BusinessMagazin

Tag: fuziuni

  • Ernst &Young: Piaţa românească de fuziuni şi achiziţii nu şi-a revenit în 2011

    “Raportat la numarul de tranzactii finalizate, piata autohtona de fuziuni si achizitii a intregistrat o crestere de 5% in anul 2011 fata de anul 2010. Ne situam insa in topul celor mai active piete din Europa Centrala si de Sud Est, cu 120 de tranzactii finalizate in anul 2011. Sectoarele cele mai active anul trecut au fost productia, telecomunicatiile si media, sectorul imobiliar, industria energetica si miniera, iar investitorii strategici au continuat sa domine piata tranzactiilor incheiate”, a declarat Cornelia Bumbacea, partener si director al departamentului de Asistenta in tranzactii Ernst & Young.

    Bumbacea spera intr-un 2012 mult mai activ decat anul precedent, cel putin prin prisma tranzactiilor de capital si a privatizarilor planificate de statul roman: “Desi exista in continuare un interes crescut din partea investitorilor strategici precum si un interes constant din partea fondurilor de investitii care scaneaza in mod sistematic piata romaneasca, nu intotdeauna criteriilor lor de marime si performanta sunt indeplinite de societatile romanesti, la momentul prezent.”

    Editia actuala a M&A Barometer subliniaza faptul ca piata de fuziuni si achizitii a scazut in 2011 cu 28%, de la 1,26 miliarde de dolari in 2010 la 909 millioane in 2011.

  • Când peştele caută undiţa

    “În primăvara lui 2008, după o discuţie cu un avocat de foarte bună calitate pe care îl cunoşteam de foarte multă vreme, am ajuns, din vorbă în vorbă, să discutăm despre eventualitatea ca el şi echipa lui, de circa zece avocaţi, să vină la noi”, povesteşte Florentin Ţuca, fondator al casei de avocatură Ţuca Zbârcea & Asociaţii. El nu a dezvăluit identitatea firmei, dar spune că la acea vreme discuta despre o fuziune prin absorbţie.

    Discuţiile avansează, “se pot numi chiar negocieri de preluare şi ele eşuează la relativ scurt timp după lansare”, detaliază Ţuca. Motivul? Avocaţii respectivei firme au vizitat birourile casei de avocatură, ajunsă acum în topul firmelor de profil în funcţie de încasări, având anul trecut venituri de 22,4 milioane de euro şi un profit de 16,4 milioane de euro. Reprezentanţii ambelor părţi au purtat discuţii, dar avocaţii din firma mai mică s-au arătat foarte rezervaţi. Se temeau să nu intre într-o structură care le-ar fi afectat timpul liber sau autonomia, aveau temeri legate de faptul că vor fi înghiţiţi de un «monstru». “Am zis că, decât să pornim aşa la drum, mai bine nu”, povesteşte Florentin Ţuca. Însă acesta n-a fost finalul, pentru că recent a fost contactat de avocatul cu care negocia în urmă cu mai bine de trei ani fuziunea prin absorbţie. De această dată, cu termeni schimbaţi: se negociază o fuziune prin absorbţie, iar dacă Ţuca Zbârcea & Asociaţii îi primeşte, celălat avocat nu-şi va mai consulta partenerii.

    Povestea şefului celei mai mari case de avocatură de pe piaţa locală este cu siguranţă doar una dintre situaţiile în care companiile nu se mai simt confortabil în proprii papuci. “Gândiţi-vă numai la numărul de firme care au intrat în insolvenţă în ultimul an”, argumentează Dorel Radu, managing director la Lactalis. Un studiu realizat de Coface arată că numai anul trecut erau peste 21.000 de companii aflate în diferite stadii ale procesului de insolvenţă. Conform datelor de la Registrul Comerţului, numărul falimentelor înregistrate anul trecut a crescut cu peste 17% faţă de 2009.

    În acest context, “sunt probabil între 200 şi 500 de companii, de diferite dimensiuni, majoritatea IMM-uri, de vânzare”, consideră analistul financiar Dragoş Cabat. Tot el consideră că acest fenomen va continua să se accentueze în următoarele trei-şase luni, după care se va ajunge la un echilibru. Cabat se aşteaptă ca la finalul recesiunii şi începutul perioadei de revenire economică companiile care au avut perfomanţe slabe în timpul căderii economice şi şi-au epuizat resursele financiare sau care au un grad de îndatorare foarte ridicat să ajungă în insolvenţă sau să fie preluate de alte companii.

    “Cei mai mulţi antreprenori tind să accepte realitatea foarte târziu, când firma nu mai poate fi salvată sau devine neinteresantă din perspectiva poziţiei sale în piaţă”, spune Laurenţiu Ispir, investment director al fondului de investiţii Oresa Ventures.

    Până în momentul când le ajunge cuţitul la os, cei mai mulţi oameni de afaceri români “nu se pot desprinde de evaluările şi preţurile care se vehiculau în 2007-2008”, explică Ispir. Tot el motivează că aceasta este cauza blocajului actual, în care investitorii bat greu palma, ţinând cont de numărul mare de firme aflate în dificultate. În ţările cu istoric capitalist mai îndelungat, în care oamenii de afaceri au trecut deja prin două-trei valuri de recesiune, experienţa a dezvoltat un comportament mult mai pragmatic. Antreprenorii acceptă preţul disponibil în acel moment, minimizează pierderile şi merg mai departe. Iar firma este salvată de un nou acţionar, cu putere financiară mai mare. “Noi suntem la prima recesiune în care afaceriştii au văzut milioane dispărând peste noapte”, spune Ispir.

  • Hewlett-Packard negociază o preluare de 10 mld. dolari şi vrea să separe divizia de PC-uri

    Anunţul companiei americane ar putea avea loc în cursul zilei de joi, au spus sursele, citate de Bloomberg. Directorul general al HP, Leo Apotheker, a declarat anterior că vrea să extindă operaţiunile companiei în domeniul aplicaţiilor informatice şi serviciilor, pentru a oferi clienţilor servicii de cloud-computing. HP are obiectivul să reducă dependenţa de PC-uri, care aduc marje mai reduse de profit, în condiţiile în care clienţii se orientează către tablete, precum cele fabricate de Apple. Autonomy, al doilea mare producător britanic de software, furnizează aplicaţii folosite la căutarea în baze de date.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Robinetul fuziunilor si achizitiilor ramane deschis

    “Cu 106 tranzactii incheiate anul trecut, Romania este cea mai
    atractiva tara din regiune, urmata de Polonia (91 de M&A) si
    Ungaria (90 de M&A)”, spune Cornelia Bumbacea, partener al
    Ernst & Young Romania. In Europa Centrala si de Est, care
    cuprinde opt tari (Bulgaria, Croatia, Republica Ceha, Ungaria,
    Polonia, Romania, Slovacia si Slovenia), activitatea de fuziuni si
    achizitii (M&A) a scazut atat in valoare, cat si in volum in
    2010. In total, volumul tranzactiilor s-a redus anul trecut cu 22%,
    in valoare scaderea fiind mult mai mare (45%). La nivelul regiunii,
    piata de tranzactii a fost dominata anul trecut de investitori
    domestici, care au realizat mai mult de jumatate din tranzactii,
    ceea ce inseamna o crestere de 3% fata de anul anterior. Desi se
    plaseaza in top ca numar de tranzactii, valoarea pietei de M&A
    a scazut cu 14%, de la circa 2,47 miliarde de euro in 2009 la circa
    2,1 miliarde de euro. Cu toate acestea, numarul de contracte cu
    valoarea de peste 70 de milioane de euro a ramas acelasi:
    patru.

    “Din perspectiva domeniilor care au atras cel mai mare grad de
    interes, in zona de comert si vanzari de tip en-gros s-au
    inregistrat cele mai multe afaceri, adica 17, fata de 16 cu un an
    mai in urma”, spune Bumbacea. In sfera comertului, anul trecut Lidl
    a preluat 96 de magazine Plus, centrele de distributie dezvoltate,
    dar si spatiile de pe piata bulgareasca. Tot anul trecut Mercadia a
    preluat intr-o tranzactie a carei valoare nu a fost dezvaluita
    magazinele Minimax Discount, in prezent aflate in proces de
    rebranding. Minimax Discount, cu vanzari anuale de 45 de milioane
    de euro, a fost o companie romaneasca infiintata in 2003 si numara
    la momentul preluarii 31 de spatii de tip discounter in localitati
    cu peste 10.000 de locuitori. Mercadia opereaza reteaua de magazine
    Mic.ro, pariul lui Dinu Patriciu cu piata de comert. Cu investitii
    plasate intre 200 si 300 de milioane de euro pentru 2010 si 2011,
    omul de afaceri roman are cele mai ambitioase planuri de extindere
    pentru retailul autohton. Reteaua Mic.ro, de pilda, a depasit deja
    300 de spatii, iar Patriciu declara anul trecut ca pana la finalul
    anului in curs tinta este sa ajunga la 3.000 de spatii, care ar
    urma sa genereze o cifra de afaceri de peste 1,5 miliarde de euro.
    Pentru comparatie, cel mai mare comerciant de pe piata romaneasca
    este Metro Cash & Carry, care a inregistrat in 2009 o cifra de
    afaceri de 1,28 miliarde de euro.

    Totusi, in clasamentul facut dupa valoarea sumelor din
    tranzactii, sectoarele de real estate se plaseaza pe o pozitie
    fruntasa, urmat de telecomunicatii. New Europe Property Investment
    a cumparat cladirea Floreasca de la Portland Trust, intr-o afacere
    estimata la 100 de milioane de euro. O alta miscare in domeniu a
    fost cea prin care Immofinanz a preluat, pentru 40 de milioane de
    euro, Maritimo Constanta de la TriGranit.


    In sectorul energetic, crema a fost luata de Wind Power Park,
    proiectul eolian “la cheie” cumparat de Petrom in aprilie 2010,
    estimat sa intre in productie la jumatatea acestui an. Pentru acest
    proiect Petrom a alocat 100 de milioane de euro, suma incluzand
    atat achizitia (5-8 milioane de euro, potrivit estimarilor din
    piata), cat si dezvoltarea acestuia. Totusi, “valoarea
    tranzactiilor a fost dezvaluita doar in 46% dintre afaceri, o rata
    usor mai scazuta decat in anul precedent – 50%”, spune
    reprezentanta Ernst & Young. Firma de consultanta a estimat, in
    aceste conditii, ca piata de fuziuni si achizitii a scazut anul
    trecut cu 14% fata de 2009, ajungand la circa 2,47 miliarde de
    euro. Cumparatorii au fost cu precadere straini (in 51% dintre
    afaceri), situatie apropiata de cea din 2009 (53%).

    Numarul de tranzactii de peste hotare a ramas relativ mic atat
    in valoare. Anul trecut o singura companie romaneasca si-a inchis
    operatiunile din Bulgaria, iar o alta a renuntat la activitatile
    din Kazahstan. Cat priveste originea capitalurilor straine
    implicate in tranzactii, cele mai multe includ Germania (in 11
    tranzactii), Franta (7), Ungaria (5), Austria (4) si Marea Britanie
    (4).

    La o privire ceva mai critica, totusi, 2010 se dezvaluie ca un
    an in care nivelul tranzactiilor si al achizitiilor este mai redus
    decat cel din anii care l-au precedat. Mai mult, previziunile
    pentru anul in curs se plaseaza la un nivel comparabil. “Nu ne
    putem astepta la minuni, mai ales ca tranzactiile tind sa dureze
    din ce in ce mai mult. De-abia peste doi ani se poate vorbi
    intr-adevar de o revenire”, declara recent Ioana Filipescu,
    managing director al Raiffeisen Investment Romania.

  • Unde sunt onorariile de alta data ale consultantilor de M&A?

    Cu toate acestea, piata consultantei de M&A poate fi
    estimata anul trecut la peste 5 mil. euro, fata de un nivel de sase
    ori mai mare in anii buni, 2006-2008. Odata cu criza, a inceput o
    perioada neagra pentru consultanti, care au vazut cum numarul
    clientilor se prabuseste de la o perioada la alta, iar concurenta
    pentru aceleasi tranzactii a devenit mult mai puternica. Cum au
    rezistat, ce fac in prezent?

    “Munca acopera doua segmente. Diagnosticul strategic al pietei
    si al companiei respective, soldat cu anumite recomandari de
    actiune si daca firma agreeaza rationamentul consultantului,
    executia mandatului, adica vanzarea, cumpararea, consolidarea. In
    unele cazuri, mandatele de achizitie au si componenta de asigurare
    a finantarii necesare”, spune Doru Lionachescu, partener principal
    al casei de investitii Capital Partners.
    Altfel spus, mandatul unui consultant incepe cu analiza pietei si a
    companiei, in functie de care recomanda o anumita strategie,
    respectiv vanzarea unei anumite participatii, cumpararea unei
    companii sau amanarea procesului. Oamenii din industrie spun au
    fost cazuri in care au oferit indicatii diferite de strategia pe
    care un cumparator sau un vanzator dorea sa o urmeze.

    “De multe ori este mai indicat sa se amane o tranzactie decat sa
    fie aruncata pe piata cu nepasare, doar pentru a vedea ce se
    intampla”, spune Matei Paun, managing partner al BAC
    Investments.
    Este vorba de saptamani si luni de analiza financiara, care se duc
    la intalniri cu clientii in care se discuta solutiile si
    propunerile concrete, adauga Ioana Filipescu, managering partner al
    Raiffeisen Investment. La fiecare tranzactie lucreaza 3-4
    consultanti cu experienta, care pe parcursul celor 6-9 luni, cat
    dureaza in medie o tranzactie, realizeaza sute de pagini de
    documente si au zeci de intalniri cu potentiali clienti.
    Mai exista si situatii in care proprietarul este convins ca vrea sa
    vanda sau sa cumpere si mandateaza direct casa de investitii, fara
    sa fie nevoie de o analiza in prealabil. Cu toate acestea, multe
    dintre tranzactii se fac fara un consultant, mai puncteaza oamenii
    din aceasta industrie.

    CINE SUNT CONSULTANTII DE M&A SI CE TRANZACTII AU
    FACUT?
    “Cred ca sunt in jur de 15-18 jucatori cu adevarat activi,
    pozitionati pe patru paliere competitionale”, spune Lionachescu. El
    se refera la marile banci internationale de investitii, fara
    prezenta permanenta in Romania, care se implica in tranzactiile
    mari, asa cum este cazul Credit Suisse, Deutsche Bank, JP Morgan,
    Goldman Sachs, Citi si Rotschild, la bancile comerciale regionale
    care au divizii specializate, Raiffeisen, Unicredit, ING, BRS,
    Eurobank, si la firmele din Big 4 (PwC, Deloitte, Ernst &
    Young, KPMG). Exista insa si companiile independente, categorie in
    care intra Altria Capital, BAC Investment, Capital Partners sau A-Z
    Capital.

    “Ca si numar de persoane, estimez ca exista aproximativ 100 de
    romani si expati din Romania care au ca activitate principala
    consultanta pentru fuziuni si achizitii, incluzand aici si un numar
    semnificativ de romani care lucreaza in centrele financiare de la
    Londra, Paris, Frankfurt si Viena”, este de parere Ioana
    Filipescu.

    Potrivit datelor din Anuarul Top Tranzactii editat anul trecut
    de Ziarul Financiar, una dintre cele mai mari tranzactii din 2009
    si inceputul anului 2010 – dintre Cosmote si Zapp – a avut ca si
    consilieri Citigroup si Rotschild (de partea cumparatorului) si BNP
    Paribas (de partea vanzatorului). O alta tranzactie, preluarea de
    catre SGAM, un fond al Société Générale, a unei participatii
    minoritare din MedLife, a avut drept consilieri pe cei de la
    Raiffeisen Investment (de partea vanzatorilor). In alti ani,
    Raiffeisen Investment a fost de partea Groupama in achizitia Asiban
    si de partea vanzatorilor Proton Technologies, BAC Investment a
    fost implicata in vanzarea Sitel Group, Altria Capital in vanzarea
    Diamedix, PwC in preluarea La Fourmi, in achizitia Upground, KPMG
    s-a implicat in preluarea Expo Market Doraly, a Frigotehnica si a
    Unita.

    CONTINUAREA IN PAGINA URMATOARE
    ->>>>>>>>>>

  • Retrospectiva 2010 – Frana la fuziuni si achizitii

    Cel putin pentru piata de fuziuni si achizitii, anul 2010 a fost
    aproape dezastruos. Cifrele seci spun ca numarul de tranzactii
    semnate pe parcursul anului s-a ridicat la putin peste 100, cu 25%
    sub nivelul inregistrat in 2009, dar cu mult mai departe de varful
    din anul precedent, cand au fost incheiate peste 180 de achizitii,
    anul fiind mai prost chiar si decat 2005. Lucrurile stau chiar mai
    rau cand vine vorba de bani; tranzactiile din acest an au insumat
    doar 716 milioane de euro, cand in alti ani valoarea ajungea de
    ordinul miliardelor de euro. Pe scurt, suma a fost cam la jumatate
    fata de cea din 2009, un an mai slab decat 2004, cand piata
    ajunsese la 1,7 miliarde de euro si, un an mai tarziu, a explodat
    pana la un varf de 6,8 miliarde de euro, potrivit datelor
    Raiffeisen Investment.

    Dincolo de cifre, exista insa si cateva nuante. Cele mai multe
    dintre achizitiile materializate anul acesta pot fi explicate prin
    faptul ca preturile nu mai sunt la fel de mari ca in alti ani. Pe
    de alta parte, cumparatorii au profitat de situatia de criza si de
    dificultatile economice in care se aflau vanzatorii pentru a obtine
    conditii mai bune la negociere sau pentru a intra in posesia unor
    afaceri pe care altfel n-ar fi putut sa le cumpere, fie pentru ca
    erau prea scumpe, fie pentru ca proprietarii nu erau interesati sa
    vanda. Practic, asa se justifica atat valoarea mica a pietei, cat
    si numarul in scadere al tranzactiilor, cu atat mai mult cu cat o
    parte dintre vanzatori au preferat sa mai astepte pana cand isi va
    mai reveni economia sau macar pana cand afacerea va fi mai stabila
    asa incat sa obtina un pret mai bun.


    Trebuie spus totodata ca nu doar cea mai mare tranzactie din
    acest an – proiectul de birouri Floreasca Business Park din nordul
    Capitalei care a fost recent cumparat de fondul sud-african de
    investitii New Europe Property Investments pentru 100 de milioane
    de euro -, dar si alte cateva din fruntea clasamentului au fost in
    domeniul imobiliarelor, poate unul dintre cele mai afectate de
    criza. De altfel, pentru achizitia de astfel de proprietati au fost
    cheltuite anul acesta cele mai mari sume de bani, mai exact 146 de
    milioane de euro, conform Raiffeisen Investment, cifra care nu ia
    insa in calcul datoriile companiei achizitionate.

    Al doilea domeniu pe lista este retailul, unde au fost semnate
    tranzactii de 144 de milioane de euro; aici, vanzarea celor 96 de
    magazine Plus Discount din Romania catre Lidl, divizia de discount
    a grupului austriac Kaufland, pentru o suma estimata la 80 de
    milioane de euro este cea mai mare din industrie, urmata de
    preluarea Minimax Discount de catre grupul Mercadia Holland BV,
    dezvoltatorul magazinelor de proximitate Mic.ro in Capitala.


    Nu in ultimul rand, si sectorul energetic a fost una dintre
    vedetele acestui an pe piata de fuziuni si achizitii. Este vorba
    despre proiectul eolian “la cheie” cumparat de Petrom in aprilie
    2010, Wind Power Park, estimat sa intre in productie la jumatatea
    lui 2011. Pentru proiect, Petrom a alocat 100 de milioane de euro,
    suma incluzand atat achizitia (5-8 milioane de euro, potrivit
    estimarilor din piata), cat si dezvoltarea. Peisajul a fost
    completat de multe alte tranzactii cu valori reduse, de cateva
    milioane de euro, situatie intalnita si in domeniul serviciilor
    medicale, spre exemplu.

    Anul viitor este privit totusi cu oarecare optimism de cei
    implicati in piata de fuziuni si achizitii. Practic, toti cad de
    acord asupra faptului ca in 2010 a fost atins pragul de jos, iar in
    cel mai rau caz, tranzactiile semnate vor ramane la acelasi nivel
    si in 2011. “Nu ne putem astepta totusi la minuni anul viitor, mai
    ales ca tranzactiile tind sa dureze din ce in ce mai mult. De-abia
    peste doi ani se poate vorbi intr-adevar de o revenire”, spune
    Ioana Filipescu, managing director al Raiffeisen Investment
    Romania.

  • Expertii straini recomanda bancilor grecesti sa-si fuzioneze subsidiarele din Romania si Bulgaria


    Focus citeaza
    opiniile reprezentantilor FMI, ai Bancii Centrale Europene si ai
    Comisiei Europene, care au discutat saptamana trecuta la Atena
    posibilele optiuni pentru recapitalizarea si consolidarea bancilor
    din Grecia, in conditiile in care pietele externe sunt practic
    inchise pentru statul elen si pentru institutiile bancare din
    aceasta tara, ce isi sustin lichiditatea prin credite de la Banca
    Centrala Europeana.

    Expertii FMI, ai BCE si ai CE
    considera ca fuziunile intre bancile grecesti, de care s-a tot
    vorbit in ultimele luni, n-ar reusi sa asigure recapitalizarea,
    intrucat “atunci cand doi saraci hotarasc sa se casatoreasca, nu
    inseamna ca devin automat bogati”. Pe de o parte, expertii au
    incurajat bancile sa caute investitori strategici in strainatate;
    pe de alta parte au avertizat ca investitorii straini nu au
    incredere in Grecia si nu-si vor asuma riscuri, atata vreme cat
    piata elena le ofera impozite mari si o legislatie a muncii
    nefavorabila pentru angajatori.

    Asa se face ca expertii au
    ajuns in cele din urma la solutia vanzarii subsidiarelor de banci
    grecesti din sud-estul Europei: o subsidiara solida din Romania sa
    preia o alta mai slaba din Bulgaria, de pilda, sau poate invers.
    Conform FMI, aceasta ar reduce costurile de operare si ar creste
    profitul, iar concurenta dintre bancile grecesti ar continua fara
    problemele de orgoliu sau de suprapunere a atributiilor care ar
    aparea in cazul unei fuziuni. “Gasiti bani sau vindeti” a fost
    sugestia expertilor, potrivit ziarului elen To Vima.

    O alta sugestie a fost ca
    bancile sa se alature Fondului pentru stabilitate, din care vor
    putea primi bani in schimbul cedarii catre stat a unor actiuni
    preferentiale, iar daca in cinci ani o banca nu returneaza banii
    catre Fond, atunci actiunile vor deveni actiuni ordinare, cu
    drepturi de vot aferente. In plus, statul va avea dreptul sa-si
    numeasca un reprezentant in consiliul director al bancii, cu drept
    de veto in decizii.

    Sensul acestor recomandari este
    ca bancile grecesti sa-si poata majora capitalul si astfel sa-si
    poata reduce dependenta fata de Banca Centrala Europeana, care nu
    le mai poate finanta la infinit, mai ales in contextul in care
    toate previziunile vorbesc de o deteriorare a climatului economic
    in Grecia in 2011 si de noi dificultati pentru banci.

    Finantarea de la BCE
    pentru nevoile curente de lichiditate ale bancilor grecesti a
    totalizat 95,9 miliarde de euro in august, ajungana 19% din totalul
    activelor bancare, scrie Reuters.

    Intre timp, scenariile ce
    vorbesc de fuziuni continua sa fie vehiculate in presa. Ideea
    fuziunii dintre Eurobank EFG si Alpha Bank a fost respinsa de un
    oficial al Eurobank, dar contactele intre actionarii acestora
    continua, conform presei elene. Saptamana aceasta, de asemenea,
    consultantii alesi de guvern – Lazard, HSBC si Deutsche Bank Londra
    – se vor pronunta si asupra proiectului de cumparare de catre
    Piraeus Bank a Bancii Agricole si a Hellenic Postbank. Alte
    informatii vorbesc de o fuziune Piraeus-Marfin, in timp ce National
    Bank of Greece si-a majorat capitalul cu 2,8 miliarde de euro,
    vanzandu-si 20% din actiuni catre Turkish Finanz Bank.

    La jumatatea lui octombrie,
    bancile grecesti vor trece un nou test de credibilitate, de asta
    data organizat de autoritatile elene – un test de solvabilitate si
    rezistenta la socuri financiare care va urmari mai exact profilul
    fiecarei banci, expunerea la titlurile de stat elene, investitiile
    in strainatate si politica de creditare. La testul de stres
    financiar organizat de autoritatile monetare europene in vara
    pentru 91 de banci din Europa, o singura banca greceasca a ratat
    testul – ATEBank.

  • Valoarea fuziunilor si achizitiilor la nivel mondial a depasit 1.000 de miliarde dolari in acest an

    Comparativ cu primele sapte luni ale anului trecut, valoarea
    fuziunilor si achizitiilor a crescut cu 10% in acest an si ar putea
    indica o accelerare in a doua jumatate a lui 2010.
    Companiile devin mai increzatoare, ca urmare a constituirii de
    rezerve financiare si a declinului costurilor imprumuturilor,
    considera o parte a bancherilor.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cinci oameni au pe maini investitii de peste un miliard de euro

    Nicolae Albu, Bogdan Bilaus, Dan Nicu, Gabriel Goia si Dan
    Popovici conduc departamentele de plasare a activelor din cadrul
    celor mai mari cinci firme de administrare a activelor de pe piata
    locala – Erste AM, Raiffeisen AM, BRD AM, BT AM, respectiv OTP
    AM.

    Cei cinci decid in baza unor analize riguroase ce actiuni sunt
    suficient de lichide si au potenţial pentru a fi incluse in
    portofoliul unui fond de actiuni, ce obligatiuni aduc un profit mai
    mare decat un depozit bancar si negociaza cu bancile dobanzi mai
    mari la depozite. Tot ei sunt responsabili de randamentul
    fondurilor deschise sau inchise de investitii.

    Cititi mai multe pe
    www.zf.ro

  • Sfat pentru proprietari: Nu vindeti tot, luati un partener

    “Cea mai buna oferta in M&A nu mai este sa vinzi si sa iesi
    pentru ca esti penalizat. Insa genul de cerere prin care iti cauti
    un partener ca sa dezvolţi poate genera rezultate foarte bune”, a
    spus Ioana Filipescu intr-un interviu acordat ZF.

    Printre antreprenorii care recent au facut un exit partial din
    companie se numara cei trei actionari ai grupului Noriel care au
    vandut 40% din business catre fondul de investitii Axxes Capital,
    reprezentat de Horia Manda, dar si Eric Kish, unul dintre primii
    angajati ai lui Dinu Patriciu in grupul Rompetrol, care a vandut
    56% din compania de outsourcing a serviciilor de resurse umane
    SmarTree.

    Mai multe amanunte pe www.zf.ro