BusinessMagazin

Tag: fructe

  • Replica medicilor pentru Cătălin Rădulescu: „Reacţia furibundă a unui muribund. Neruşinare fără margini”

    Medicul Valentin Boldea din Galaţi a declarat, pentru MEDIAFAX, că declaraţia lui Rădulescu „este reacţia furibundă a unui muribund”.

    „Este un om supărat. El este medic şi este furios. Este reacţia furibundă a unui muribund din punct de vedere intelectual şi politic. În rest este can can, nu poţi să iei ce ai dat. Nu este normal să
    alunge pe cineva din ţară, este opţiunea fiecăruia. Până acum, medicii nu au fost daţi afară din ţară, dar fiecare are dreptul să-şi aleagă propriul drum profesional şi personal. Să nu mai zicem că toate creşterile de care vorbeşte nu sunt aşa spectaculoase. Au primit doar medicii din spitale, medicii de familie sunt mult în urmă”, a spus medicul Valentin Boldea.

    La rândul său, medicul Vasi Rădulescu este de părere că majorarea salariilor medicilor a fost un act de normalitate.

    „Era nevoie de aşa ceva, iar cel mai mult au simţit asta medicii rezidenţi. Eu îmi aduc aminte că am început rezidenţiatul cu 770 de lei salariu lunar. O ruşine. Acum, să ieşi, în calitate de politician, dar şi ca absolvent de medicină, spunând că medicii ar trebui să dea salariile înapoi sau să plece din ţară doar pentru că partidul tău a picat în jos la alegeri şi ţara dă un semnal puternic că nu-ţi mai doreşte formaţiunea e o neruşinare fără margini. E, pe undeva, o recunoaştere că ai mărit salariile în scop pur electoral, să-ţi asiguri bazin de votanţi. E o constrângere. Dar nu mă mai miră nimic din ce vine de la astfel de specimene”, a declarat pentru MEDIAFAX medicul Vasi Rădulescu.

    Medicul primar dr. Livia Davidescu, din Craiova, a spus, pentru MEDIAFAX, că dacă ar fi invitată să aibă un dialog imaginar cu Cătălin Rădulescu, l-ar întreba dacă ieşirea sa publică reprezintă punctul de vedere al partidului pe care îl reprezintă.

    Citiţi mai mult pe mediafax.ro.

  • 78% dintre vânzătorii din România de legume şi fructe au fost sancţionaţi de ANPC

    Aflată, de la începutul lunii aprilie, în a doua etapă de control a operatorilor economici care comercializează legume şi fructeproaspete în lanţuri de magazine de tip hipermarket şi supermarket, depozite şi pieţe en-gros, Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC) a verificat, la nivelul întregii ţări, modul în care sunt respectate prevederile legale privind protecţia consumatorilor în domeniul menţionat, potrivit unui comunicat de presă trimis de reprezentanţii ANPC.

    Astfel, acţiunile de control, desfăşurate până la această dată, au următoarele rezultate:

    –    Au fost controlaţi 678 operatori economici, dintre care la un număr de 532 (78%) s-au constatat abateri de la prevederile legale în vigoare;

    –   A fost verificată o cantitatea 487 tone fructe şi legume proaspete din care 60 tone (12 %) nu se încadrau în prevederile legale.

    – Ca urmare a deficienţelor constatate, au fost dispuse următoarele măsuri:

     –    oprirea definitivă şi retragerea de la comercializare a circa 9,5 tone de fructe şi legume, în valoare de 60.479 lei, produse improprii consumului uman;

     –  oprirea temporară de la comercializare a cca.135 tone fructe şi legume în valoare de 204.852  lei, până la remedierea neconformităţilor constatate;

     –   aplicarea de 608 sancţiuni contravenţionale dintre care 260 avertismente şi  348 amenzi contravenţionale în valoare de 1.723.600 lei pentru încălcarea reglementărilor privind protecţia consumatorilor.

     În cursul acţiunilor de control, s-au constatat o serie de abateri precum: fructe şi legume lovite, deshidratate, cu pete, pulpă moale, depreciate calitativ; fructe şi legume nesortate  – calitatea fructelor expuse nu corespunde cu cea afişată; fructe si legume depreciate, care prezintă părţi moi, alterate, pătate, cu urme de boli de depozit, atacate de mucegai, improprii consumului; nu sunt respectate criteriile de calitate pentru încadrarea la calilatea I; legume şi fructe fără etichete cu elementele de identificare şi caracterizare; neafişarea informaţiilor privind ţara de origine şi calitatea legumelor şi fructelor comercializate în vrac; legume şi fructe din afara României la care nu s-au găsit informaţii în limba româna privind denumirea produsului, specia, soiul (dacă este cazul), ţara de origine; neafişarea preţurilor de vânzare; neconcordanţe între preţul afişat la raft şi cel marcat pe bonul de casă;   nerespectarea cantităţii nete la legumele şi fructele preambalate (ex:cartofi albi plasă 2 kg , produsul cântărea în realitate 1,974 kg, lămâi la plasă de 500 gr., cantitate reală – 0,470 gr., ghimbir la caserolă de 200 grame având în realitate 188 grame); comercializarea legumelor şi fructelor utilizând practici incorecte, privind originea acestora (ex: legume şi fructe import Turcia, China, Egipt, comercializate ca având provenienţa România); neconcordanţa informaţiilor privind provenienţa, respectiv cea înscrisă pe ambalajul sau avizul produsului şi cea înscrisă pe eticheta de la raft (pe etichetă apar două sau trei variante de ţară de origine, de ex; România, Bulgaria, Grecia, consumatorii fiind induşi în eroare);     comercializarea legumelor cu calibre diferite, diferenta intre calibrul mic şi calibrul mare fiind de 75%;     informare incorectă a consumatorilor (ex: era afişat, în imediata apropiere  a legumelor sau fructelor, cu litere mai viu colorate, sintagma” IEFTIN”, fără a se face dovada, în magazin, a vreunui avantaj legat de preţ la achiziţionarea acestor produse.

     

     

  • Operaţiunea „Demetra”: Peste 80 de tone de legume şi fructe, confiscate

    Potrivit unui comunicat transmis, duminică, de Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor, începând de joi au avut loc mai multe controale la nivel naţional pentru depistarea reziduurilor de pesticide din legumele şi fructele provenite atât din comerţul intracomunitar, cât şi din import.

    Acţiunea este parte a operaţiunii de control „Demetra”, aflată sub coordonarea Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală.

    Inspectorii sanitari-veterinari au verificat toate mijloacele de transport sigilate de către inspectorii ANAF.

    Citiţi mai mult pe mediafax.ro.

  • Kaufland vrea să cultive legume pe acoperişurile unor clădiri din România

    Motivaţie:

    Agricultura urbană sau „grădinăritul pe balcon” este o ocupaţie din ce în ce mai întâlnită, spun reprezentanţii Kaufland România. Potrivit unui studiu al companiei, 7 din 10 români practică agricultura urbană, cultivând la domiciliu legume, verdeţuri sau fructe. Prin iniţiativa Grădinescu, Kaufland îşi propune să reinventeze conceptul de hipermarket în România şi propune din nou un model de responsabilitate. Pe lângă rolul estetic şi educativ, grădinile de pe acoperiş şi din exteriorul parcărilor aduc şi avantaje pentru mediul înconjurător, prin purificarea aerului şi reducerea poluării, a zgomotelor şi reglarea umidităţii.

    Descrierea proiectului:

    În vara anului 2017, Kaufland România a lansat prima reţea de grădini urbane comunitare, transformându-şi acoperişurile şi exteriorul parcărilor şi al magazinelor în spaţii verzi cultivate cu legume, fructe, arbuşti, plante aromatice şi flori, care pot fi folosite de comunitate, potrivit informaţiilor trimise de reprezentanţii companiei. Grădinescu, cum este denumit proiectul dezvoltat de Kaufland împreună cu partenerii de la Asociaţia Institutul de Cercetare în Permacultură din România, promovează grija faţă de natură, spiritul comunitar şi susţine dezvoltarea agriculturii urbane prin propriul exemplu. De asemenea, Grădinescu îşi propune să îi familiarizeze pe copii şi adulţi cu grădinăritul şi uşurinţa de a avea o alimentaţie sănătoasă chiar şi în mediul urban. Grădinile deservesc şi ca spaţiu de învăţare pentru şcolile şi grădiniţele din zonă sau ca spaţiu de evenimente comunitare.
    Proiectul Grădinescu constă într-o reţea de nouă grădini urbane comunitare, dintre care trei amplasate pe acoperişurile magazinelor Kaufland, patru în parcările sau în spatele magazinelor şi două în şcoli din Capitală.
    O grădină urbană cuprinde: o zonă de peisaj comestibil, o zonă de loturi individuale de legume, un solar, o răsadniţă şi vermicompost, o livadă ce va fi plantată în toamnă, un spaţiu multifuncţional pentru  evenimente (proiecţie de film, loc de joacă, pajişte), un spaţiu de lucru amenajat special pentru co-working (prevăzut cu Wi-Fi, ceai şi alte facilităţi), ochiuri de apă, sistem de irigaţii, hotel de insecte. Grădinile urbane amenajate în cadrul hipermarketurilor Kaufland sunt comestibile şi decorative, pe diferite tematici, în funcţie de magazine, cu legume şi fructe, plante aromatice, exotice, livezi, solarii, sere, parcele care pot fi adoptate de membri ai comunităţii vecine sau pajişti cu flori.
    De asemenea, de-a lungul anului, grădinile găzduiesc activităţi de semănare şi grădinărit, dar şi de relaxare, precum picnicuri sau vizionări de filme la cinematograful în aer liber, dar şi cursuri educaţionale desfăşurate în grădină de specialiştii institutului partener, pentru copii şi adulţi.

    Rezultate:


    În 2017, suprafaţa înverzită în Capitală datorită Kaufland se întindea pe 6.200 de metri pătraţi, iar 520 persoane au participat la atelierele, cursurile şi evenimentele găzduite în grădinile Kaufland.

    Cifră de afaceri netă (anul financiar 2017-2018)
    ~2,2 mld. euro

    Număr de angajaţi
    > 15.000

    Valoarea investiţiei
    > 300.000 euro

  • Acţiunea „Demetra”, la o zi după ameninţările lui Dragnea cu demiterea: Inspectorii fiscului şi ai vămii încep verificarea importurilor de legume şi fructe

    Din dispoziţia ministrului Finanţelor Eugen Teodorovici şi a preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală Mihaela Triculescu, inspectorii antifraudă vor controla achiziţiile intracomunitare şi importurile, transporturile care tranzitează punctele de trecere a frontierei şi reţelele de vânzare en-gros şi en-detail ale acestor produse.
     
    Pentru prevenirea şi combaterea fraudei fiscale şi vamale, inspectorii antifraudă verifică în detaliu toate etapele ciclului de comercializare a legumelor şi fructelor până la vânzarea către consumatorul final, cu precădere în legătură cu legalitatea achiziţiilor intracomunitare şi importurilor, corectitudinea actelor de provenienţă şi de însoţire a produselor, corespondenţa cu realitatea a facturilor, chitanţelor şi bonurilor fiscale.
     

  • O investiţie extrem de bănoasă: Plantaţia cu care câştigi 50.000 de euro pe hectar

    „În acest moment, producţia nu poate acoperi cererea existentă. Viitorul este în administrarea unor suprafeţe mari, de 20-30 de hectare“.
     

    Investiţia iniţială pentru o plan­ta­ţie „la cheie“ de fructe goji pe un teren de un hectar se ridică la aproximativ 15.000-18.000 de euro, iar primele roade apar după trei ani de la plantaţie, dacă sunt respectate toate recoman­dările specialiştilor.

    Producţia pentru un hectar ajunge până la 7.000 de kilograme, ceea ce înseamnă venituri de aproape 50.000 de euro, la preţul ac­tual al pieţei, de circa 6-7 euro/kilogram, spune Adrian Nicolae, un producător de goji cu o experienţă de şapte ani pe piaţă.
     

  • Cum trecem mai repede de la piept de pui la grătar cu cartofi prăjiţi şi salată la somon şi fructe de mare cu sos de şampanie?

    Nu ştiam ce înseamnă somon, fructe de mare, carpaccio sau burrata.
    Nu ştiam pentru că nu aveam de unde să ştim, pentru că nu eram umblaţi în afară.
    Comunismul nu i-a lăsat pe oameni să plece peste graniţă de teamă că ar fi intrat în contact cu lumea occidentală, care evoluase mai mult. Acum suntem liberi şi 3,5 milioane de români trăiesc şi lucrează în afară. Niciun război nu a dus la această migraţie externă.
    De multe ori noi, cei care am rămas în ţară, vedem aceste plecări ca pe un lucru rău, pentru că România se depopulează, comune şi sate întregi rămân fără oameni, iar economia rămâne fără forţă de muncă, aproape cea mai bună.
    În ţară companiile au rămas să se descurce fie cu tinerii care se plimbă dintr-un job în altul, să experimenteze, fie trag de oamenii care sunt aproape de pensie să mai rămână să mai lucreze pentru că nu au cu cine să îi înlocuiască.
    După 20 de ani, după 10 sau după 5 ani, o parte din cei plecaţi în afară au ajuns pe poziţii executive în multinaţionale. De aici au început să cutreiere lumea ca expaţi, azi la Londra, peste un an la Geneva, apoi în Dubai.
    Business MAGAZIN îşi propune ca pe parcursul următoarelor luni şi ani să-i scoată în faţă pe românii care au ajuns să lucreze în corporaţiile externe sau pe cei care şi-au făcut un business în afară. Cu ajutorul lor, dar şi cu ajutorul „căpşunarilor”, România se internaţionalizează în fiecare zi, o parte din experienţa lor, o parte din ceea ce au învăţat ei în afară, ajunge în România prin diverse forme.
    Pe lângă faptul că avem nevoie de banii lor pentru a acoperi ceea ce noi consumăm din import, avem nevoie şi de knowledge-ul lor, pentru care nu plătim nimic.
    Poate că o parte dintre ei se vor întoarce în România peste ani, şi atunci businessul românesc va mai pune o cărămidă.
    După căderea comunismului, polonezii, ungurii, cehii şi-au deschis graniţele şi pieţele pentru a-şi lăsa cetăţenii să plece în afară, să vadă cum e, iar pe de altă parte să intre multinaţionalele care au venit cu experienţă, cu knowledge, cu acces la pieţele externe, cu finanţare, cu salarii mai mari.
    În timp ce ungurii îşi trimiteau o generaţie de tineri în afară pentru a se şcoli, noi încă trăiam din sloganul „Nu ne vindem ţara” şi „Voi nu aţi fost aici să mâncaţi salam cu soia”.
    După 2000, lucrurile au început să se schimbe, iar apropierea de NATO şi Uniunea Europeană ne-a adus în postura de a începe să învăţăm ce înseamnă internaţionalizarea Românei.
    Primul deceniu după ’90 se vede acum în business. România nu are nicio companie în top 10 regional, prima fiind Dacia, pe locul 14. Companiile poloneze, cehe, ungare sunt peste tot în această zonă pentru că au avut de la cine să înveţe ce înseamnă ieşirea din propriile graniţe.
    Noi nu avem nicio companie regională, nici de stat, nici privată, care să fie prezentă în toate ţările din Europa Centrală şi de Est, o piaţă de peste 100 de milioane de locuitori.
    Nu suntem prezenţi şi pentru că nu am avut cu cine, nu am avut români care să fi lucrat în afară şi care să ştie ce înseamnă lumea multinaţionalelor.
    Ca să discuţi cu bancherii de la Londra trebuie să ştii şi să fii din lumea lor. Nu poţi să le ceri lor să înveţe cum este lumea din Vaslui sau Teleorman. Milioanele de dolari se obţin atunci când pe masă sunt fructe de mare, somon sau carpaccio. Pentru că şi costă mai mult.
    Micii sunt ieftini, sunt buni, dar arată că nu poţi să faci business mare acolo.
    Pentru ca firmele româneşti să crească mai repede decât o fac acum, trebuie să aibă şi oameni mai buni. Pe piaţa locală găseşti oameni buni, dar fără ca aceştia să fie internaţionali nu poţi să vezi dincolo de propriul gard. Când lucrezi cu cifre mari, şi pieţele sunt mai mari.
    România are nevoie mai întâi ca românii care lucrează în afară să înveţe, să ocupe poziţii şi funcţii în companiile globale, pentru ca apoi o parte din această experienţă să fie transferată în România. Avem nevoie de experienţe externe, avem nevoie de rigoare, avem nevoie să ştim care este limbajul businessului mare, avem nevoie de contacte externe, avem nevoie de acces la finanţarea externă, dacă vrem ca firmele româneşti să devină campioane, măcar regionale.
    Degeaba avem resurse interne dacă nu ştim ce să facem cu ele, dacă nu sunt oameni care să mai fi lucrat în afară cu aceste resurse. Privirea noastră este internă, este limitată, iar orice strategie se opreşte la primul judeţ întâlnit în cale. Pentru că nu am avut ocazia să lucrăm cu cifre mari, noi nu gândim în ţări, nu gândim în regiuni, nu realizăm produse şi servicii pentru lumea globală.
    Poate cu ajutorul acestor generaţii care au plecat să lucreze în afară, care acumulează în fiecare zi experienţă, la un moment dar businessul românesc le va folosi experienţa.
    Ca să trecem de la piept de pui la grătar – o formă primitivă de mâncare, fără prea multă valoare adăugată – la fructe de mare şi somon, ne trebuie ceva timp, o deschidere externă mare şi o înţelegere a faptului că există şi lucruri bune în aceste plecări externe ale românilor.

  • Povestea femeii care a strâns o avere de miliarde de dolari din dezvoltarea mai multor businessuri în care a exploatat beneficiile acestor fructe asupra sănătăţii

    Lynda Rae Resnick s-a născut pe 15 ianuarie 1943 în Baltimore, Maryland, şi a crescut în Philadelphia, Pennsylvania, în familia lui Jack H. Harris, un producător cinematografic, şi a designerului de interior Muriel Harris. Datorită meseriei tatălui său, Resnick a primit, la doar patru ani, un rol în show-ul pentru copii The Horn & Hardart Children’s Hour. După ce a absolvit liceul Harriton, antreprenoarea a fondat, la vârsta de 19 ani, agenţia de publicitate Lynda Limited.

    În timpul războiului din Vietnam, Resnick a fost implicată pentru o perioadă de timp în mişcarea antirăzboi. Deoarece i-a permis unei prietene, Daniel Ellsberg, să folosească maşina sa de copiat pentru a xeroxa documente militare secrete pe care le trimitea publicaţiei The New York Times, ea a fost urmărită de procurori timp de doi ani, însă acuzaţiile asupra sa au fost,
    într-un final, retrase. 

    Antreprenoarea a fost căsătorită de două ori. Din prima căsnicie, cu Hershel Sinay, de care a divorţat în 1969, are doi copii, Jason şi Jonathan Sinay. În prezent, este căsătorită cu Stewart Resnick, care este totodată partenerul său de afaceri. Soţii Resnick s-au întâlnit în 1960, în timp ce el era preşedinte al American Protection Industries în Los Angeles, iar ea încerca să îl convingă să colaboreze cu agenţia de publicitate pe care o deţinea.

    În 1979, Resnick a renunţat la cariera în domeniul publicităţii şi a cumpărat, alături de soţul său, brandul de livrare de flori Teleflora. Şapte ani mai târziu, după mai multe funcţii de conducere, Resnick a devenit preşedintele companiei.
    Ulterior, soţii Resnick au preluat frâiele companiei Roll Global, redenumită, în 2015, The Wonderful Company, o companie-umbrelă care deţine o serie de branduri de succes, printre care se numără Pom Wonderful, Fiji Water, Wonderful Citrus, Wonderful Orchards şi Wonderful Pistachios. De asemenea, cei doi operează o serie de ferme industriale de citrice şi nuci în California.

    În septembrie 2008, Resnik a donat 45 de milioane de dolari şi opere de artă în valoare de 10 milioane de dolari muzeului de artă din Los Angeles, pentru construirea unui nou pavilion. De asemenea, antreprenoarea face parte din conducerea mai multor fundaţii medicale, către care a făcut donaţii de milioane de dolari. 

    În 2009, ea a publicat cartea Rubies in the Orchard: How to Uncover the Hidden Gems in Your Business (Rubinele din livadă: Cum să descoperi bijuteriile ascunse în businessul tău), împreună cu Francis Willinson, în care explică ideile de business şi marketing pe care le-a folosit pentru a construi brandurile de succes pe care le deţine. Printre alte reuşite ale antreprenoarei, se numără şi un premiu Effie, obţinut în urma unei campanii dedicate zilei mamei.

    Conform Forbes International, în 2016, The Wonderful Company, sub umbrela căreia activează 11 branduri, a avut venituri anuale de circa 4 miliarde de dolari şi un număr de 8.500 de angajaţi. În prezent, averea Lyndei Resnick se ridică la 2,4 miliarde de dolari. Soţii Resnick au trei copii: Bill, Jeff şi Ilene. Cuplul locuieşte în Beverly Hills şi deţine o casă în Aspen, Colorado.

  • Un român din Alba povesteşte cum a reuşit să aibă succes cu o cultură nespecifică României: Vrei să fii milionar?

    Bogdan Sandu Ciprian, unul dintre puţinii cultivatori de aluni din judeţul Alba, a spus că aceasta este una dintre cele mai profitabile afaceri pe termen lung în agricultură deoarece doar în al şaselea an, când arbustul ajunge la maturitate, producţia per hectar generează un profit de peste 8.000 de euro, mai mare decât investiţia iniţială – circa 6.000 de euro –, fără suprafaţa de teren.

    “Am aluni pe o suprafaţă de şase hectare şi mă voi extinde pe încă patru. Afacerea am început-o de cinci ani. Plantarea se face toamna sau primăvara, alunul se cumpără cu 15-20 lei firul. Eu am mizat pe o plantaţie intensivă de aluni, iar per hectar a fost necesară o investiţie de circa 6.000 de euro, fără teren. Cu arat, discuit, frezat, făcut găuri, plantat, pus îngrăşăminte de animale, absolut tot ce este necesar. După patru ani începe să facă alune, iar cu producţia din al şaselea an îţi scoţi investiţia”, a spus corespondentului MEDIAFAX Bogdan Ciprian, prezent la Târgul Apulum Agraria, cel mai important eveniment de promovare a agriculturii judeţului Alba.

    Bogdan Ciprian a povestit că nu erau mulţi cultivatori de alune în România, în urmă cu câţiva ani, acesta fiind unul dintre motivele pentru care a mizat pe acest business.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cum a transformat un tânăr din Sibiu cea mai mare dorinţă pe care a avut-o el ca angajat intr-o afacere

    Un tânăr din Sibiu care lucra mult la birou s-a gândit că un masaj din când în când i-ar prinde bine, iar fructele proaspete i-ar da energie. A transformat dorinţa lui într-o afacere şi acum duce fructe către companii din oraş şi face masaj celor care îşi doresc puţină relaxare la serviciu.
     
    Raul Muntean încearcă să schimbe mentalităţile celor care conduc companii în Sibiu, pentru că a văzut, când a deschis afacerea sa, prin care livrează fructe proaspete la birou şi oferă angajaţilor masaj la serviciu, că sunt directori sau administratori care nu sunt de acord ca angajaţii să beneficieze de aceste facilităţi.

    ”Depinde de mentalitatea fiecăruia dintre directorii companiilor. Oamenii de regulă sunt deschişi. Sunt persoane care acceptă uşor, dar sunt şi unii care spun din start ”nu”, că de ce să le ofere masaj oamenilor, că ei vin la serviciu să muncească, nu să facă masaj. Am primit astfel de răspunsuri. Noi spunem că masajul îl relaxează pe angajat şi lucrează mai bine”, povesteşte Raul Muntean corespondentului Mediafax.

    Cel mai ieftin pachet de masaj pentru angajaţi costă 1.100 de lei lunar şi este pentru 60 de şedinţe. O şedinţă durează 15 minute, masajul fiind realizat pe un scaun special, unde maseurul are deschidere la spate, ceafă şi braţe.

    ”Este un masaj de relaxare, uscat, doar prin haine. Se bazează pe presopunctură”, a spus Raul Muntean.

    Cu fructele nu a fost la fel de greu să îi convingă pe angajatori, ba chiar a încheiat câteva contracte în cele patru luni de când a deschis afacerea.

    ”Cu fructele e mai uşor. În patru luni am reuşit să semnăm contracte cu câteva firme din Sibiu. Avem un depozit cu care colaborăm, luăm fructele de la ei şi le ducem la companii. În funcţie de cerinţă, mergem zilnic sau mai rar”, a povestit Raul Muntean.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info