Tag: gandul

  • În lumea vinului moldovenesc

    Prima interacţiune cu „oraşul din piatră albă”, după cum este supranumit Chişinăul datorită clădirilor deschise la culoare care îl împânzesc, te face să te simţi ca într-o capsulă în care prezentul este amestecat cu trecutul. Adevăratele comori ale Republicii Moldova – şi unul dintre principalele motoare ale economiei – se află însă la o distanţă de mai puţin de 20 km.

    Un drum de circa o oră este astfel suficient ca să poţi uita de agitaţia din cel mai mare oraş al ţării. Bijuterii arhitecturale, galerii subterane, dealuri împânzite cu viţă de vie şi crame care produc de la câteva mii de sticle la câteva milioane – acestea sunt comorile Moldovei, cele care au reuşit să pună ţara pe harta mondială a vinului, o hartă unde trioul Spania, Italia şi Franţa conduce detaşat.

    Republica Moldova se află pe locul 20 în lume şi pe 11 la nivel european în ceea ce priveşte cantitatea produsă de vin, cu un volum estimat pentru anul 2017 la 1,8 milioane de hectolitri, arată datele de la Organizaţia Internaţională a Vinului şi Viei (OIV). Comparativ, România se află pe locul 13 la nivel mondial şi şase în Uniunea Europeană, cu o cantitate de 4,3 miliarde de hectolitri, arată aceeaşi sursă. Însă, dacă ne uităm la suprafaţa cultivată cu viţă de vie, vedem că Republica Moldova este la un nivel similar cu România. Conform datelor OIV, ţara de peste Prut are 140.000 de hectare plantate cu viţă de vie (circa 110.000 conform celor mai recente date de la Biroul de Statistică), în timp ce România are peste 180.000 de hectare.

    Industria vinului este foarte importantă pentru economia Republicii Moldova, reprezentând 7,5% din exporturile totale şi 3,2% din PIB-ul acesteia, conform celor mai recente date. Însă, dacă România este aproape invizibilă pe harta exporturilor, Republica Moldova exportă anual 85% din producţia totală de vin, ceea ce înseamnă peste 85 de milioane de dolari (73 mil. euro), potrivit datelor comunicate anterior de autorităţile de peste Prut. Astfel, vecinii de la est au exporturi de vin de aproape patru ori mai mari decât România. Iar vinurile moldoveneşti ajung în ţări precum China, România, Polonia, Cehia, Rusia sau Canada.

    Practic, vinul reprezintă o adevărată industrie în Republica Moldova, iar acest lucru se vede cu ochiul liber în aproape fiecare colţ al ţării. Cea mai cunoscută cramă din Republica Moldova este Cricova, ale cărei galerii subterane pot fi asemănate cu ale unui oraş, cu străzi, bulevarde şi semne de circulaţie.

    Cricova se află la circa 20 de kilometri de Chişinău, adică la aproximativ 30 de minute de mers cu maşina. Ajungând în faţa cramei, puţine lucruri îţi indică ce urmează să descoperi în interiorul oraşului subteran.

    Un ghid bine îmbrăcat şi un mini-autobuz sunt primele indicii că o să ai parte de o călătorie într-un loc ce nu poate fi străbătut pe jos şi unde temperatura este mult mai mică decât cea de afară. Şi aşa şi este.

    Străzile şi bulevardele cu o lungime totală de 120 km şi care poartă nume precum Cabernet, Fetească sau Bulevardul Şampaniei sunt parte a unui adevărat labirint cunoscut centimetru cu centimetru doar de cei care străbat zilnic aceste galerii. Temperatura din interior se situează între 12 şi 14 grade, iar cel mai adânc punct al galeriilor este la minus 100 de metri adâncime. În afară de străzile ale căror nume te duc imediat cu gândul la licoarea lui Bachus, la fiecare pas întâlneşti butoaie mai mici sau mai mari în care vinul stă la maturat, iar mai apoi urmează să fie turnat în sticle. Cele mai mari butoaie au chiar opt tone şi sunt atât de mari încât parcă mai au puţin şi ating tavanul galeriilor.

    Crama Cricova a fost construită pe locul unei fostei mine şi are o capacitate de 30 de milioane de litri. Astăzi, în interiorul cramei sunt circa zece milioane de litri de vin liniştit şi spumant. Cele mai valoroase vinuri sunt însă cele de colecţie, adică peste un milion de sticle. În vinoteca cramei Cricova se găsesc vinuri de peste 100 de ani, aşa cum este cazul vinului Evreiesc de Paşti din anul 1902. De asemenea, tot aici se găsesc vinuri din toate colţurile lumii şi de toate vârstele, vinuri Cricova care au câştigat medalii internaţionale sau ediţii limitate, dar şi colecţii ale unor actuali şefi de stat precum Vladimir Putin, Klaus Iohannis, cancelarul Angela Merkel sau fostul secretar de stat american John Kerry.

    Cricova este şi unul dintre principalii exportatori de vin din Republica Moldova, din beciurile cramei ajungând vinuri în toată lumea. 
    O altă cramă care are galerii subterane este Mileştii-Mici, coridoarele de aici având o lungime de circa 200 de kilometri. Republica Moldova este cunoscută în România şi pentru vinurile unor crame precum Purcari sau Gitana, însă ţara vecină are mult mai multe crame, iar pe listă apar şi nume precum Asconi, Et Cetera sau Chateau Vartely.

    Dar cramă în Republica Moldova nu înseamnă doar galerii subterane, ci şi castele cu poveşti care ar putea deveni uşor scenarii de film. Tot în apropiere de Chişinău, de data aceasta la aproape 40-50 de minute de mers cu maşina, se află Castel Mimi din localitatea Bulboaca, una din cramele cu istorie din Republica Moldova, dar care era cât pe ce să fie uitată. Din stradă se observă greu că în spatele unor garduri înalte se află un castel. Însă, odată intrat în curte, te afli în faţa unui castel care are o istorie de peste 100 de ani şi a unor grădini care te duc cu gândul la Franţa. De altfel, Constantin Mimi, ultimul guvernator al Basarabiei şi cel care a clădit acest castel, a absolvit Şcoala Agricolă Superioară din Montpellier, Franţa, unde timp de doi ani a însuşit arta cultivării viţei de vie şi metodele franceze de producere a vinului.

    Castelul datează din 1901, iar 40 de ani mai târziu a intrat în proprietatea statului sovietic, fiind transformat la scurt timp în combinat de vin. Astăzi, castelul este deţinut de familia Trofim, care în 2010 a început un amplu proces de restaurare. În castel, antreprenorii au construit şi săli de degustare şi un restaurant, iar lângă, un mic resort.

    Beciurile castelului sunt cele care te întorc cu zeci de ani în timp. Tancuri mari în care se păstrau vinurile, beciuri unde temperaturile coboară la sub 15 grade celsius şi sticle de vin vechi pe care s-a pus mucegaiul sunt lucruri care te duc cu gândul la vremurile trecute. Crama Mimi produce anual peste un milion de litri, dar are o capacitate de peste 20 de milioane de litri.

    Lângă castel se află şi unitatea de producţie a vinului, iar în spatele clădirii construite de Mimi actualii proprietari au făcut un labirint „viu” şi o grădină cu legume. Dincolo de vinuri, poveşti despre galerii subterane şi castele vechi de secole, Republica Moldova reprezintă şi un adevărat paradis pentru gurmanzi. Aşa că bucatele făcute de bucătarii moldoveni nu trebuie să lipsească de lângă paharele pline cu licoarea lui Bachus. 

  • Adăpostul unei lumi încă necunoscute: Peştera Hoţilor din Banat

    La capătul scărilor, te aşteaptă intrarea principală care te invită într-o experienţă labirintică. Imediat ce pătrunzi în întuneric, gândul îţi fuge la omul din peşteră. După descifrarea semnelor de pe pereţii săi, descoperi o altă despicătură în munte. Dincolo de ea, măreţia verdelui şi a sălbăticiei.

    Te întorci înapoi să mai cauţi. Te afli în locul în care cândva, hoţii din perioada romană îşi ascundeau aici comorile. E clar, mulţi  i-au trecut „pragul” dacă a fost locuită încă din Paleoliticul mijlociu.

    Ce mistere mai ascunde oare acest adăpost în stâncă?

    Ştiai că:

    Grota Haiducilor a fost descoperită în timpul imperiului austro-ungar şi a fost explorată de marele speolog Emil Racoviţă.

    această peşteră are o lungime de 143 metri şi este foarte des vizitată de turişti.
    în timp, a colecţionat foarte multe semnături, astfel încât cea mai veche iscălitură de pe pereţii datează din anul 1820?

    Fauna din această peşteră este unică în Europa şi se mai găseşte doar în America latină.
    în acest loc s-au făcut numeroase cercetări arheologice, mai ales în perioada comunismului?Printre comorile găsite amintim de vasele şi monedele romane care au o mare valoare istorică.

    Unde o găseşti ?
    În apropierea Hotelului Roman din oraşul Băile Herculane, judeţul Caraş-Severin, pe  drumul DJ608D;

    Cititi mai multe pe www.zigzagprinromania.com/

  • Tudor Chirilă: „Adevăratele efecte ale legilor justiţiei. În Săptămâna Mare ei nu vor lua pauză. Se vor închina la icoane cu gândul la arginţi

    Pe Facebook, Tudor Chirilă a scris: „Este Săptămâna Mare. Un timp pentru reculegere şi introspecţie. Îmi propusesem să nu postez. Doar că nu cred că ei se sinchisesc în vreun fel de repaosul spiritual ca să se oprească din acapararea României.
     
    Mă refer la legile justiţiei care în curând vor merge la promulgare. Lumea e confuză şi nimeni nu mai înţelege ce se întâmplă. Pentru mine e limpede că singurul scop al “programului de guvernare” este măcelărirea justiţiei de o manieră care să-i pună pe ei la adăpost şi, mai ales, să le permită să continue să facă ce ştiu ei mai bine: deturnarea banilor noştri către buzunarele lor.
     
    În Săptămâna Mare ei nu vor lua pauză. Se vor închina la icoane cu gândul la arginţi. Aşa că am zis să îmi fac datoria faţă de mine şi să mă documentez. Am luat legătura cu un judecător care a fost dispus să redacteze un document pe înţelesul tuturor şi care s-ar putea numi simplu: efectele devastatoare ale modificărilor legilor justiţiei.
     
    O să se găsească repede unii care să spună “ce mai vrei, au fost depuse amendamente şi CCR a revnit cu sugestiile de modificare”. De acord, doar că CCR se ocupă de ceea ce este legal şi constituţional, nu de ceea ce este şi moral.
     
    Vă rog să citiţi documentul de mai jos şi să daţi mai departe dacă consideraţi că este cazul. Singura noastră armă e informarea. A lor e dezinformarea. Şi ei au un arsenal. Am simţit-o pe pielea mea:)”
     
    Adevăratele efecte ale legilor justiţiei
    1. De ce se insista cu infiintarea unei Sectii specializate de anchetare a magistratilor?
    Nu pentru a se eficientiza cercetarea penală în cauzele în care sunt aduse acuzaţii penale magistraţilor, ci pentru că se doreşte crearea unei unităţi, care ar putea fi folosită punctual împotriva unui judecător sau procuror „incomod”.
     
    Să ne amintim că şi în privinţa SIPA s-a susţinut că a fost creată pentru “protecţia magistraţilor”, însă, în fapt, a fost structură de spionaj, stocând informaţii despre viaţa privată a magistraţilor, cu scopul de a fi utilizate împotriva acestora.
     
    De asemenea, secţia specială ar putea prelua toate cauzele de corupţie care implica magistrati. E usor sa faci o plangere penala unui magistrat in orice dosar in care este cercetat pentru coruptie un politician si dosarul va merge la sectia speciala. Practic, DNA va fi slabit major.
     
    Mai multe efecte gasiti aici, pe blogul personal al lui Tudor Chirilă.
  • Afacerile care ar putea fi dramatic schimbate de blockchain

    1. Bankingul şi plăţile

    Unii cred că blockchainul ar putea fi pentru bănci ceea ce internetul a fost pentru mass-media. Blockchainul ar putea democratiza sistemul de plăţi şi miliardele de oameni care sunt nebancarizaţi acum ar avea acces la un sistem de plată şi de transfer de bani. Tehnologia blockchain şi bitcoinul ar putea introduce astfel aceşti oameni în sistemul financiar fără a avea nevoie ca aceştia să-şi deschidă un cont la bancă.

    Abra este un startup ce foloseşte tehnologia blockchain cu gândul la persoanele care trimit bani acasă prin intermediul băncilor. Astăzi Western Union este una dintre soluţiile principale la care oamenii apelează pentru a trimite bani acasă. Totuşi, nu o face pe gratis. O persoană care trimite o sumă de bani astfel trebuie să plătească un comision consistent şi suma va ajunge la destinatar cel mai devreme în câteva ore sau câteva zile. Prin Abra, utilizatorii ar putea trimite bani în câteva secunde şi cu comisioane foarte mici.

    Băncile recunosc potenţialul unei astfel de tehnologii şi multe investesc în asta. IBM  prognozează că în jur de 15% din bănci vor folosi astfel de tehnologie.

    Ce este şi cum funcţionează tehnologia blockchain

    2. Logistica

    Cu ajutorul acestei tehnologii, tranzacţiile de bunuri sunt documentate permanent, sunt descentralizate şi pot fi monitorizate în siguranţă şi transparent. Urmărirea coletelor ar deveni mult mai simplă. Asta ar putea reduce semnificativ costurile operaţionale, munca angajaţilor sau timpul pierdut pe monitorizare.

    3. Votarea

    Blockchain poate fi utilizat pentru înregistrarea votanţilor, verificarea şi numărarea de voturi. Un registru public în care sunt stocate toate voturile ar face ca democraţia să fie respectată, fără a avea suspiciuni de fraudă, şi ar putea creşte prezenţa la vot.

    4. Transportul de persoane

    La fel cum Uber şi BlaBlaCar au schimbat modul în care oamenii se mişcă dintr-un loc în altul, şi tehnologia blockchain are acelaşi potenţial. Cu o astfel de tehnologie, oamenii pot scăpa de un intermediar precum Uber şi clienţii pot intra în contact direct cu şoferii, fără intermediar. Aici pot face schimb de informaţii privind plata, destinaţia şi identitatea celor doi.

    5. Stocarea datelor în cloud

    Serverele centralizate sunt vulnerabile la hacking, la pierderi de date şi la eroare umană. Utilizând blockchain, stocarea datelor în cloud ar putea fi mai sigură.

    6. Administraţia

    Blockchain ar putea reduce birocraţia, creşte securitatea, eficienţa şi transparenţa acţiunilor guvernamentale. Deturnarea de fonduri ar fi imposibilă. Autorităţile din Dubai vor să treacă toate documentele guvernamentale pe blockchain până în 2020. Estonia are deja implementat un sistem de blockchain.

    7. Finanţarea

    Când o companie are nevoie de finanţare, apelează la instituţii bancare, fonduri europene, listarea pe bursă sau la crowdfunding. Prin blockchain, start-up-urile ar putea avea acces la finanţare direct de la utilizatori prin intermediul contractelor smart şi al sistemelor de reputaţie. Companiile pot elibera tokenuri în schimbul unor sume de bani, care apoi ar putea fi schimbate pentru produse, bunuri, servicii sau valută. Multe start-up-uri din domeniul blockchain au strâns zeci şi sute de milioane de dolari prin astfel de metode. Viitorul acestor finanţări încă nu este sigur, dar e un domeniu cu mult potenţial.
     

    Citeşte aici mai multe despre bitcoin şi blockchain

  • Prefabricate pentru toate gusturile

    Situat la câteva zeci de kilometri de capitala ţării, Manila, Batulao Artscapes urmează a fi inaugurat în anul 2020 şi va cuprinde 6.000 de case, majoritatea prefabricate şi montate la faţa locului. Cumpărătorii unor astfel de locuinţe vor avea de ales dintre modele create de arhitecţi, designeri sau artişti, printre care Marcel Wanders, David Salle ori Lenny Kravitz.

    Casele vor fi disponibile la diverse preţuri, începând de la 50.000 de dolari, existând chiar şi unele luxoase (peste 1 milion de dolari), ceea ce demonstrează schimbarea de percepţie asupra locuinţelor prefabricate, care nu mai sunt văzute drept o opţiune doar pentru cei cu buget limitat.

  • Şeful Poliţiei Române va fi demis – surse

    Premierul interimar Mihai Fifor a avut miercuri dimineaţă o discuţie despre situaţia din Poliţie cu ministrul Afacerilor Interne Carmen Dan.

    De altfel, Mihai Fifor a anunţat, marţi seară, că o decizie privind conducerea Inspectoratului General al Poliţiei Române (IGPR) va fi luată în cursul zilei de miercuri.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Peste 16 milioane de americani cred că laptele cu ciocolată provine de la vacile maro

    Un studiu arată că 1 din 10 americani cred că laptele cu ciocolată provine de la vacile maro, ei neştiind că acesta este o combinaţie de lapte şi cacao, scrie Gândul.

    Aceasta înseamnă că aproximativ 16,4 milioane de americani cred că laptele cu ciocolată este produs pe cale naturală.

    Mai mult decât atât, această convingere nu aparţine copiilor, pentru că studiul a fost realizat pe un eşantion de 1.000 de persoane cu vârsta de peste 18 ani.

    Dincolo de acest răspuns, 48% dintre persoanele intervievate au declarat că nu ştiu de unde vine laptele cu ciocolată.

    Acesta nu este primul studiu care scoate la iveală nişte răspunsuri extrem de amuzante. O altă cercetare arăta că unul din cinci americani nu ştie că hamburgerii sunt făcuţi din carne de vită. 

     

  • Cea mai mare păcăleală la restaurante. Nici nu îţi dai seama că se întâmplă asta sub ochii tăi!

    Meniul este cel mai important instrument pe care restaurantele îl folosesc pentru a ne face să cheltuim mai mult decât ne-am propus. El se inspiră din felul în care ziarele aşează subiectele în pagină: cele mai importante în colţul din dreapta sus, pe prima pagină. Unele restaurante pun cele mai scumpe preparate în acelaşi loc. Un alt spaţiu cu forţă de convingere este pagina din dreapta, deasupra centrului imaginii.

    Dacă ceri o friptură, asta şi primeşti. Bine, poate cu o felie de lămâie răsucită deasupra. Dar separarea componentelor unui fel de mâncare şi comercializarea lor separată este o modalitate de a cere mai multi bani. Ne referim desigur la garnitura pentru friptură.

    Indiferent de trucurile folosite, restaurantele în care vei cheltui cel mai mult sunt cele care au o ambianţă plăcută, iar muzica relaxantă. Cheltuim bani, pentru că vrem să stăm acolo, pentru că toate elementele se combină perfect, ospătarii sunt haioşi şi farfuriile cu mâncare arată delicios. Ospătarii prietenoşi, care par să te cunoască de-o viaţă, sunt buni oameni de vânzări. Ei îţi vor face multe recomandări şi vor primi bacşişuri generoase, scrie suntfericita.ro.

    Cât despre vin, trebuie să fiţi atenţi, să nu vi se aducă altceva decât aţi comandat, în speranţa ca nu veţi observa. Sau vi se poate spune că nu mai au nicio sticlă din ceea ce aţi comandat iniţial şi vă oferă o marcă mai scumpă. Paharul este umplut la fiecare golire şi astfel vei bea mai mult vin decât simţi nevoia, scrie realitatea.net

  • Ce gaură face în buget revoluţia fiscală a PSD. Riscurile majore identificate de Consiliul Fiscal în proiectul propus de Finanţe

    „Analizat în izolare, impactul pachetului de modificări fiscale implică o pierdere de circa 5,2 miliarde de lei, în timp ce o evaluare a măsurilor de compensare identificate în Nota de fundamentare nu indică acoperirea în întregime a acesteia. Cu toate acestea, o asemenea abordare nu este potrivită – impactul identificat este condiţionat de ipotezele cu privire la creşterea salariilor brute care au drept sursă de provenienţă inclusiv creşterea masivă a remunerării salariaţilor din sectorul public în baza legii salarizării unitare, cu consecinţe majore asupra dimensiunii cheltuielilor bugetare”, se arată în opinia semnată de preşedintele Consiliului Fiscal, Ionuţ Dumitru.

    Potrivit sursei citate, Consiliul fiscal nu poate certifica, în lipsa unei construcţii bugetare complete, respectarea ţintelor bugetare asumate prin Strategia Fiscal-Bugetară şi, în esenţă, nedepăşirea nivelului de 3% din PIB al deficitului bugetului general consolidat.

    „Mai mult, Consiliul fiscal îşi reiterează obiecţiile cu privire la abordarea conform căreia plasarea persistentă în vecinătatea imediată a nivelul de referinţă de 3% ar fi un fenomen benign – nu doar că o astfel de abordare intră în flagrantă contradicţie cu regulile fiscale instituite de legislaţia naţională şi cea europeană (Braţul preventiv al Pactului de Stabilitate şi Creştere, Compactul fiscal), dar o asemenea conduită vulnerabilizează poziţia finanţelor publice, privând-o de spaţiu fiscal în eventualitatea manifestării unor şocuri adverse. În acest sens, Consiliul fiscal consideră că propunerea de modificare a Codului fiscal este de natură să contribuie la lărgirea deficitului bugetar efectiv şi a celui structural”, se mai arată în document.  

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Această ţară le-a interzis militarilor să-şi facă selfie-uri

    Anterior, au existat incidente în care fotografiile publicate de militari în mediul online au dezvăluit locul unde trupele ruse erau desăşurate în Ucraina sau Siria, informează Gândul.
     
    Propunerea de lege a fost publicată pe un portal federal.

    Citiţi mai multe pe www.descopera.ro