BusinessMagazin

Tag: gastronomie

  • Un business extrem de profitabil: doi antreprenori români au investit într-un ”Castel” în Iaşi. După numai 7 ani, au ajuns la afaceri de 3,15 mil. euro. Care este reţeta succesului

    Antreprenorii Carmen şi Costel Rădeanu au investit 2 milioane de euro într-un complex situat pe una dintre cele şapte coline ale Iaşiului – Copou. Au trecut şapte ani de atunci, iar afacerea a ajuns în 2017 la rulaje anuale de 3,15 milioane de euro şi profit de 700.000 de euro.

    „La început a fost ideea, care din perspectiva noastră a fost cea mai de preţ investiţie. Pentru a o materializa însă, am pornit cu o investiţie de 2 milioane de euro. An de an am reinvestit profitul. Astfel, valoarea totală a investiţiei în resortul La Castel este de aproximativ 5 milioane de euro”, spune Robert Rădeanu, fiul celor doi antreprenori, care la 25 de ani este preşedinte al Consiliului de Administraţie. Investiţia iniţială, de 2 milioane de euro, a provenit, în cea mai mare parte (75%), din fonduri proprii, bani câştigaţi cu precădere din imobiliare, cei doi antreprenori intrând în afaceri la începutul anilor 1990; diferenţa, de 25%, a fost asigurată din finanţări externe.

    Afacerea, care reuneşte un complex ce se întinde pe 12.000 mp şi are pe ştatele de plată 160 de oameni, a plecat la drum cu şapte angajaţi. Complexul cuprinde şase săli de evenimente, cu o capacitate totală de aproape 1.200 de persoane. Numele alese pentru sălile de evenimente încearcă să contureze povestea unui castel în inima Moldovei – Castel Ballroom, Terasa Turnurilor, Sala Regală, Sala Coloanelor, Sala Veneţiană şi Sala Restaurant. Alături de sălile găzduite de complexul antreprenorilor ieşeni se regăseşte o grădină de vară cu 14 foişoare, capacitatea totală a acestora fiind de până la 200 de persoane. Complexul La Castel cuprinde şi 31 de camere de hotel şi un apartament regal.

    Chefii La Castel au fost premiaţi în diferite competiţii internaţionale. „Din acest motiv, toate reţetele sunt proprii, realizate de Zamfir Cristian, chef-ul executiv, în colaborare cu directorul de creaţie. La Castel are propria Academie de Gastronomie şi Ospitalitate, o şcoală de bucătari şi ospătari deschisă de noi”, adaugă Robert Rădeanu.

    Pariul pe vechimea şi educaţia angajaţilor a fost continuat la începutul anului printr-o iniţiativă nouă, în cadrul căreia chef-ul executiv, directorul de creaţie culinară, general managerul şi şefii de sală, conduşi de Robert Rădeanu, au vizitat restaurante din Ungaria, Austria, Italia, Elveţia, Germania şi Franţa pentru a degusta diferite platinguri de la restaurantele faimoase ale Europei, în încercarea de a observa şi a învăţa noi procedee şi tehnici de servire.

    De unde înclinaţia pentru HoReCa? „Cu toţii avem modele în viaţă. Înainte de mari autori şi iluştri oameni de ştiinţă, modelul şi sursa mea de inspiraţie este tatăl meu, Costel Rădeanu. Pentru mine, tata, care a lucrat ca ospătar pe vremea regimului comunist, este oglinda Castelului întrucât a avut o viaţă de poveste.”

    Robert Rădeanu susţine că îşi doreşte să „democratizeze gastronomia” şi să ofere acces la meniu şi celor care nu doresc să viziteze complexul prin serviciul de livrare Delivery Premium, care conţine întreg meniul. „Vrem să aibă acces la gastronomie şi cei cu o putere mai slabă de cumpărare”, spune şi Neculai Ciulu.

    Pe lângă resort, familia Rădeanu a înfiinţat Academia de Gastronomie şi Ospitalitate La Castel, lansată în octombrie 2017. Unul dintre numele mari care au participat la deschidere este „regele grătarelor”, Robert Rainford, care a susţinut un show live de gătit pentru publicul prezent la lansare.

    Familia Rădeanu analizează posibilitatea extinderii afacerii. „Analizăm oportunitatea unei francize, după finalizarea manualului La Castel”, spune Robert Rădeanu.

    Cel mai tânăr membru al familiei a preluat frâiele businessului în urmă cu patru ani, la doar 21 de ani. El coordonează activitatea consiliului, reprezintă societatea în raport cu terţii şi în justiţie, stabileşte direcţiile de dezvoltare şi stabileşte politicile contabile şi ale sistemului de control financiar.

    Absolvent al specializării Economia Turismului şi a Comerţului din cadrul Universităţii „Petre Andrei” din Iaşi, Robert Rădeanu ţinteşte un profit de un milion de euro pentru anul acesta. Printre planurile sale de viitor se regăseşte un magazin online care să concureze cu liderii de piaţă şi o aplicaţie de aprovizionare pentru domeniul HoReCa, implementată la nivel naţional. În plus, spune că este preocupat de mediu şi doreşte un business în această direcţie. „Îmi doresc să înfiinţez, în viitorul apropiat, o companie de taxi dotată exclusiv cu maşini electrice.”

  • Cum arată cel mai bun restaurant din lume în 2018 – GALERIE FOTO

    Osteria Francescana, localul din Modena deţinut de maestrul bucătar italian Massimo Bottura, a fost desemnat cel mai bun restaurant din lume pe 2018 de influenta publicaţie de profil britanică Restaurant.

    Aceasta este a doua oară când Osteria Francescana obţine acest titlu, prima dată fiind desemnat cel mai bun restaurant în 2016.

    Anul trecut, acest titlu a fost câştigat de Eleven Madison Park din New York.

    Anul acesta, revista Restaurant a organizat gala 50 Best Restaurants în Bilbao, oraş celebru pentru gastronomia avangardistă.

  • Vin, bucate româneşti reinterpretate şi o afacere de 5 milioane de euro

    „Cifra de afaceri a crescut constant cu 10-15% în fiecare an, de când am început afacerile, în 2004, iar profitul se plasează întotdeauna la aproximativ 10% din aceasta. Magazinul Comtese du Barry merge cel mai bine, acoperă cam jumatate din venituri“, spune Cristian Preotu, proprietarul grupului Le Manoir. Afacerea locală este deţinută de familia Preotu, iar portofoliul reuneşte patru magazine Comtesse du Barry, dintre care unul la Cluj şi trei în Bucureşti, şi trei restaurante: unul franţuzesc, Relais & Châteaux Le Bistrot Français, unul japonez, SushiRoom, şi restaurantul gastronomic românesc La Vinuri.

    De asemenea, familia Preotu deţine în cadrul aceleiaşi companii şi două magazine de îmbrăcăminte Petit Bateau, iar în luna mai urmează deschiderea unui magazin de decoraţiuni, Comtesse du Barry, art de vivre. În noul magazin se vor comercializa, printre altele, o serie de produse pentru consumatorii finali şi pentru operatorii de HoReCa: pahare, decantoare şi alte accesorii pentru vin, dar şi produse specifice pentru arta mesei. Pentru 2019, antreprenorul planifică să se extindă şi în zona hotelieră. La nivel de investiţii, Cristian Preotu spune că acestea se ridică anual la minim 500.000 de euro.

    Inaugurat în primăvara anului trecut. La Vinuri a fost iniţial gândit ca wine bar, având pe partea de food doar un meniu de tip tapas. Cristian Preotu povesteşte că decizia de a intra pe latura de gastro cu un meniu complet a fost luată în urma întâlnirii cu Costin-Daniel Pălici, noul chef al restauratului. Tânărul a studiat chimia alimentară şi a adus cu sine nu doar experienţa de peste şapte ani în bucătărie, pe care a dobândit-o lucrând în diverse locaţii din ţară şi din străinătate, dar şi un suflu nou, proaspăt şi original. ”Sosirea lui Daniel în bucătăria La Vinuri aduce cu sine o modificare a experienţei oaspeţilor, care vor cunoaşte, astfel, un nou tip de gastronomie românească, interpretată, mai rafinată, ce îşi are punctul de pornire în rădăcinile noastre culturale, dar care poate concura oricând cu cea internaţională“, povesteşte investitorul.

    Printre preparatele din meniul restaurantului se numără colţunaşii, pălămida, obrajii de vită, cătina, hribii sau trufele de Transilvania. Costin-Daniel Pălici face chiar incursiuni montane pentru a culege ingrediente şi plante pe care le foloseşte la prepararea reţetelor sale. Majoritatea preparatelor conţin mixuri de zeci de ingrediente şi sunt preparate chiar până la nouă ore, pentru o maximizare a experienţei culinare.

    O inovaţie întâlnită destul de rar în România este dată de faptul că oaspeţii localului pot urmări procesul de preparare a reţetelor chiar la barul localului. ”Felul în care abordez preparatele este total diferit. Am simplificat reţete, am integrat tehnici şi elemente din alte bucătării, inclusiv cea moleculară, am adus împreună arome şi texturi surprinzătoare, dând, astfel, o faţă nouă, modernă mâncărurilor“, declară chef Costin-Daniel Pălici.

    Proprietarul localului spune că jumătate dintre clienţi sunt străini, deopotrivă turişti şi afacerişti, aspect la care contribuie, în primul rând, amplasamentul locaţiei, situată în vecinătatea hotelurilor Radisson, Hilton, Novotel şi Intercontinental. Întrucât restaurantul se află chiar lângă Ateneu, o clientelă constantă o reprezintă artiştii veniţi să concerteze. Cristian Preotu precizează că traficul restauranului a crescut odată cu introducerea meniului gastro. Cum capacitatea maximă în interior este de 20 de locuri (vara adăugându-se încă 20 de locuri pe terasă), de obicei, spaţiul este plin, iar valoarea medie a unei note de plată este de aproximativ 200 de lei. Celelalte restaurante ale grupului Le Manoir – Le Bistro Français şi SushiRoom, au fiecare o medie zilnică de 40-50, respectiv 30-40 de clienţi.

    Ca tendinţe în comportamentul consumatorilor, investitorul spune că în ultimii ani a observat un interes tot mai mare pentru produsele de bună calitate, însemnând că, în ciuda faptului că valoarea unui bon mediu din magazinele grupului a scăzut de la 200 de euro, cât era în 2006-2007, la aproximativ 60-70 de euro, numărul clienţilor a crescut, ceea ce a dus şi la creşterea cifrei de afaceri. Cu toate acestea, pe piaţa românească a observant două mari lipsuri: ”Din interacţiunea mea cu oameni de afaceri români şi străini, remarc, cu consecvenţă, două provocări majore: lipsa personalului calificat – lucru resimţit intens în industriile în care îmi desfăşor activitatea – şi lipsa infrastructurii rutiere – care afectează direct şi indirect toţi jucătorii locali şi, implicit, economia naţională“.

    Totuşi, el preconizează că gastronomia românească se va moderniza şi va deveni tot mai căutată. ”Schimbarea va începe din ţară, cu publicul de aici, care, deocamdată, preferă variantele internaţionale, dar sunt sigur că, treptat, bucătarii autohtoni ne vor învăţa să apreciem mai mult reţetele şi produsele locale“, adaugă Cristian Preotu.

    Legat de producţia de vinuri, el însuşi colecţionar, investitorul spune că pe plan internaţional anii 2015-2016 au fost foarte buni pentru vinurile de Bordeaux, deoarece condiţiile termice, vremea, solul au dat struguri excelenţi, ceea ce se reflectă în preţuri pe măsură. El adaugă că piaţa este una puternică, care se bucură de o reprezentare pregnantă din partea multor ţări din Lumea Nouă şi Lumea Veche, şi dă ca exemplu vinurile din America de Sud, despre care spune că au câştigat teren şi popularitate, fiind tot mai prezente. În ceea ce priveşte producţia locală, apreciază că vinurile româneşti devin tot mai bune de la an la an, deoarece investiţiile în echipamente de calitate au crescut, iar grija pentru tehnica de producţie s-a intensificat simţitor.

    Printre brandurile cu care lucrează, enumeră între numele internaţionale Opus One Winery (California, SUA), Porto Grahams (Valea Douro, Portugalia) şi Querciabella (Toscana, Italia), Champagne Bollinger (furnizorul oficial al casei regale britanice), Chateau Miraval, din regiunea Provence, Franţa (domeniul deţinut de Brad Pitt şi Angelina Jolie, avându-l ca vinificator pe Marc Perrin, proprietar al faimosului Chateau de Beaucastel, din Rhone), iar din cele de pe plan local – Davino, Vitis Metamorfosis, din Dealu Mare, sau Avincis, din Drăgăşani.

  • Turiştii au decis ce ţară are cele mai bune restaurante

    Englezii de la Catewings au făcut un top al celor mai bune destinaţii pentru gurmanzi. De departe, Spania este ţara cu cele mai multe oraşe în top 100 Destinaţii Culinare. Nu au contat doar restaurantele cu stele Michelin, ci au fost luate mult mai multe criterii, scrie Gustarte.

    Caterwings s-a uitat la numărul de restaurante la 10.000 de locuitori, la numărul de localuri fast-food, dar şi la câte opţiuni ai cei vegetarieni sau vegani. De asemenea, au fost şi criterii economice. Studiul a luat în calcul câte ore trebuie să muncească o persoană pentru a-şi permite o cină de două persoane la restaurant. S-au luat în calcul şi voturile a peste 20.000 de jurnalişti culinari şi critici de restaurant din întreaga lume.

  • Cel mai frumos oraş din Europa în 2017

    Cele mai frumoase oraşe au fost alese de către cititorii T+L  în funcţie de o serie de factori printre care cultură, bucătărie, nivel de prietenie, shopping sau turism.

    Locul de naştere al artei renascentiste, Florenţa găzduieşte unele dintre cele mai renumite capodopere, de la David al lui Michelangelo până la Naşterea lui Venus a lui Botticelli sau faimoasa catedrală gotică Santa Maria del Fiore, cunoscută ca Domul.

    Citeşte mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cel mai frumos oraş din Europa în 2017

    Cele mai frumoase oraşe au fost alese de către cititorii T+L  în funcţie de o serie de factori printre care cultură, bucătărie, nivel de prietenie, shopping sau turism.

    Locul de naştere al artei renascentiste, Florenţa găzduieşte unele dintre cele mai renumite capodopere, de la David al lui Michelangelo până la Naşterea lui Venus a lui Botticelli sau faimoasa catedrală gotică Santa Maria del Fiore, cunoscută ca Domul.

    Citeşte mai multe pe www.mediafax.ro

  • Gastronomie militară

    Pentru proiectul său intitulat ”MRE to Michelin“  (MRE – meals ready to eat) foloseşte raţii militare din diverse ţări care sunt transformate în preparate haute cuisine cu ajutorul unui maestru bucătar, Chuck George.

    Ideea pentru ”MRE to Michelin“ a venit, de altfel, de la Chuck George, al cărui tată a fost în armată şi care a avut ocazia să încerce raţii militare de când era mic, iar intenţia a fost de a arăta cât de proastă este mâncarea servită ”celor mai curajoşi dintre noi“, după cum explică Hargreaves. Pentru imaginile realizate de acesta s-au folosit raţii americane, lituaniene, chineze sau ruseşti.

  • Cum au reinventat doi tineri ardeleni gogoaşa americană

    Americanii mănâncă peste 10 miliarde de gogoşi anual şi mai mult de jumătate de miliard de dolari sunt generaţi de această industrie potrivit presei internaţionale. Mai mult decât atât, au chiar şi o zi naţională dedicată acestui produs. Prezent şi în cultura gastronomică tradiţională locală, produsul a devenit „cool” prin intermediul Donuteriei, o afacere care vinde gogoşi cam de genul celor pe care le vedem în filme, în forme diferite, cu mesaje pe cutii cât se poate de actuale Be nuts, be donuts, de pildă şi cu o prezenţă puternică în reţelele sociale (peste 57.000 de like-uri pe Facebook).

    Fondată pe 28 martie 2014, în urma unei investiţii iniţiale de aproximativ 100.000 de lei, afacerea Donuterie a ajuns în prezent la 11 unităţi, dintre care patru proprii, iar celelalte operate în regim de franciză. Per total, 120 de angajaţi lucrează în cadrul grupului; acesta generează afaceri de 10 milioane de lei (în magazinele proprii, spaţii francizate, centru de producţie), iar planurile pentru anul acesta vizează o dublare.

    Fondatorii Donuteriei sunt Marius Muntean (CEO-ul afacerii în prezent) şi Andra Otava (COO), foşti colegi la Facultatea de Construcţii din Cluj- Napoca. După absolvire, Andra Otava a lucrat timp de doi ani în domeniul construcţiilor şi şi-a consolidat pregătirea şi cu un master. Marius Muntean a lucrat pentru o perioadă scurtă şi a constatat destul de repede că doreşte să construiască o afacere, „ceva al lui”. Şi-a dedicat astfel tot timpul căutând diverse idei de afaceri şi surse de finanţare; a identificat un program guvernamental de finanţare pentru SRL-D-uri care ar fi putut să-i dea impulsul necesar debutului antreprenorial. S-a documentat cu privire paşii necesari pentru accesarea programului şi a înfiinţat o societate comercială. Ideea afacerii a apărut imediat după ce tinerii au terminat facultatea. „N-avea legătură cu faptul că atunci domeniul construcţiilor nu era unul prea atractiv sau că salariile erau mici, ci voiam să construim ceva în care să ne putem implica total, aşa că trebuia să fie al nostru”, descrie Marius Muntean modul în care priveau lucrurile la finalul absolvirii studiilor.

    Unul dintre criteriile alegerii afacerii era ca aceasta să fie diferită faţă de modelele care au mai existat în trecut, în speranţa că dacă vor face lucrurile altfel, vor avea altă traiectorie. De pe scurta listă de idei s-a evidenţiat crearea unui donut shop, concept care nu exista la momentul respectiv pe piaţa din România. „Aveam o reţetă de gogoşi de la mama Andrei, iar în rest am trecut prin toate provocările pe care le poate înfrunta un pionier pe o piaţă nişată”, povesteşte Muntean. Spune că le-au servit ca model afacerile mici, dar proaspete şi inovative, în general de familie, „pe care le-am simţit că sunt conduse de oameni sinceri, care pun produsul şi experienţa clientului mai presus de orice”. Au aplicat pentru programul de finanţare, de două ori chiar; prima încercare a fost una fără succes. „Prima dată, în toamna 2012, proiectul a fost acceptat, dar s-au terminat fondurile, aşa că am fost nevoiţi să aşteptăm programul de anul următor. Până la 10.000 euro nerambursabili reprezenta o sumă mare pentru noi la acel moment.” Au perseverat, iar în vara lui 2013 au reuşit să depună dosarul printre primii şi să semneze contractul de finanţare. Chiar şi aşa, au primit doar 30.000 de lei prin programul de finanţare.

    Planurile lor nu s-au concretizat din prima încercare nici în ceea ce priveşte alegerea locaţiei: şi-au dorit să deschidă prima Donuterie în Cluj-Napoca, oraşul în care au studiat, însă au fost nevoiţi să renunţe la această idee. „Am căutat luni de zile şi nu am găsit spaţiul pe care ni-l doream cu adevărat, dar nu am renunţat.” Între timp, tatăl lui Muntean a găsit un spaţiu relativ central în Târgu-Mureş, oraşul de domiciliu al familiei sale, şi, chiar dacă nu au fost încântaţi de idee, au hotărât să îşi pornească acolo afacerea. „Noi credem că despre asta e antreprenoriatul, trebuie să alegi mereu compromisurile potrivite pentru a merge mai departe”, spune tânărul antreprenor.

  • Cum au reinventat doi tineri ardeleni gogoaşa americană

    Americanii mănâncă peste 10 miliarde de gogoşi anual şi mai mult de jumătate de miliard de dolari sunt generaţi de această industrie potrivit presei internaţionale. Mai mult decât atât, au chiar şi o zi naţională dedicată acestui produs. Prezent şi în cultura gastronomică tradiţională locală, produsul a devenit „cool” prin intermediul Donuteriei, o afacere care vinde gogoşi cam de genul celor pe care le vedem în filme, în forme diferite, cu mesaje pe cutii cât se poate de actuale Be nuts, be donuts, de pildă şi cu o prezenţă puternică în reţelele sociale (peste 57.000 de like-uri pe Facebook).

    Fondată pe 28 martie 2014, în urma unei investiţii iniţiale de aproximativ 100.000 de lei, afacerea Donuterie a ajuns în prezent la 11 unităţi, dintre care patru proprii, iar celelalte operate în regim de franciză. Per total, 120 de angajaţi lucrează în cadrul grupului; acesta generează afaceri de 10 milioane de lei (în magazinele proprii, spaţii francizate, centru de producţie), iar planurile pentru anul acesta vizează o dublare.

    Fondatorii Donuteriei sunt Marius Muntean (CEO-ul afacerii în prezent) şi Andra Otava (COO), foşti colegi la Facultatea de Construcţii din Cluj- Napoca. După absolvire, Andra Otava a lucrat timp de doi ani în domeniul construcţiilor şi şi-a consolidat pregătirea şi cu un master. Marius Muntean a lucrat pentru o perioadă scurtă şi a constatat destul de repede că doreşte să construiască o afacere, „ceva al lui”. Şi-a dedicat astfel tot timpul căutând diverse idei de afaceri şi surse de finanţare; a identificat un program guvernamental de finanţare pentru SRL-D-uri care ar fi putut să-i dea impulsul necesar debutului antreprenorial. S-a documentat cu privire paşii necesari pentru accesarea programului şi a înfiinţat o societate comercială. Ideea afacerii a apărut imediat după ce tinerii au terminat facultatea. „N-avea legătură cu faptul că atunci domeniul construcţiilor nu era unul prea atractiv sau că salariile erau mici, ci voiam să construim ceva în care să ne putem implica total, aşa că trebuia să fie al nostru”, descrie Marius Muntean modul în care priveau lucrurile la finalul absolvirii studiilor.

    Unul dintre criteriile alegerii afacerii era ca aceasta să fie diferită faţă de modelele care au mai existat în trecut, în speranţa că dacă vor face lucrurile altfel, vor avea altă traiectorie. De pe scurta listă de idei s-a evidenţiat crearea unui donut shop, concept care nu exista la momentul respectiv pe piaţa din România. „Aveam o reţetă de gogoşi de la mama Andrei, iar în rest am trecut prin toate provocările pe care le poate înfrunta un pionier pe o piaţă nişată”, povesteşte Muntean. Spune că le-au servit ca model afacerile mici, dar proaspete şi inovative, în general de familie, „pe care le-am simţit că sunt conduse de oameni sinceri, care pun produsul şi experienţa clientului mai presus de orice”. Au aplicat pentru programul de finanţare, de două ori chiar; prima încercare a fost una fără succes. „Prima dată, în toamna 2012, proiectul a fost acceptat, dar s-au terminat fondurile, aşa că am fost nevoiţi să aşteptăm programul de anul următor. Până la 10.000 euro nerambursabili reprezenta o sumă mare pentru noi la acel moment.” Au perseverat, iar în vara lui 2013 au reuşit să depună dosarul printre primii şi să semneze contractul de finanţare. Chiar şi aşa, au primit doar 30.000 de lei prin programul de finanţare.

    Planurile lor nu s-au concretizat din prima încercare nici în ceea ce priveşte alegerea locaţiei: şi-au dorit să deschidă prima Donuterie în Cluj-Napoca, oraşul în care au studiat, însă au fost nevoiţi să renunţe la această idee. „Am căutat luni de zile şi nu am găsit spaţiul pe care ni-l doream cu adevărat, dar nu am renunţat.” Între timp, tatăl lui Muntean a găsit un spaţiu relativ central în Târgu-Mureş, oraşul de domiciliu al familiei sale, şi, chiar dacă nu au fost încântaţi de idee, au hotărât să îşi pornească acolo afacerea. „Noi credem că despre asta e antreprenoriatul, trebuie să alegi mereu compromisurile potrivite pentru a merge mai departe”, spune tânărul antreprenor.

  • Grupul Le Manoir anunţă deschiderea La Vinuri, noul gastro wine bar cu specific românesc

    Meniul de vinuri cuprinde 50 de etichete atent selecţionate de la producători din principalele regiuni viticole ale ţării -Banat, Dobrogea, Moldova, Muntenia şi Transilvaniaprintre care se numără unele dintre cele mai bune crame româneşti: Davino, Petro Vaselo, SERVE, Metamorfosis, Prince Ştirbey. Mai mult, oaspeţii La Vinuri se pot bucura de o selecţie de şpriţuri de Dealu Mare şi Oltenia, preparate după metoda clasică, cu sifon.
     
    Localul vine cu preparate culinare, româneşti, la preţuri ce variază între 10 şi 45 RON: platoul de mezeluri din carne de Mangaliţa, brânzeturile cu tradiţie, spuma de vinete, fasolea bătută, servită cu ceapă. “În calitate de importatori de produse gastronomice şi vinuri franţuzeşti, precum şi de operatori de restaurante, de peste 13 ani, ne bucurăm să observăm că există o ofertă generoasă de produse româneşti bune şi că artizanii autohtoni acordă o atenţie tot mai mare tehnicilor de preparare. Am deschis La Vinuri, fiindcă am identificat atât crame, cât şi furnizori care ne pot livra constanţă în calitate, şi am decis să completăm această selecţie cu câteva preparate tradiţionale, precum sarmalele şi drobul de miel, create în bucătăria localului.”, declară Cristian Preotu, proprietar al grupului Le Manoir.
     
    Noul local are o capacitate de 20 de locuri la masă, în interior şi 20 pe terasă. Ambianţa este una modernă, în care se remarcă o serie de accente specifice culturii locale: ţesături olteneşti realizate la războaie tradiţionale, vase de lut şi o colecţie de pictură, ce aduce împreună nume precum Arthur Verona, Constantin Piliuţă, Sorin Ilfoveanu, Ştefan Câlţia,
    Ştefan Pelmuş şi Teri Iacsa. “La Vinuri îşi propune să devină o destinaţie atât pentru segmentele de turişti şi expaţi care îsi doresc să se bucure de o experienţă culturală specifică, dar şi pentru publicul român, căutător de răsfăţuri locale. Lor le propunem, deci, răcoritoarele noastre naţionale, realizate în casă din siropuri de fructe şi sifon, ţuicile Zetea sau Ilie Galben şi berea artizanală românească.”, completează Cristian Preotu.
     
    Investiţia în reamenajarea localului deţinut încă din 2010, de către grupul Le Manoir este evaluată la 50.000 de Euro. Reprezentanţii La Vinuri preconizează un trafic de 50 de persoane pe zi şi o notă de plată medie de 75 RON.