Proiectul gazoductului Nord Stream 2 “nu este necesar şi generează disensiuni puternice”, amplificând probabilitatea unui război deschis între Rusia şi Ucraina, a afirmat Mateusz Morawiecki într-un interviu acordat publicaţiei Die Welt înaintea unei vizite în Germania.
CITEŞTE CONTINUAREA ARTICOLULUI AICI
BEI şi BERD oferă fiecare câte un împrumut de 41 de milioane de euro, iar UE acordă un grant în valoare de 10 milioane de euro, cu scopul de a îmbunătăţi securitatea energetică a Moldovei. Fondurile vor fi îndreptate către Î.S. Vestmoldtransgaz, o companie deţinută de stat care va construi şi va opera conducta de gaz şi interconectorul România-Moldova.
Proiectul va completa conectarea sistemelor de transmisie de gaz ale României şi Moldovei legând Chişinău de interconectorul dintre Iaşi şi Ungheni, oraş din Moldova, aflat la graniţa cu România. Interconectorul a fost construit în 2014 pentru a ajuta Moldova să îşi diversifice sursele de energie. Peste 90% din energia folosită în Moldova depinde de importuri. Uniunea Europeană a oferit un grant de şapte milioane de euro pentru realizarea interconectorului.
Ca parte din noul pachet financiar, guvernul din Moldova a fost de acord să implementeze un pachet de reforme pentru promovarea liberalizării pieţei energiei şi îmbunătăţirea competiţiei în sector.
Proiectul de gazoducte urmează să fie conectat la conducta Turkish Stream.
Noul proiect de transport al gazelor va fi pus în practică cu sprijinul şi participarea Uniunii Europene, a spus Fico.
Premierul slovac a arătat în mod clar că Slovacia caută în mod activ rute alternative pentru gazele naturale, cunoscând faptul că Rusia va renunţa la tranzitul gazelor prin Ucraina, din 2020.
România, Bulgaria, Ungaria şi Slovacia au semnat un acord de interconectare a reţelelor lor de gaze naturale care să permită şi tranzitul invers, la summitul Parteneriatului Estic care a avut loc la Riga pe 22 mai.
Documentul a fost încheiat de miniştrii de Externe din cele patru state şi a fost iniţiat în contextul eforturilor întreprinse la nivel european şi regional pentru consolidarea securităţii energetice, a anunţat Ministerul Afacerilor Externe la momentul respectiv.
Memorandumul mai prevede realizarea primei interconexiuni de sud a reţelei de electricitate între cele două ţări, Isaccea-Vulcăneşti şi Vulcăneşti-Chişinău, ulterior urmând să fie efectuat un studiu de fezabilitate pentru începerea celei de-a doua conexiuni.
Un document oficial redactat la începutul anului de partea română releva că, potrivit estimărilor preliminare, extinderea gazoductului Iaşi-Ungheni (Republica Moldova) până la Chişinău presupune o investiţie cuprinsă între 110 şi 150 milioane de euro, în funcţie de capacitatea de transport.
Gazoductul Iaşi-Ungheni, cu o lungime de 43 de kilometri, a fost inaugurat în luna august a anului trecut şi a fost construit cu scopul reducerii dependenţei Republicii Moldova faţă de livrăriile de gaze ruseşti.
Uniunea Europeană a alocat anul trecut 10 milioane de euro pentru extinderea gazoductului până în Chişinău.
Tronsonul până la Chişinău, cu o lungime de aproximativ 100 de kilometri, ar urma să fie construit pe parcursul a doi-trei ani.
Republica Moldova consumă aproximativ 1,2 miliarde de metri cubi de gaze naturale pe an, pe care le importă din Rusia. Regiunea separatistă prorusă Transnistria consumă la rândul ei aproximativ 1 miliard de metri cubi de gaze naturale pe an.
Transgaz va solicita în iulie finanţare din partea Uniunii Europene, pentru susţinerea proiectului de 560 de milioane de euro numit BRUA, care va conecta Bulgaria, România, Ungaria şi Austria, a afirmat Văduva într-un interviu acordat Bloomberg.
Dacă fondurile UE vor fi aprobate, Transgaz va trebui să acopere jumătate din costul proiectului din resurse proprii.
“În cazul în care va fi aprobată cofinanţarea europeană, atunci va trebui probabil să pregătim propria finanţare, cu 12 luni înainte de construcţie, aşa că am putea emite obligaţiuni în toamnă, pentru a folosi banii în martie”, a arătat Văduva.
Transgaz ar extinde ulterior conducta de gaze până la Marea Neagră, costul proiectului urmând să crească astfel la 1,1 miliarde de euro, a precizat Văduva.
România anticipează că activităţile de explorare din Marea Neagră ale Exxon Mobil şi OMV Petrom ar putea duce la descoperirea unor noi rezerve de gaze.
Gazoductul BRUA, cu o lungime de 550 de kilometri, ar conecta oraşul Giurgiu de localitatea Csanadpalota din Ungaria şi ar trebui să fie finalizat în 2019. Tronsonul până la Marea Neagră ar adăuga alţi 300 de kilometri la conductă.
Transgaz urmează să solicite acordul acţionarilor, a doua oară în acest an, pentru vânzarea de obligaţiuni, la o adunare din 15 iunie, după ce Ministerul Economiei, principalul acţionar al companiei, a respins planul iniţial pe 28 aprilie, solicitând o analiza mai aprofundată, a spus şeful Transgaz.
Ministerul Economiei deţine 58,51% din acţiunile Transgaz.
Decizia anunţată de Putin pe 1 decembrie, în timpul unei vizite în Turcia, a fost forţată de impactul sancţiunilor occidentale impuse în urma invaziei Rusiei în Ucraina. Grandiosul proiect South Stream, al cărui cost estimat ajungea la 40 de miliarde de dolari, avea rolul să marcheze dominaţia Rusiei în sud-estul Europei, dar a căzut în schimb victimă relaţiei tot mai toxice a Moscovei cu Occidentul.
Este o rară înfrângere diplomatică pentru Putin, care a spus că Rusia va redirecţiona conducta către Turcia. El susţine că eşecul proiectului este o pierdere pentru Europa şi acuză autorităţile de la Bruxelles pentru intransigenţa de care au dat dovadă în aplicarea legislaţiei comunitare.
Decizia pare şi o victorie rară pentru Uniunea Europeană şi administraţia preşedintelui american Barack Obama, care a părut neputincioasă în acest an, când Putin a anexat Crimeea şi a provocat revolta proruşilor din estul Ucrainei.
Rusia a prezentat de mult timp proiectul South Stream ca pe o decizie de afaceri solidă. Washingtonul şi Bruxelles-ul l-au considerat în schimb o încercare disimulată a Rusiei de a-şi întări poziţia ca furnizor dominant de gaze în Europa, ocolind în acelaşi timp Ucraina, unde disputele cu Moscova referitoare la preţul gazelor au dus în ultimii ani la întreruperea livrărilor în mai multe rânduri.
Conflictul din Ucraina a sporit presiunile din partea Europei împotriva proiectului, iar construcţia a fost sistată de către Bulgaria în luna iunie. În condiţiile în care presiunile diplomatice şi economice au crescut, Putin a decis personal să anuleze proiectul, a declarat ministerul rus al energiei, Alexandr Novak.
Un câştigător al acestei dispute este Turcia, care, împreună cu China şi alte ţări emergente mari consumatoare de energie, a profitat de ruptura dintre est şi vest pentru a obţine hidrocarburi la preţuri avantajoase.
Putin, care supraveghează personal strategia energetică a Rusiei, a anunţat cu ocazia vizitei la Ankara că Rusia va reduce de anul viitor cu 6% preţul gazelor naturale vândute Turciei şi va majora livrările către această ţară. Ankara ţinteşte un discount de 15% pentru gazele ruseşti. Toate statele pe care Rusia le-a avut ca partenere în proiectul South Stream, Bulgaria, Serbia şi Ungaria, au obţinut preţuri mai mici pentru gazele ruseşti.
În locul South Stream, Gazprom şi compania turcă Boru Hatlari Ile Petrol Tasima intenţionează să construiască o conductă cu o capacitate de transport de 63 de miliarde de metri cubi pe an. Aproape 20% din gaze ar urma să fie cumpărare de Turcia, restul urmând să fie transportate prin reţeaua turcă de conducte în statele balcanice.
”Primul şi ultimul lucru care trebuie ştiut despre relaţia Turciei cu Rusia este că 60% din importurile de gaze naturale ale Turciei vin din Rusia. Turcia nu-şi poate permite să se alăture eforturilor SUA şi ale UE de a presa Rusia reducând comerţul, mai ales având în vedere instabilitatea de la propriile graniţe şi lipsa de alternative„, a afirmat pentru Bloomberg Jonathan Friedman, specialist pe Orientul Mijlociu la firma de consultanţă Stroz Friedberg.
Conflictul din Ucraina şi relaţiile proaste pe care le-a generat între Kiev şi Moscova au umbrit perspectivele întregului sector energetic european. Cea mai mare parte a gazelor ruseşti sunt livrate Europei prin Ucraina, acesta fiind singurul instrument politic la îndemână.
Pe măsură ce criza din Ucraina s-a agravat, evoluând într-un blocaj de tipul Războiului Rece, puterile occidentale au devenit mai hotărâte să reziste politicilor agresive ale lui Putin. Unul dintre aceste eforturi a fost faţă de proiectul South Stream.
Conflictul din Ucraina a contribuit şi la îndepărtarea lui Putin faţă de Occident. El a semnat un acord major, amânat de mult timp, pentru furnizarea de gaze Ucrainei, şi a început să caute şi alte pieţe, în afara Europei. Toate aceste evoluţii au făcut ca South Stream să fie mai puţin indispensabil.
Preşedintele rus coordonează direct strategia Rusiei în domeniul energiei şi conductelor, aceasta fiind poate principalul instrument de putere pe care îl deţine în arena internaţională. Ani de zile Putin şi Occidentul au jonglat cu rutele conductelor, în marele joc al controlului livrărilor de energie către Europa.
Rusia a marcat o victorie majoră cu gazoductul Nord Stream către Germania, inaugurat în 2011, dar pieţele energetice s-au schimbat în ultimii ani cu noi surse de gaze, în special în America de Nord, care devin disponibile şi pentru Europa.
În acelaşi timp, scăderea puternică a preţurilor petrolului presează finanţele Kremlinului, excluzând poate o investiţie de ordinul miliardelor de dolari într-o conductă care ar putea să nu aducă beneficii materiale, în pofida avantajelor politice.
Gazprom-Russkaya va avea sediul social în Sankt Petersburg, a declarat purtătorul de cuvânt al Gazprom, Sergey Kupriyanov, relatează agenţia Tass.
Preşedintele rus Vladimir Putin a anunţat săptămâna trecută că Rusia nu poate continua realizarea proiectului de gazoduct ruso-italian South Stream din cauza obiecţiilor Comisiei Europene.
În locul South Stream, Rusia se va orienta spre livrarea de gaz către Turcia, prin intermediul unei alte conducte care traversează Marea Neagră, a adăugat el.
Noul gazoduct va avea o capacitate anuală de transport de 63 de miliarde de metri cubi. Aproximativ 14 miliarde de metri cubi de gaz vor fi livrate Turciei, restul cantităţii urmând să fie furnizată altor ţări europene.
Potrivit directorului general al Gazprom, Aleksei Miller, rolul Ucrainei ca ţară de tranzit pentru gazele ruseşti “va fi redus la zero”, spre beneficiul Turciei.
După recenta vizită a premierului în R. Moldova pentru inaugurarea gazoductului Iaşi-Ungheni, unde a participat şi comisarul european pentru energie Guenther Oettinger, a urmat declaraţia preşedintelui că la încheierea mandatului va vizita R. Moldova şi va cere cetăţenie moldovenească. Declaraţia lui Traian Băsescu a retrezit speculaţiile apărute în presă în 2013, cu prilejul vizitei lui de atunci la Chişinău, că ar vrea să devină preşedinte al R. Moldova ori măcar să-şi continue cariera politică la Chişinău, cu sprijinul unor apropiaţi originari de peste Prut (Eugen Tomac, fostul şef al PMP şi actualul şef de campanie al Elenei Udrea, sau primarul unionist al Chişinăului, Dorin Chirtoacă, naşul de botez al nepoatei preşedintelui Băsescu).
A urmat o nouă mutare a premierului Ponta, care a sugerat la Alba-Iulia că în mandatul său ar vrea să se facă a doua Mare Unire a României după cea din 1918, provocând iritarea Moscovei, care a transmis că astfel de declaraţii care sugerează o unire a României cu R. Moldova sunt iresponsabile, inacceptabile şi a cerut o reacţie oficială a UE. Motivul, reclamat de Moscova sau de proruşii de la Chişinău şi în raport cu declaraţiile unioniste ale preşedintelui Băsescu, este că nicio ţară din UE nu poate susţine că nu recunoaşte independenţa şi suveranitatea unui alt stat.
În replică, premierul Ponta, cu gândul la campania electorală, s-a declarat bucuros că e criticat de Rusia – o declaraţie menită nu atât pentru urechile electoratului său, care nu se remarcă prin rusofobie, cât pentru urechile adversarilor săi politici, care au început automat să-i reproşeze că a făcut declaraţiile despre unire anume ca să-şi atragă mânia Moscovei şi să pară astfel mai prooccidental decât este. Victor Ponta a avut totuşi grijă să-şi modereze tonul, precizând că el de fapt vrea, alături de premierul moldovean Iurie Leancă, doar integrarea R. Moldova în UE până în 2018-2019.
Gazoductul Iaşi-Ungheni a fost inaugurat, miercuri, de premierii României şi Republicii Moldova, Victor Ponta subliniind cu acest prilej că gazul din România nu doar că va fi mai ieftin, dar prin acest proiect Moldova nu va mai sta niciodată cu frica că rămâne fără energie.
“Cred că prin inaugurarea de azi dăm un mesaj pentru toată lumea şi aş vrea să fim prieteni cu toată lumea, dar mesajul să fie foarte clar: Moldova şi România, ca să fie cu adevărat independente, au nevoie şi de energie, aşa cum avem nevoie şi de toate celelalte resurse. Împreună putem să fim cu adevărat independenţi şi împreună putem să fim cu adevărat respectaţi pentru asta şi acesta e mesajul pe care îl dăm astăzi Europei şi tuturor. Sunt convins că acest gaz va fi nu doar mai ieftin, dar va fi sigur şi în felul ăsta niciodată Moldova nu va sta cu frica că rămâne fără energie”, a declarat premierul Ponta.
Ponta a adăugat că, în ciuda părerilor sceptice cu privire la proiect, cu sprijinul CE s-a reuşit finalizarea proiectului în termenul de un an.
Premierul român s-a arătat convins că preţul gazelor va fi mai ieftin, dar la fel de ambele părţi ale Prutului, însă a refuzat să precizeze dacă gazul va fi furnizat de Transgaz sau de Petrom, el subliniind că ambele sunt companii româneşti aflate în competiţie.
Premierul Republicii Moldova, Iurie Leancă, a declarat că prin acest proiect ţara sa va fi mai sigură că nimeni nu-i va crea probleme sau o va ameninţa, subliniind că în doi ani se va realiza şi interconectarea pentru energie electrică cu România.
“Aceste proiecte nu sunt orientate împotriva altcuiva, ci sunt în interesul Republicii Moldova (…). Asta înseamnă că vom fi mult mai siguri că nimeni nu va putea să ne creeze probleme, să ne ameninţe, dar vom avea o relaţie absolut normală, absolut civilizată“, a afirmat Leancă.
El a arătat că proiectul nu ar fi putut fi realizat fără sprijinul desoebit al Comisiei Europene şi al Bucureştiului, premierul Republicii Moldova mulţumindu-i în mod deosebit premierului Ponta.
“Despre acest gazoduct am început să vorbim în ’98. Trebuie să vă mărturisesc că doar din momentul în care domnul Victor Ponta a preluat conducerea Executivului la Bucureşti am reuşit să ne mişcăm de la cuvinte, declaraţii frumoase, la acţiuni. Domnule Ponta, vă mulţumesc din tot sufletul”, a spus Iurie Leancă.
El a adăugat că, din păcate, interconectarea cu România privind reţelele eneregtice este întârziată, în condiţíile în care energia este în România cu 40% mai ieftină decât cea achiziţionată de Republica Moldova, şi a promis ca în doi ani să fie realizată şi această interconectare.
Premierul Republicii Moldova, Iurie Leancă, a mai precizat că în prezent se află în ultima etapă de finalizare contractele de furnizare a gazului, iar primele cantităţi vor fi livrate începând cu 1 septembrie.
Proiectul gazoductului va fi complet peste doi ani, când vor fi finalizate cele două staţii de creştere a presiunii. Aceste instalaţii au un cost total de 120 miliooane euro, iar partea română a alocat deja cele 72 milioane de euro care îi revin.
De asemenea, Republica Moldova trebuie să realizeze conexiunea de la Ungheni la Chişinău în următorii doi ani.