Zeci de mii de protestatari s-au adunat joi în centrul oraşului Munchen, sub sloganul “Opriţi TTIP (Acordul Transatlantic – Salvaţi clima – Combateţi sărăcia!”.
Potrivit poliţiei locale, la manifestaţie participă aproximativ 34.000 de persoane.
Circa 3.000 de poliţişti au fost mobilizaţi în centrul oraşului München pentru menţinerea ordinii.
Summitul Grupului G7 – Marea Britanie, Canada, Franţa, Germania, Italia, Japonia şi SUA – se desfăşura pe 7-8 iunie în oraşul bavarez Elmau.
“Rusia încă mai are posibilitatea de a alege calea unei detensionări a situaţiei, fapt ce ar duce la ridicarea sancţiunilor impuse anterior”, afirmă statele membre ale G7 într-un comunicat comun, difuzat de Casa Albă.
“În caz contrar, suntem pregătiţi să impunem (Rusiei) un preţ mai mare pentru actele sale ostile”, adaugă G7.
Acest anunţ al G7, din care fac parte Marea Britanie, Franţa, Canada, Germania, Italia, Japonia şi Statele Unite, intervine în contextul înăspririi de către Washington şi Uniunea Europeană a sancţiunilor împotriva Moscovei.
“Condamnăm încă o dată anexarea ilegală a Crimeei de către Rusia şi acţiunile destabilizatoare ale acesteia în estul Ucrainei. Aceste acţiuni sunt inacceptabile şi încalcă dreptul internaţional”, apreciază G7.
“Condamnăm, de asemenea, atacul tragic asupra zborului MH17, soldat cu moartea a 298 de civili inocenţi. Cerem o anchetă internaţională, rapidă şi transparentă”, adaugă statele G7.
Singura concesie făcută de Rusia a fost însă decizia Gazprom de a amâna de la 2 la 9 şi apoi 10 iunie termenul pentru trecerea la sistemul de plată în avans al gazelor, după ce Naftogaz din Ucraina a achitat, din banii primiţi de la FMI, 786 mil. dolari, adică prima tranşă a datoriei pentru gazele livrate. Conform ministrului ucrainean al energiei, Iuri Prodan, această sumă reprezintă singura parte din datorie pe care autorităţile de la Kiev nu o contestă.
În ce priveşte trecerea la sistemul de plată în avans pentru gaze, premierul ucrainean Arseni Iaţeniuk a declarat că dacă Rusia va lua această măsură, Ucraina o va contesta în justiţie. Iaţeniuk a precizat că Ucraina are stocuri de gaze depozitate subteran de 12 mld. mc şi că poate primi 500 mil. mc pe lună din Polonia, Ungaria şi Slovacia. În total, Ucraina consumă în medie 4,2 mld. mc gaze pe lună.
Anterior, Gazprom ameninţase că dacă Naftogaz nu plăteşte în avans pentru luna iunie până la 2 iunie, va opri livrările de gaze către Ucraina.
Naftogaz datorează Gazprom în total 4,45 mld. dolari, din care 1,45 mld. pentru livrările din noiembrie-decembrie (pentru gazul livrat la vechiul preţ de 268 dolari/1.000 mc) şi 3 mld. pentru aprilie-mai (gazul livrat la noul preţ de 485 dolari/1.000 mc). Rusia nu a primit nicio plată pentru gazele livrate în aprilie-mai.
Comisia Europeană a propus Rusiei şi Ucrainei o întâlnire la nivel înalt pe tema problemei gazelor, care ar putea avea loc la 11 iunie. Discuţii separate între Rusia şi Ucraina au loc sâmbătă.
“Domnul Vladimir Putin are posibilitatea de a reveni pe drumul drept al legislaţiei internaţionale”, a declarat Obama, potrivit AFP, la sfârşitul summitului G7, la Bruxelles.
“Vom vedea ce va face domnul Putin în două, trei, patru săptămâni”, a adăugat preşedintele SUA.
“Dacă provocările Rusiei continuă, este clar că ţările G7 sunt pregătite să impună costuri suplimentare Rusiei”, a atras atenţia Obama într-o conferinţă de presă comună cu premierul Marii Britanii, David Cameron.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
“Folosirea aprovizionării cu energie ca un mijloc de coerciţie politică sau ca o ameninţare la adresa securităţii este inacceptabilă”, se arată în proiectul declaraţiei finale a summitului G7 de la Bruxelles.
De la începutul crizei din Ucraina, occidentalii denunţă folosirea de către Rusia a aprovizionării cu gaze naturale ca un mijloc de presiune asupra Ucrainei, dar şi asupra statelor europene.
“Criza din Ucraina arată în mod clar că securitatea energetică trebuie să fie în centrul programului comun şi cere o modificare radicală în vederea diversificării aprovizionărilor cu energie şi modernizării infrastructurilor energetice”, adaugă liderii G7, care au exclus Rusia din acest grup al celor mai industrializate state după anexarea peninsulei Crimeea şi destabilizarea estului Ucrainei.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
3.06
INSSE publică cifra de afaceri în comerţul cu amănuntul pe primele 5 luni
3.06
Eurostat anunţă estimarea inflaţiei în zona euro în luna mai
4.06
INSSE anunţă datele provizorii privind PIB în T1
4.06
Comisia Europeană publică rapoartele de convergenţă la euro pentru 8 state UE
4.06
INSSE anunţă indicii costului forţei de muncă în T1, investiţiile în economie şi construcţiile de locuinţe în T1
4-5.06
Reuniunea G7 (Bruxelles)
5.06
INSSE difuzează statistica veniturilor şi a cheltuielilor gospodăriilor în 2013
5.06
Reuniunea Consiliului de guvernare al BCE (Frankfurt)
5.06
Eurostat anunţă statistica serviciilor în T1 şi a comerţului cu amănuntul la 4 luni în UE
5-6.06
Consiliul UE pentru Justiţie şi Afaceri Interne (Bruxelles)
7.06
Metalhead Meeting cu Sepultura, Moonspell, Arkona (Arenele Romane, Bucureşti)
până la 10.08
Europe. South East – Recorded Memories – expoziţie Goethe Institut (MNAC, Bucureşti)
La finalul unei reuniuni “informale şi scurte”, miniştrii şi guvernatorii băncilor centrale din statele membre G7 – Canada, Franţa, Germania, Italia, Japonia, Marea Britanie şi Statele Unite – au anunţat că au trecut în revistă “evoluţiile importante şi recente ale economiei mondiale”, inclusiv în Ucraina.
Riscând probleme financiare grave, ţara a cerut ajutorul comunităţii internaţionale. La sfârşitul lui martie, Fondul Monetar Internaţional (FMI) şi-a dat acordul pentru un împrumut în valoare de 14 până la 18 miliarde de dolari, care va fi completat prin finanţări la nivel bilateral.
Criza din Ucraina, pe care Moscova a ameninţat-o joi cu tăierea gazelor naturale, se află în centrul unor discuţii ale marilor creditori la nivel mondial, reuniţi în cadrul Adunării Generale a FMI şi Băncii Mondiale (BM) la Washington.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
La reuniune, care urmează să aibă loc joi după-amiaza, vor participa miniştrii din statele cele mai industrializate – Canada, Franţa, Germania, Italia, Japonia, Marea Britanie şi Statele Unite – în cadrul Adunării Generale a Fondului Monetar Internaţional (FMI) şi Băncii Mondiale (BM).
Criza din Ucraina şi tensiunile cu Rusia se vor afla în centrul discuţiilor, dar ar putea să fie abordate şi ale subiecte, a declarat una dintre surse, fără să ofere precizări.
Eforturile diplomatice se accelerează în vederea găsirii unei soluţii diplomatice şi evitării unei escaladări a conflictului. O reuniune cvadripartită Rusia-Statete Unite-Ucraina-UE urmează să aibă loc săptămâna viitoare, chiar dacă Washingtonul i-a minimalizat importanţa.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Această decelerare a afectat toate ţările industrializate din G7 şi pieţele emergente BRICS, cu excepţia Braziliei şi a Chinei, se arată într-un raport trimestrial al OCDE. Importurile totale ale ţărilor din G7 şi ale naţiunilor BRICS au crescut cu numai 1,1% în trimestrul al doilea, faţă de avansul de 10,1% înregistrat în primele trei luni ale anului. G7 include Statele Unite, Marea Britanie, Canada, Franţa, Germania, Italia şi Japonia, iar naţiunile BRICS sunt Brazilia, Rusia, India, China şi Africa de Sud.
Achizitiile, explicate de unii prin pariul pe o viitoare
crestere a yenului bazata pe conversia in yeni a activelor
institutiilor nipone implicate in reconstructie, iar de altii prin
inchiderea pozitiilor de catre investitorii straini care pariasera
contra yenului, au impins Banca Japoniei sa ceara ajutorul bancilor
centrale din G7. Ministrii de finante si guvernatorii bancilor
centrale au dat un comunicat in care spun ca volatilitatea excesiva
a monedelor trebuie combatuta, fiindca ameninta redresarea
economica a Japoniei, iar bancile au initiat prima lor interventie
comuna pe piata din 2000 incoace, de cand sarisera in apararea
monedei europene.
Vanzarile de yeni si cumpararile de alte monede, facute in mod
concertat de tarile G7, i-au luat prin surprindere pe speculatori,
astfel incat, dupa recordul istoric de joi, yenul a revenit vineri
la 81,79 fata de dolar. Situatia imprevizibila din Japonia lasa
insa deschis riscul altor episoade speculative similare.