiască alte conducte de legătură cu Turkish Stream pentru a putea primi gaze naturale din Rusia.

    Veniturile în dolari ale Gazprom în Europa ar putea scădea în acest an la cel mai redus nivel dn ultimul deceniu, potrivit estimărilor guvernamentale, dar, calculate în ruble, vânzările ar putea atinge un nivel record, ca efect al devalorizării rublei.

    Preţul mediu al livrărilor ruseşti de gaze în afara spaţiului sovietic este estimat pentru acest an la 222 de dolari pentru 1.000 de metri cubi, a declarat Alexei Vedev, secretar de stat în Ministerul rus al Economiei.

    Acest preţ este cu 35% sub nivelul anului trecut şi cel mai redus după 2005, dar, calculat în ruble, preţul ar putea fi un record, de peste 13.650 de ruble, luând în considerare estimările de curs valutar ale ministerului.

  • Şeful Gazprom: South Stream este un proiect închis

    Miller a spus că Uniunea Europeană trebuie să accelereze construcţia infrastructurii pentru a primi gaze prin conducta Turkish Stream, el subliniind faptul că lucrările la noile gazoducte necesare pe teritoriul statelor UE trebuie să înceapă cât mai curând, pentru ca termenele de realizare să fie respectate.

    “Partenerii noştri europeni au fost informaţi şi acum este treaba lor să creeze infrastructura necesară, către frontierele Greciei şi Turciei”, a explicat Miller, citat de agenţia de presă BGNES.

    Solicitat să comenteze soarta gazoductului South Stream, Miller a declarat jurnaliştilor că este un proiect închis, iar conducta Turkish Stream este singura rută viabilă pentru livrarea a 63 de miliarde de metri cubi de gaze pe an.

    Miller a explicat că nu există altă opţiune pentru aceste livrări, care în prezent au loc tranzitând Ucraina.

    “Gazprom lucrează la o strategie proprie, bazată pe planul UE de realizare a uniunii energetice”, a spus şeful Gazprom, care şi-a exprimat speranţa că această uniune nu va submina securitatea aprovizionării cu energie.

    Totodată, Miller a avertizat că riscurile legate de tranzitul gazelor pe teritoriul Ucrainei încă există.

    Preşedintele rus Vladimir Putin a anunţat la începutul lunii decembrie că Rusia nu poate continua realizarea proiectului gazoductului ruso-italian South Stream din cauza obiecţiilor Comisiei Europene, determinate de nerespectarea legislaţiei europene în domeniul energiei.

    În pofida acestui anunţ, ministrul rus al Energiei, Alexandr Novak, a cerut Bulgariei, la jumătatea lunii trecute, să emită la timp autorizaţiile pentru construcţia tronsonului subacvatic al gazoductului South Stream.

    Proiectul cu Turcia anunţat de Rusia prevede transportul de gaze ruseşti către această ţară, cu posibilitatea construirii la graniţa turcă a unui centru de distribuţie a gazelor pentru livrări în Uniunea Europeană.

    Între timp, Bulgaria a propus Comisiei Europene construcţia unui centru de distribuţie a gazelor în apropiere de portul Varna, unde era proiectat să ajungă la ţărm South Stream.

    Uniunea Europeană ia în calcul mai multe variante pentru înlocuirea South Stream, una dintre acestea fiind transportarea de gaze din Azerbaidjan prin Turcia, în condiţiile în care România, Bulgaria şi Grecia au semnat un acord de cooperare în domeniu.

  • Gazprom a redus livrările de gaze către România cu 30%. Ministrul Energiei: E un mod de viaţă. Nu există motive de îngrijorare

    “Astfel de reduceri se încadrează în media ultimelor luni, când au mai fost reduceri cu 20-27%, este chiar «un mod de viaţă». Nu există motive de îngrijorare, deoarece sistemul face faţă. Vom pregăti o poziţie oficială”, a spus Gerea, precizând că a ieşit din şedinţa de guvern pentru a se informa.

    El a arătat că în relaţia cu Gazprom există o prevedere contractuală, în limitele căreia furnizorul rus “se poate juca” cu cantităţile livrate, în marja a 30 de procente.

    Ministrul a precizat totodată că există variante la care autorităţile române pot apela în caz de necesitate, precum utilizarea mai accentuată a păcurii sau oprirea anumitor instalaţii, dar a reluat ideea că speră să nu se ajungă într-o astfel de situaţie.

    Fostul ministru delegat pentru Energie Răzvan Nicolescu declara la mijlocul lunii septembrie că România nu ar avea nicio problemă în perioada de iarnă chiar dacă Gazprom ar opri în totalitate livrările de gaze şi iarna ar fi extrem de dificilă.

    România a înmagazinat până în luna octombrie cu 1 miliard de metri cubi de gaze naturale mai mult decât obligaţiile legale stabilite de Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei, care vizau constituirea unor rezerve de circa 1,8 miliarde de etri cubi de gaze naturale. Capacitatea totală de depozitare a gazelor naturale în România este de aproximativ 3 miliarde de metri cubi.

    România a consumat anul trecut 12,5 miliarde metri cubi de gaze naturale. Producţia internă, asigurată de OMV Petrom şi Romgaz, este de aproximativ 11 miliarde metri cubi, iar diferenţa este importată din Rusia, la preţuri mai mari decât cele ale gazelor produse intern.

    Potrivit rezultatelor unui test de stres efectuat de Comisia Europeană şi publicat în luna octombrie, necesarul de gaze naturale în România ar putea creşte cu până la 42% în cazul în care Rusia decide să întrerupă livrările de gaze către Uniunea Europeană pentru o perioadă de şase luni.

    Testul analizează impactul suspendării pentru o lună, respectiv şase luni a livrărilor de gaze ruseşti în rândul a 38 de ţări europene, răspunsul guvernelor, precum şi potenţialele acorduri de cooperare între statele vecine în cazul unei crize a gazelor naturale. În cazul celui de-al doilea scenariu, perioada analizată a fost septembrie 2014 – februarie 2015.

  • Gazprom şi compania germană BASF renunţă la un schimb de active, din cauza tensiunilor politice

    “Din cauza mediului politic dificil, BASF şi Gazprom au decis să nu încheie schimbul de active care trebuia să aibă loc la sfârşitul acestui an”, a declarat un purtător de cuvânt al companiei germane, relatează The Wall Street Journal.

    BASF avea în plan renunţarea la operaţiunile de vânzare şi stocare a gazului pentru ca, în schimb, subsidiara sa Wintershall să primească acces pentru explorarea mai multor câmpuri din Siberia, operate de Gazprom.

    Cel mai mare furnizor de gaze al Europei ar fi trebuit să primească şi 50% dintre acţiunile diviziei de explorare şi producţie a petrolului din Marea Nordului, Wintershall Noordzee, deţinută în totalitate de BASF.

    Nerealizarea acestui schimb de active înseamnă pentru BASF un profit înainte de dobânzi şi taxe “puţin mai mare” în 2014 faţă de anul trecut. Anterior, cea mai mare companie din industria chimică din lume după venituri, a estimat că va înregistra un profit “considerabil mai mare”, datorită veniturilor din tranzacţia cu Gazprom.

    Relaţiile dintre Rusia şi Uniunea Europeană au fost din ce în ce mai tensionate după anexarea de către Moscova a Peninsulei Crimeea în luna martie. Sancţiunile impuse de Vest Rusiei au inclus blocarea accesului unor companii şi persoane la finanţare pe pieţele occidentale, ceea ce a afectat economia rusă, în timp ce companii precum BASF au fost presate de către guvernul german pentru a limita legăturile cu Rusia.

    La începutul lunii decembrie, preşedintele rus Vladimir Putin a anunţat că Moscova renunţă la proiectul gazoductului ruso-italian South Stream, care urma să livreze gaze către Europa prin Bulgaria. Gazprom deţinea 50% din South Stream Transport, care trebuia să construiască gazoductul. Printre ceilalţi acţionari se număra şi Wintershall, cu o participaţie de 15%.

  • Gazprom şi compania germană BASF renunţă la un schimb de active, din cauza tensiunilor politice

    “Din cauza mediului politic dificil, BASF şi Gazprom au decis să nu încheie schimbul de active care trebuia să aibă loc la sfârşitul acestui an”, a declarat un purtător de cuvânt al companiei germane, relatează The Wall Street Journal.

    BASF avea în plan renunţarea la operaţiunile de vânzare şi stocare a gazului pentru ca, în schimb, subsidiara sa Wintershall să primească acces pentru explorarea mai multor câmpuri din Siberia, operate de Gazprom.

    Cel mai mare furnizor de gaze al Europei ar fi trebuit să primească şi 50% dintre acţiunile diviziei de explorare şi producţie a petrolului din Marea Nordului, Wintershall Noordzee, deţinută în totalitate de BASF.

    Nerealizarea acestui schimb de active înseamnă pentru BASF un profit înainte de dobânzi şi taxe “puţin mai mare” în 2014 faţă de anul trecut. Anterior, cea mai mare companie din industria chimică din lume după venituri, a estimat că va înregistra un profit “considerabil mai mare”, datorită veniturilor din tranzacţia cu Gazprom.

    Relaţiile dintre Rusia şi Uniunea Europeană au fost din ce în ce mai tensionate după anexarea de către Moscova a Peninsulei Crimeea în luna martie. Sancţiunile impuse de Vest Rusiei au inclus blocarea accesului unor companii şi persoane la finanţare pe pieţele occidentale, ceea ce a afectat economia rusă, în timp ce companii precum BASF au fost presate de către guvernul german pentru a limita legăturile cu Rusia.

    La începutul lunii decembrie, preşedintele rus Vladimir Putin a anunţat că Moscova renunţă la proiectul gazoductului ruso-italian South Stream, care urma să livreze gaze către Europa prin Bulgaria. Gazprom deţinea 50% din South Stream Transport, care trebuia să construiască gazoductul. Printre ceilalţi acţionari se număra şi Wintershall, cu o participaţie de 15%.

  • Gazprom înfiinţează o companie pentru construcţia gazoductului ruso-turc

    Gazprom-Russkaya va avea sediul social în Sankt Petersburg, a declarat purtătorul de cuvânt al Gazprom, Sergey Kupriyanov, relatează agenţia Tass.

    Preşedintele rus Vladimir Putin a anunţat săptămâna trecută că Rusia nu poate continua realizarea proiectului de gazoduct ruso-italian South Stream din cauza obiecţiilor Comisiei Europene.

    În locul South Stream, Rusia se va orienta spre livrarea de gaz către Turcia, prin intermediul unei alte conducte care traversează Marea Neagră, a adăugat el.

    Noul gazoduct va avea o capacitate anuală de transport de 63 de miliarde de metri cubi. Aproximativ 14 miliarde de metri cubi de gaz vor fi livrate Turciei, restul cantităţii urmând să fie furnizată altor ţări europene.

    Potrivit directorului general al Gazprom, Aleksei Miller, rolul Ucrainei ca ţară de tranzit pentru gazele ruseşti “va fi redus la zero”, spre beneficiul Turciei.

  • Rusia vrea să construiască un gazoduct către Turcia, după renunţarea la South Stream

    Preşedintele rus Vladimir Putin a afirmat că, în locul South Stream, Rusia se va orienta spre livrarea de gaz către Turcia, prin intermediul unei alte conducte care traversează Marea Neagră.

    Astfel, Gazprom va construi, alături de Boru Hatlari Ile Petrol Tasima din Turcia, un gazoduct capabil să livreze 63 de miliarde de metri cubi de gaz dinspre Rusia spre Turcia, relatează Bloomberg.

    Gazprom va putea folosi, însă, o parte din investiţiile făcute deja pentru South Stream, a declarat Alexei Miller, directorul general al gigantului rus. Acesta a precizat că aproximativ 14 miliarde de metri cubi de gaz, adică 20% din capacitate, vor fi livrate Turciei, restul fiind trimis către ţările din Balcani.

    Gazprom a cheltuit 487 de miliarde de ruble (9,4 miliarde dolari) în ultimii trei ani pentru proiectul South Stream şi pentru renovarea conductelor de pe teritoriul Rusiei, care urmau să fie conectate la South Stream.

    De asemenea, Rusia va creşte livrările cu 3 miliarde de metri cubi pe an către Turcia, oferind statului condus de Erdogan şi o reducere de 6% a preţului începând cu 1 ianuarie.

    Construirea gazoductului South Stream ar fi oferit Gazprom o rută directă, care să ocolească Ucraina, pentru furnizarea de gaz către ţările europene. Uniunea Europeană s-a opus acestui plan, întrucât avantajul Ucrainei faţă de Rusia ar fi dispărut.

    În acest context, renunţarea la proiectul de 45 de miliarde de dolari reprezintă cel mai recent semn al faptului că legăturile economice dintre Rusia şi Europa rămân tensionate, în condiţiile în care criza din Ucraina continuă.

    Decizia este “un caz clasic de troc între accesul la energie şi cooperarea politică şi economică”, a declarat Chris Weafer, unul dintre directorii firmei de consultanţă Macro Advisory din Moscova.

    “Putin speră că o relaţie extinsă cu Turcia va compensa într-un fel relaţiile comerciale mult mai dificile pe care le are cu Uniunea Europeană”, a afirmat el.

    Luni, la finalul întâlnirii dintre Putin şi preşedintele Turciei Recep Tayyip Erdogan, care a avut loc luni la Ankara, a declarat că Rusia nu poate continua realizarea proiectului de gazoduct ruso-italian South Stream, din cauza opoziţiei Bulgariei.

    “Consider că poziţia Comisiei Europene nu a fost constructivă. Dacă Europa nu doreşte realizarea acestui proiect, atunci el nu va fi realizat”, a subliniat preşedintele rus.

    Proiectul gazoductul South Stream presupunea transportul de gaze naturale din Rusia, pe sub Marea Neagră, către ţările din sudul şi centrul Europei.

    Proiectul a fost suspendat în momentul în care Comisia Europeană şi-a exprimat îngrijorarea în legătură cu acordurile bilaterale pe care Rusia le are cu ţările prin care urmează să treacă gazoductul, printre care Austria, Bulgaria, Ungaria şi Slovenia.

    Comisia a apreciat că aceste înţelegeri încalcă legislaţia Uniunii Europene, care stipulează că gazoductele nu pot aparţine companiilor care se ocupă cu extracţia gazelor naturale.

    Gazprom deţinea 50% din South Stream Transport, care urma să construiască gazoductul. Ceilalţi acţionari erau grupul italian Eni, cu o participaţie de 20%, EDF din Franţa şi Wintershall din Germania, fiecare cu o participaţie de câte 15%.