Tag: franciza

  • Avem suficienţi angajaţi la videochat în ţara noastră ca să umplem Râmnicu-Vâlcea. Există 5.000 de studiouri în România

    Industria videochatului are potenţial în România: peste 100 de mii de persoane lucrează ca modele pentru videochat în studiouri sau de acasă.

    Industria videochatului are potenţial în România: peste 100 de mii de persoane lucrează ca modele pentru videochat în studiouri sau de acasă.

    “Doar în România există cel puţin 5000 de studiouri de videochat şi peste 100 de mii de modele, dintre care jumătate lucrează în studiouri şi cealaltă jumătate de acasă. Această industrie este puternică la noi şi are potenţialul de a echilibra balanţa de plăţi externe a României, dacă ar fi corect încurajată de către stat, împreună cu industria IT”, povesteşte Robert Vanderty, fondatorul Studio 20. În 2014, când s-a lansat franciza Studio20, piaţa videochatului din România era estimată la peste 100 de milioane de euro, însă până astăzi aceasta s-a triplat.

    Studioul de videochat Studio20 a depăşit 10 milioane de dolari cifră de afaceri, cu 50% mai mult faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Estimările acestui an pentru businessul  Studio20 sunt de 15 milioane de dolari. “Până în acest moment, am reuşit să depăşim cu puţin pragul de 10 milioane de dolari, însă avem toate motivele să credem că ne vom atinge targetul stabilit pentru acest an, mai ales că vom avea trei noi locaţii, dintre care două vor fi deschise chiar în luna Octombrie”, declară Mugur Frunzetti, investitor în sistemul de franciză Studio20.

    Cel mai cunoscut studio de videochat glamour, Studio20, a ajuns la 15 francize, două dintre acestea urmând să fie deschise în această lună. Astfel, Studio20 deţine acum patru francize în Bucureşti şi câte una în Braşov, Cluj-Napoca, Craiova, Piteşti, Ploieşti, Oradea, Timişoara, Cali (Columbia), Budapesta (Ungaria), Los Angeles (SUA) şi Curacao.

    Studio20 din zona Unirii rămâne cel mai mare studio de videochat, 1500 mp, însă investiţia cea mai mare este în studioul de videochat din Los Angeles, peste 500 de mii de dolari. În studioul de videochat glamour de la Unirii s-au investit peste 800 de mii de lei în decoruri moderne, aparatură de ultimă generaţie, cum ar fi camere şi televizoare UltraHD sau ochelari VR. La anul, Studio20 vrea să se extindă cu 10 noi studiouri de videochat în ţări precum Serbia, Rusia, SUA, Cehia şi Slovacia.

  • Două concepte româneşti merg la Paris: Un local mixt 5 to go şi Donuterie a fost deschis în Capitala Franţei

    Un concept ce cuprinde o cafenea 5 to go şi o gogoşerie Donuterie a fost deschis în Franţa, mai exact în centrul Parisului. Localul poartă ambele branduri şi este operat de un partener local al celor două afaceri antreprenoriale româneşti.

    „Ridicăm toate pânzele sus şi am încredere că vom face o figură frumoasă în Franţa, aici unde industria HoReCa este una dintre cele mai performante din lume!“, spune Radu Savopol, cofondator al 5 to go, cel mai extins jucător de pe piaţa locală a cafenelelor. Şi în România compania s-a extins tot prin parteneri, mai exact prin francizaţi.

    Acelaşi este modelul şi peste hotare, unde reţeaua are planuri să continue expansiunea. Mai exact, sunt în plan alte câteva localuri în Franţa şi urmează apoi piaţa din Marea Britanie.

    Astăzi, 5 to Go are 250 de cafenele în Bucureşti şi în ţară şi începe expansiunea internaţională. Conceptul a luat naştere în anul 2015, odată cu lansarea primei cafenele în apropiere de Piaţa Lahovari, la câţiva paşi de Teatrul Ţăndărică. Un an mai devreme a apărut pe piaţă şi Donuterie, un alt brand românesc construit în jurul ideii de gogoşi ca în filmele americane. Pe site-ul companiei apar acum 12 localuri şi există planuri de dezvoltare în franciză.


     

  • Fornetti: Dezvoltarea produselor Fornetti congelate pentru acasă

    Pentru a împiedica scăderile generate de vânzările clasice, dar şi pentru a le oferi consumatorilor posibilitatea de a fi eficienţi si rapizi în cumpărarea produselor, compania Fornetti a reambalat în cantităţi mai mici, de 1 kg, produsele de patiserie din portofoliu, făcând posibilă coacerea lor în cuptoarele de acasă ale clienţilor.

     

    Descrierea inovaţiei:

    După aproape 20 de ani în care produsele Fornetti au putut fi achiziţionate doar coapte, la magazinele partenere, compania a decis introducerea pe piaţă a unei game noi, dezvoltate special, pentru a putea fi coapte în cuptoarele proprii ale clienţilor. „În acest fel, consumatorii se pot bucura de ele calde, proaspete, acasă, oricând au poftă. Gama nouă permite ca acestea să fie coapte exact ca la magazinele Fornetti, având la dispoziţie doar un cuptor normal, pe gaz sau electric. Ele fac parte din gama «Hai să coacem acasă», aflată spre achiziţie la magazinele din franciza Fornetti şi la Penny”, spun reprezentanţii companiei. Ideea a pornit de la departamentul comercial, ca scop principal de a susţine partenerii din franciză în perioada de lockdown, în proces fiind implicat şi departamentul de marketing al companiei.

     

    Elementul de noutate:

    Traficul redus şi direcţionarea consumului în proporţie de 65% către comenzile online a dus la o scădere a vânzărilor clasice. Reambalarea şi dezvoltarea produselor pentru a fi coapte acasă este o premieră în istoria de aproape 20 de ani a companiei Fornetti. În plus, acestea pot fi cumpărate şi online, prin platformele de food delivery.

     

    Efectele inovaţiei:

    Apărute in luna aprilie, produsele s-au bucurat de mare trecere în rândul consumatorilor care, spun reprezentanţii Fornetti, având în vedere situaţia acestui an, au preferat să petreacă foarte puţin timp în magazine, cât mai puţin în contact cu alţii, preferând, aşadar, o achiziţionare rapidă a produselor.

  • Pe tăcute, grupul german Metro a dus reţeaua LaDoiPaşi la aproape 1.400 de magazine în franciză şi se bate cu Profi pentru titlul de cel mai extins retailer

    LaDoiPaşi este un concept lansat de grupul german Metro în 2012.

    Reţeaua de magazine în franciză LaDoiPaşi, lansată de Metro, va ajunge la final de 2020 la 1.400 de unităţi, urmând a se bate cu Profi pentru poziţia de cel mai extins retailer din România.

    „O să avem  un total de 1.400 de magazine (sub umbrela LaDoiPaşi – n.red.), suntem un partener pentru antreprenorii locali şi împreună construim businessuri de durată. Iar planul este ca, până în 2023, să ajungem la 2.000 de magazine la nivel naţional“, spune Adrian Ariciu, CEO-ul Metro Cash&Carry România.

    Aceste spaţii de retail sunt operate de antreprenorii care le deţin, nu de Metro, care are 30 de magazine proprii pe format cash&carry. Acestea din urmă nu se adresează clientului final, ci revânzătorilor (micilor comercianţi) şi companiilor din HoReCa.
    Reţeaua LaDoiPaşi a fost lansată în 2012 de Me­tro Cash & Carry ca o soluţie pentru hemoragia din comer­ţul tradiţional care pierdea – şi încă pierde – câteva mii de un­ităţi an de an.

    Adrian Ariciu spune că sunt mai multe elemente care au influenţat ritmul de creştere accelerat al reţelei LaDoiPaşi. În primul rând, a existat un efect pozitiv în aceas­tă perioadă – creşterea importanţei magazinelor de proximitate.

    „Am continuat să investim în devoltarea reţelei de francize LaDoiPaşi. Pentru a oferi antreprenorilor un avantaj competitiv în plus, am lansat în vară gama proprie de produse LaDoiPaşi. Proprietarii de magazine au acum posibilitatea de a oferi clienţilor lor bunuri locale, exclusive.“

  • Pe tăcute, grupul german Metro a dus reţeaua LaDoiPaşi la aproape 1.400 de magazine în franciză şi se bate cu Profi pentru titlul de cel mai extins retailer

    LaDoiPaşi este un concept lansat de grupul german Metro în 2012.

    Reţeaua de magazine în franciză LaDoiPaşi, lansată de Metro, va ajunge la final de 2020 la 1.400 de unităţi, urmând a se bate cu Profi pentru poziţia de cel mai extins retailer din România.

    „O să avem  un total de 1.400 de magazine (sub umbrela LaDoiPaşi – n.red.), suntem un partener pentru antreprenorii locali şi împreună construim businessuri de durată. Iar planul este ca, până în 2023, să ajungem la 2.000 de magazine la nivel naţional“, spune Adrian Ariciu, CEO-ul Metro Cash&Carry România.

    Aceste spaţii de retail sunt operate de antreprenorii care le deţin, nu de Metro, care are 30 de magazine proprii pe format cash&carry. Acestea din urmă nu se adresează clientului final, ci revânzătorilor (micilor comercianţi) şi companiilor din HoReCa.
    Reţeaua LaDoiPaşi a fost lansată în 2012 de Me­tro Cash & Carry ca o soluţie pentru hemoragia din comer­ţul tradiţional care pierdea – şi încă pierde – câteva mii de un­ităţi an de an.

    Adrian Ariciu spune că sunt mai multe elemente care au influenţat ritmul de creştere accelerat al reţelei LaDoiPaşi. În primul rând, a existat un efect pozitiv în aceas­tă perioadă – creşterea importanţei magazinelor de proximitate.

    „Am continuat să investim în devoltarea reţelei de francize LaDoiPaşi. Pentru a oferi antreprenorilor un avantaj competitiv în plus, am lansat în vară gama proprie de produse LaDoiPaşi. Proprietarii de magazine au acum posibilitatea de a oferi clienţilor lor bunuri locale, exclusive.“

  • Vrei să îţi faci un business? Cu ce francize ai putea să începi

    Mulţi dintre ei, antreprenorii care şi-au spus poveştile în cadrul proiectului Afaceri de la zero, derulat de Ziarul Financiar în parteneriat cu Banca Transilvania, au bătut deja palma cu primii francizaţi, în vreme ce alţii şi-au anunţat planurile şi încă tatonează această variantă de expansiune. Cert este însă că şi noile generaţii de antreprenori visează la reţele naţionale – uneori chiar internaţionale – care să poarte numele primului lor vis.

    Mai jos regăsiţi câteva dintre afacerile care au ales modelul dezvoltării prin franciză. Puteţi citi poveştile lor integrale pe platforma ZF Afaceri de la zero.

    1. L’Amande – Desserts sans gluten (Bucureşti)

    Daniela Alecse a lucrat 18 ani în industria asigurărilor de viaţă, iar în urmă cu aproape şapte ani a descoperit că are intoleranţă la gluten şi a fost nevoită să-şi schimbe regimul alimentar. Impulsionată de propria experienţă, ea a deschis, în 2016, L’Amande – Desserts sans gluten, o cofetărie specializată în produse fără gluten.

    A început cu eclere, amandine şi câteva sortimente de fursecuri şi a ajuns, între timp, la peste 20 de tipuri de prăjituri, împărţite în două categorii – fără gluten şi fără lactoză.

    Pentru a se dezvolta mai departe, Daniela Alecse a ales să francizeze businessul L’Amande şi să-l ducă astfel şi în alte oraşe din ţară. Deşi ştie că asta presupune să se desprindă de laborator, în care petrece cea mai mare parte a timpului, a ales această variantă pentru dezvoltare.

    „Printre avantajele francizei, sunt accesul la o gamă variată de produse şi reţete – prăjituri, patiserie, brutărie, totul fără gluten; training iniţial şi ongoing – primeşti tot suportul şi know-how-ul din partea francizorului atât înainte de lansare, cât şi pe durata contractuală, acces la reţeaua de furnizori”, se arată pe site-ul afacerii.

    În Bucureşti, cofetăria L’Amande este situată pe strada Lânăriei, în zona Tineretului, un loc pe care Daniela Alecse l-a găsit întâmplător, când o ducea pe fiica ei la cursuri de engleză.

    2. Bear King (Târgu Mureş)

    Vlad Mihail şi Darius Lumperdean au început în 2018 să se gândească la conceptul unui restaurant specializat în wurstgeri, pe care l-au deschis în octombrie 2019 la Târgu Mureş. Wurstgerii, cârnaţi specifici Germaniei şi Austriei, sunt aduşi din Austria, chiflele sunt produse local, iar berea comercializată este produsă local sau adusă din Germania.

    Pentru a duce mai departe povestea Bear King şi pentru a-şi consolida poziţia în piaţă, cei doi antreprenori vor să se extindă atât cu spaţii proprii, cât şi prin francizarea conceptului, astfel încât să acopere mai multe regiuni ale ţării.

    3. Bikkla (Lacul Roşu, jud. Harghita)

    Aaron Balazs, originar din Gheorgheni, judeţul Harghita, se gândea la începutul anului 2018 să se mute definitiv în Austria împreună cu soţia sa, însă la jumătatea aceluiaşi an „s-a trezit” în mijlocul dezvoltării unei idei de business. Aşa că a pus pe roate brandul Bikkla, un centru de închiriere biciclete electrice.

    Cu doi ani de experienţă în spate, businessul a crescut cu paşi mici. În prezent, sunt disponibile 20 de biciclete electrice în centrul de la Lacul Roşu, iar planul antreprenorului este ca, în câţiva ani să vândă 120 de biciclete electrice sub brandul Bikkla.

    Şi acesta nu este singurul plan, deoarece el se gândeşte să dezvolte o franciză, în parteneriat cu un alt antreprenor, Szakacs Botond, care deţine Eco Tiny House, un business ce produce căsuţe ecologice. Împreună, cei doi vor să creeze o franciză la cheie cu căsuţe pe roţi în care să se afle biciclete electrice. În vara acestui an, Aaron Balazs spunea că au primit primele cereri de francizare din Ungaria şi Suedia.

    Costurile unei francize s-ar putea situa între 12.000 de euro şi 40.000 de euro, în funcţie de modelul ales. Bikkla dezvoltă şi o soluţie IT, o platformă complexă care să poată fi utilizată în momentul acordării francizei. Termenul de livrare al francizei la cheie este de 90 de zile.

    4. Captain Bean (Cluj-Napoca)

    Bogdan Pandea s-a pregătit în facultate să devină contabil, însă un curs de antreprenoriat pentru tineri i-a schimbat traseul profesional, iar în 2014 a pornit de la zero la Cluj-Napoca dezvoltarea unui lanţ de cafenele sub brandul Captain Bean.

    În primăvara acestui an, reţeaua Captain Bean număra opt locaţii proprii şi una în franciză, antreprenorul având planuri ambiţioase de extindere. Taxa de franciză pentru Captain Bean este de 5.000 de euro, sumă care include training, sprijin, design, tot
    know-how-ul echipei de dezvoltare, iar echipamentele sunt achiziţionate de francizori. Prima franciză a fost deschisă alături de doi tineri din Cluj. Cu acest concept, Bogdan Pandrea se gândeşte să ajungă în oraşele mari din România, printre care şi Bucureşti.

    Captain Bean pune la dispoziţie peste 25 de produse, un sistem bine pus la punct de furnizori, proiectarea şi designul viitoarei cafenele, strategii pentru creşterea vânzărilor şi fidelizarea clienţilor, iar antreprenorul se bucură de avantajul de a nu construi o afacere de la zero, având posibilitatea de a-şi recupera investiţia într-un interval cuprins între 6 şi 24 de luni de la deschidere, se arată pe site-ul Captain Bean.

    „Franciza e cea mai frumoasă facultate practică din business. Văd 50 de francize în ţară, dar şi în străinătate”, spunea antreprenorul la începutul anului 2020.

     

     

    5. Ceramic Cafe (Cluj-Napoca şi Bucureşti)

    Corina Ilea a revenit în România în 2016, după ce locuise vreme de zece ani în Canada. S-a stabilit la Cluj-Napoca şi acolo a deschis prima cafenea Ceramic Cafe, un concept de local unde cei care vin îşi pot alege un obiect din ceramică pe care îl pot picta după propriile dorinţe.

    Clienţii au de ales dintr-o gamă de 30-40 de produse, de la căni şi boluri la vaze, farfurii sau vase pentru mâncarea animalelor de companie. Ei le găsesc în forma lor brută, albe, şi au posibilitatea de a le decora făcând apel la creativitate.

    La începutul acestui an, planul Corinei Ilea să ducă Ceramic Cafe şi în Timişoara şi, treptat, să multiplice conceptul şi în alte mari oraşe din România. Anul trecut primise propuneri să deschidă francize chiar şi în Germania şi Austria. Pandemia a mai temperat însă proiectele, iar acum fondatoarea Ceramic Cafe se concentrează doar pe cele două spaţii deja deschise, însă nu a renunţat la planul de a se extinde, chiar şi în sistem de franciză.

     



    Un model testat şi de alţii

    Piaţa românească de francize s-a dezvoltat constant în ultimii ani, atât prin concepte create local, cât şi prin branduri internaţionale. În 2019, piaţa a ajuns la 3,6 miliarde de euro şi un total de 450 de concepte. Comparativ cu ţările vestice însă, România este în continuare o piaţă mică, ceea ce face ca şi potenţialul de creştere să fie foarte mare, cu atât mai mult cu cât sunt domenii care au început să atragă atenţia antreprenorilor abia în ultimii ani. Printre acestea, se regăsesc educaţia sau zona de înfrumuseţare.



     

    6. Coffee Bike (Bucureşti)

    În cazul afacerii lui Adrian Bîlă, conceptul de franciză funcţionează în sens invers faţă de ceilalţi antreprenori, el însuşi fiind francizat pentru businessul Coffee Bike, o cafenea mobilă pe care a descoperit-o în Germania şi pe care a adus-o pe piaţa locală în 2015. A ajuns astfel la 14 uni­tăţi în România, două în proprietate şi 12 date mai departe în sistem de franciză.

    Coffee Bike înseamnă, concret, o cafenea mobilă pe trei roţi, care îşi desfăşoară activitatea într-o suprafaţă de şase metri pătraţi. Adrian Bîlă a acordat prima franciză la un an de la lansarea afacerii în România, mai exact în iulie 2016, şi în acelaşi an a ajuns la patru francizaţi pentru o perioadă de patru ani, ei alegând ulterior să prelungească contractele. Francizaţii au libertatea de a-şi stabili preţul produselor. O cafea costă aşadar între 8 şi 12 lei.

    Franciza este oferită în două moduri: fie este cumpărată direct cafeneaua pe roţi cu 21.000 de euro, fie este închiriată bicicleta şi atunci costul este de 11.000 de euro.

    7. Glazurai (Iaşi)

    Glazurai este „fratele mai mic” al reţelei de magazine cu deserturi tradiţionale Cuptorul Moldovencei din Iaşi, deţinute de familia Hriţcu. După ce au dezvoltat un lanţ cu şase magazine cu acest specific, Nicoleta şi Radu Hriţcu au gândit un concept special pentru a putea fi francizat, deoarece primiseră multe astfel de solicitări.

    Aşa a apărut Glazurai, un brand de magazine unde tot dulciurile se află în rolul principal, acolo fiind însă ambalate şi vândute diferit, sub formă de cadouri.

    Pe lângă cele două branduri – Cuptorul Moldovencei şi Glazurai – familia Hriţcu spunea, la finalul anului trecut, că lucrează la un nou concept pe piaţa de patiserie, de asemenea francizabil. Ce va fi diferit acolo este reţeta de plăcintă, altfel decât la Cuptorul Moldovencei.

    8. Sat pentru oraş (Gherla, jud. Cluj)

    Sorin Coroi împreună cu soţia sa, Anamaria, au lucrat 13 ani în Germania ca ingineri, iar în urmă cu trei ani s-au întors acasă, la Gherla, în judeţul Cluj, şi au replicat un model de business văzut la nemţi, un magazin mobil cu produse locale. Sat pentru Oraş, un camion ce adună legume, fructe, brânzeturi, miere, pâine, produse de patiserie de la mici producători din apropierea Clujului şi le vinde orăşenilor din Cluj-Napoca, a apărut la începutul lunii octombrie 2019.

    Sat pentru Oraş colaborează doar cu producători autorizaţi, iar familia Coroi afirmă că sunt mulţi cei care vor să-şi dezvolte brandul, însă nu-şi găsesc loc în magazinele mari. Astfel, Sat pentru Oraş este ca o ancoră.

    Recent, Sorin Coroi spunea că se gândeşte la extinderea prin franciză, deoarece există peste tot în ţară posibilitatea de a merge cu un camion similar în zonele cu birouri sau clădiri rezidenţiale.

     

     

    9. Senneville (Timişoara)

    David Alb, proprietarul Senneville, un business în panificaţie din Timişoara, aflat la a treia generaţie, a dat primele două francize ale brandului unei familii de antreprenori români din industria cărnii. Până la finalul anului 2020, antreprenorul spunea că are în plan să dea şase francize, iar în trei ani vede 50 de francize Senneville.

    Investiţia totală în prima franciză a fost de 30.000-40.000 de euro, iar prima de francizare este de 20.000 de euro. David Alb se ocupă de tot conceptul până la deschidere. În vară, el spunea că are cereri din mai multe oraşe şi se află în discuţii cu parteneri din Cluj, Oradea şi Iaşi. Bucureştiul are şi el potenţial, acolo existând chiar posibilitatea unui masterfrancizat.

    Senneville a pornit iniţial ca o brutărie, iar David Alb a preluat afacerea de la bunicii săi în 2014, după ce a activat mai mulţi ani în domeniul vânzărilor. În prezent, compania are cinci unităţi proprii în Timişoara, unde vinde produse de cofetărie, patiserie şi brutărie, dezvoltate după reţete franţuzeşti, adaptate la cerinţele consumatorilor români.

     

     

    10. Şugubăţ (Bucureşti)

    Alex Manole, un antreprenor cu experienţă în comunicare şi în HoReCa, a creat brandul Şugubăţ, pe care l-a pus pe o rulotă şi, ulterior, pe un spaţiu fizic în Bucureşti unde vinde cheesecake-uri pe băţ. Acumulase deja experienţă în domeniul food truckurilor cu rulotele Burger Van, pe care le-a adus la festivaluri precum Summer Well, Electric Castle şi Untold. În mai 2019 a decis să aducă, pe piaţa rulotelor de acest tip, şi una care să vândă deserturi şi aşa a apărut Şugubăţ. Primele vânzări le-a făcut la festivaluri, unde cheesecake-ul pe băţ era un produs practic, putând fi mâncat din mers. Ulterior, localul de pe strada Ion Câmpineanu din Bucureşti a fost inaugurat pentru a păstra brandul Şugubăţ în mintea consumatorilor şi în afara perioadei de vară, când acesta era prezent la festivaluri.

    Din rândul planurilor pe care le are Alex Manole, face parte şi deschiderea unor mici spaţii de desfacere pe care să le ofere în franciză.

    11. UniVRse (Bucureşti)

    Mircea Matei, un absolvent de Psihologie în vârstă de 25 de ani, a deschis la începutul lui 2018 o sală cu jocuri bazate pe realitatea virtuală, sub numele UniVRse. În sala din zona Pipera a Capitalei pot merge copiii şi adulţii, realitatea virtuală fiind folosită atât ca formă de divertisment, cât şi ca modalitate de a vindeca anxietăţi precum frica de înălţime, de zbor, de animale sau de spaţii strâmte. Într-un joc pot participa până la opt membri, care trebuie să colaboreze pentru finalizarea unei misiuni.

    Mircea Matei a început deja dezvoltarea în franciză, astfel că locaţiei din Bucureşti i s-au adăugat altele în Craiova, Ploieşti şi Târgu-Jiu.

    „Francizaţii sunt partenerii noştri. Definim împreună cel mai bun proiect, oferim suport în alegerea şi amenajarea locaţiei, în alegerea şi amplasarea echipamentelor de VR (virtual reality – engl.), training pentru folosirea echipamentelor şi dezvoltarea afacerii”, se arată pe site-ul UniVRse.

    12. Vinto (Timişoara)

    Vinto, un gastro wine bar situat stradal în centrul Timişoarei, s-a născut în 1 martie 2017, din curiozitatea şi dorinţa lui Mihai Lambrino şi a soţiei sale de a pune pe piaţă vinuri şi produse culinare pe care ei le-au degustat călătorind în toată lumea.

    El povesteşte că în urmă cu trei ani a deschis Vinto cu un portofoliu de 200 de etichete de vin, iar acum are 230 şi un meniu inspirat din zona mediteraneană, în special. Amenajarea spaţiului şi degustarea primelor produse au durat mai bine de un an, iar investiţia iniţială a fost de circa 100.000 de de euro.

    Acum, Mihai Lambrino se gândeşte să francizeze conceptul Vinto, pentru a duce ideea lui la nivel naţional, dând know-how-ul mai departe.

    „Îmi place modelul de franciză şi cred că este bine să investeşti în ceva sigur. (…) Văd primele locaţii Vinto în Timişoara, Oradea, Sibiu, Braşov şi Constanţa, cu un meniu local cu produse specifice”, spunea Mihai Lambrino în vara acestui an.

     

    Puteţi citi poveştile integrale ale tuturor acestor afaceri pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.

  • Cristian Preotu, Le Bistrot Francais: Cred că se vor închide restaurantele dar nu pe termen scurt, ci până la primăvara. Mulţi vor închide definitiv

    Antreprenorul Cristian Preotu, ce deţine grupul Le Manoir sub umbrela căruia sunt reunite mai multe restaurante şi baruri precum Le Bistrot Francais şi The Owl, reţeaua de magazine Comtesse du Barry în România, franciza retailerului de haine pentru copii Petit Bateau şi o divizie de distribuţie de vinuri şi produse de gastronomie fină către HoReCa, crede că o nouă închidere a HoReCa va fi pe termen lung.

    “Cred că o nouă închidere va fi pe o perioadă lungă, nu pentru 1-2 săptămâni cum s-ar putea anunţa. Pandemia e pe o curbă ascendentă, aşa că eu cred că această situaţie va dura până la primăvară”, spune el.

    Afirmaţiile vin în contextul în care se discută închiderea localurilor din Capitală.

    Antreprenorul afirmă că deja astfel de măsuri au fost anunţate în Franţa şi urmează şi alte ţări. Deşi măsurile vizează activitatea de la interiorul restaurantelor, el adaugă că la exterior acestea nu mai pot funcţiona din cauza vremii, astfel că se va ajunge din nou ca doar componenta de livrare să meargă.

    “Foarte multe restaurante se vor închide definitiv, multe sunt deja de vânzare dar nu are cine să le cumpere. Noi ne-am gândit la varianta închiderii, dar la cât am investit şi am muncit anii aceştia, nu ne punem problema acum. Acum analizăm posibilitatea lansării de servicii de livrare pentru produse fine dining. E singura variantă.”


     

  • Cristian Preotu, Le Bistrot Francais: Cred că se vor închide restaurantele dar nu pe termen scurt, ci până la primăvara. Mulţi vor închide definitiv

    Antreprenorul Cristian Preotu, ce deţine grupul Le Manoir sub umbrela căruia sunt reunite mai multe restaurante şi baruri precum Le Bistrot Francais şi The Owl, reţeaua de magazine Comtesse du Barry în România, franciza retailerului de haine pentru copii Petit Bateau şi o divizie de distribuţie de vinuri şi produse de gastronomie fină către HoReCa, crede că o nouă închidere a HoReCa va fi pe termen lung.

    “Cred că o nouă închidere va fi pe o perioadă lungă, nu pentru 1-2 săptămâni cum s-ar putea anunţa. Pandemia e pe o curbă ascendentă, aşa că eu cred că această situaţie va dura până la primăvară”, spune el.

    Afirmaţiile vin în contextul în care se discută închiderea localurilor din Capitală.

    Antreprenorul afirmă că deja astfel de măsuri au fost anunţate în Franţa şi urmează şi alte ţări. Deşi măsurile vizează activitatea de la interiorul restaurantelor, el adaugă că la exterior acestea nu mai pot funcţiona din cauza vremii, astfel că se va ajunge din nou ca doar componenta de livrare să meargă.

    “Foarte multe restaurante se vor închide definitiv, multe sunt deja de vânzare dar nu are cine să le cumpere. Noi ne-am gândit la varianta închiderii, dar la cât am investit şi am muncit anii aceştia, nu ne punem problema acum. Acum analizăm posibilitatea lansării de servicii de livrare pentru produse fine dining. E singura variantă.”


     

  • Povestea lui Dariusz Miłek, fondatorul unuia dintre cei mai cunoscuţi retaileri europeni de încălţăminte. Magazinele companiei pe care a fondat-o se găsesc în fiecare mall

    Dariusz Miłek s-a născut pe 1 februarie 1968 în Szczecin, Polonia. În 1976, familia s-a mutat în Lubin. În 1989, imediat după căderea regimului comunist din Polonia, antreprenorul a început să vândă pantofi sub brandul Miłek. Din 1996, compania Miłek a deschis primele magazine în sistem de franciză, care operau sub denumirea Yellow Foot. În 1999, Dariusz Miłek a pus bazele retailerului de încălţăminte CCC Sp. z o.o., începând rapid colaborarea cu peste 100 de francizaţi.

    La doi ani distanţă, sunt inaugurate un nou sediu şi un depozit în Polkowice. În paralel, este dat startul construcţiei fabricii CCC.  În 2004, antreprenorul hotărăşte să schimbe numele firmei în CCC S.A. şi să listeze compania la Bursa de Valori din Varşovia începând cu 2 decembrie. Tot în acelaşi an Dariusz Miłek devine acţionarul principal şi preşedintele consiliului de administraţie, iar businessul se extinde în afara graniţelor, cu o primă subsidiară în Praga, Cehia.

    Un an mai târziu, fabrica CCC ajunge să producă pentru prima dată în istoria grupului un număr record de peste 1 milion de perechi de încălţăminte. În prezent, CCC Capital Group operează în 29 de state prin intermediul a 1.242 de magazine, cu o echipă de peste 15.600 de angajaţi. Pe lângă prezenţa din Europa, începând cu primăvara anului 2019 grupul s-a extins în sistem de franciză şi în Emirabele Arabe Unite, Qatar, Arabia Saudită, Bahrein şi Oman.

    Cota CCC pe piaţa foarte fragmentată de retail de încălţăminte din Polonia este estimată la aproximativ 25%. În 2019, businessul a vândut 52 de milioane de perechi de încălţăminte şi a înregistrat venituri consolidate de peste 1,2 miliarde de euro.

    Businessul a intrat în piaţa locală în urmă cu şase ani, iar până la sfârşitul anului 2018 ajunsese la un număr de 62 de unităţi.

    De-a lungul timpului, Dariusz Miłek a investit de asemenea în tehnologia de imprimare 3D şi în real estate. În anul 2009 el a cumpărat palatul Kulczyk din Mazovia, construit în secolul XIX. În prezent, Miłek locuieşte în Chrostnik, Polonia, alături de soţia sa şi cei trei copii şi, potrivit publicaţiei internaţionale Forbes, are o avere de 1 miliard de dolari. 

  • Cum arată o maşină inventată la grătar şi cum a ajuns aceasta şi în România

    „100% distracţie pură la volan – garantată cu până la 88 km/h” promit cei de la Hot Rod Fun, o companie deschisă în regim de franciză de un finanţist la începutul anului 2019 care pune la bătaie o flotă de maşinuţe hand-made la bordul cărora poţi experimenta în trafic şi altceva decât nervi.

    Povestea maşinuţelor Hot Rod Fun a început în 2008 în Norderstedt, Germania, la un grătar şi o halbă de bere, când Maik Wenckstern şi fratele său au venit cu viziunea unui automobil care nu exista la acel moment pe piaţă. Doi ani mai târziu, în 2010, prima maşinuţă Wenckstern a început să ruleze pe străzi. Compania care produce maşinuţele a început să se extindă în regim de franciză în 2018, anul în care a fost văzut primul astfel de autovehicul şi pe străzile din Bucureşti. Dragoş Marineanu, în vârstă de 37 de ani, este cel care a negociat aducerea francizei la Bucureşti.

    „Am fost anul trecut de 1 mai în Budapesta şi, cum am intrat în oraş, am văzut o coloană de maşinuţe făcute de acelaşi producător, Wenckstern, dar un model mai vechi, de începuturi, destul de primitiv. Am văzut cinci-şase maşinuţe şi am zis că vreau neapărat să mă dau cu ele, aşa că am programat cu un prieten să ne plimbăm”, îşi aminteşte el.

    I-a plăcut atât de mult experienţa şi faptul că toată lumea se uita admirativ la ei, încât a discutat cu prietenul şi asociatul său, Mihai Păuna, şi s-au interesat unde sunt făcute maşinuţele. Am dat de numărul din München, de la franciză. Am luat imediat avionul în această direcţie şi am plecat cu încă un prieten şi asociat, Vlad Găgeanu, la München, am făcut un tur prin oraş şi toată lumea a fost în extaz. Ne-am aşteptat să fie mai sceptici, dar nemţii ne-au propus să cumpărăm o maşinuţă ca să vadă că suntem oameni serioşi. Aşa că am cumpărat una în iunie anul trecut ca să văd cum ar fi primită în România şi cum pot să o înmatriculez”, povesteşte el.

    A durat trei luni până ca cei de la Registrul Auto Român să o înmatriculeze. Când au văzut-o prima oară au zis: „Ce-i asta?”. A urmat negocierea pentru aducerea francizei aici. Businessul din România este diferit de cel din Germania pentru că au fost nevoiţi să cumpere autovehiculele, dat fiind faptul că nu ar fi putut fi înmatriculate maşini care nu erau în proprietatea lor, iar maşinuţele nici nu puteau rula cu numere de Germania. Astfel, spre deosebire de nemţi, care plătesc o taxă lunară şi una de franciză, investiţia iniţială a fost destul de mare, de circa 220.000 de euro, cu tot cu franciză, maşinuţe, amenajarea spaţiului. Maşinuţele au costat cel mai mult, 12.500 de euro fără TVA şi 20.000 de euro cele personalizate. Dragoş Marineanu se aşteaptă ca investiţia să fie amortizată în trei ani.

    Ulterior, a fost foarte greu până când oamenii au înţeles că acestea merg efectiv pe stradă. „Anul acesta a fost un an de convingere a faptului că aceste maşini rulează pe străzi.”

    În România se află singura companie deschisă în regim de franciză în afara Germaniei; alte francize urmează să apară în octombrie şi în Dubai. Dragoş Marineanu este asociat în această activitate, are 80% din companie, iar cei doi prieteni au câte 10% din numărul de acţiuni. De asemenea, Dragoş spune că din 2020 vor să devină şi distribuitori, să intermedieze vânzarea direct de la furnizor, iar în contractul de franciză este stipulată dezvoltarea afacerii şi în alte oraşe în următorii ani, cum ar fi Cluj, Sibiu, Braşov, având deja în plan această extindere.

    „Mi s-a părut o idee bună pentru că este unică şi pentru că îmi plac provocările. Generează foarte multă atenţie, foarte multă interacţiune cu multe companii de publicitate, de PR. Este un pic diferit de ceea ce fac eu acum. După 11 ani ca finanţist am zis să mai diversific activităţile. Nu e un business uşor”, spune el.
    Hot Rod Fun organizează tururi ghidate prin Bucureşti cu staţionări în diverse puncte de atracţie turistică sau de interes. Dragoş Marineanu spune că nu există un circuit prestabilit pentru că diverse locaţii sunt uneori închise, iar în traficul din Bucureşti ar fi imposibilă organizarea unui traseu. „Suntem destul de flexibili, mergem şi ne plimbăm în gaşcă, dacă omul vrea să meargă să bea o cafea, mergem cu el acolo – colaborăm şi cu Muzeul de Artă Recentă deschis în Primăverii, îl vizităm. Nimeni nu ar putea să îţi asigure un traseu prin traficul din Bucureşti. Maşinile nu au suspensii şi servodirecţie, astfel că am învăţat orice gropiţă din Bucureşti şi atunci, când se repară un drum, mergem pe drumul acela.”

    Oricine închiriază o astfel de maşinuţă are parte de un training amănunţit la punctul de plecare, care este garajul din parcul Ţiriac Auto de pe Bulevardul Expoziţiei, şi face câteva probe înainte de a porni la drum. Aceste maşinuţe nu se închiriază individual pentru a nu reprezenta un pericol, ci se conduc în coloană, în poziţie de Formula 1 (zigzag), începând de la minimum două maşinuţe şi un ghid şi ajungând la maximum 10 maşinuţe şi doi ghizi care se asigură că membrii grupului nu se depăşesc între ei.

    Pentru a conduce un astfel de autovehicul, trebuie să nu fii mai înalt de doi metri, pentru a încăpea, şi trebuie să ai permis de conducere de categoria B. Nu necesită centură, ci doar cască de protecţie, e înmatriculată ca un cvadriciclu sau ca un ATV şi cântăreşte în jur de 140 de kilograme, astfel că poate fi uşor ridicată de două persoane. Are motor diesel – consumă în jur de 4% – şi autonomie de 90-100 de kilometri, motor de 170 de centimetri şi 15 cai-putere.
    Dragoş Marineanu spune că toţi participanţii în trafic i-au primit bine şi i-au protejat, inclusiv şoferii de autobuz. „E o activitate extraordinar de plăcută şi din punctul nostru de vedere destul de sigură. Anul acesta nu am avut niciun fel de accident cu aceste maşinuţe. Asta se datorează şi traficului, dar şi participanţilor în trafic. Acesta este un lucru foarte rar auzit în România, să mulţumeşti participanţilor în trafic, pentru că toţi au o problemă, bicicliştii, motocicliştii – şi eu sunt motociclist şi ştiu ce înseamnă traficul din Bucureşti, conduc zilnic – însă oamenii au întâmpinat aceste maşini cu bucurie şi căldură. 90% dintre oameni, inclusiv poliţia rutieră, au fost foarte deschişi şi primitori cu acest concept. Toţi au deschis telefonul să le facă poze pe stradă. Când mergi cu ele ai senzaţia că te cunoaşte toată lumea. La semafor, din maşină, vin după tine”, spune el.

    Hot Rod Fun şi-a deschis uşile garajului, care e pus la dispoziţie pentru diverse activităţi, în martie 2019 şi a invitat până acum „la o tură” peste 600 de oameni, de la 18 la 79 de ani. Anul următor, în contextul în care Bucureştiul o să găzduiască Euro 2020, Hot Rod Fun are deja rezervări pentru acea perioadă.

    Marketing mobil

    Lui Dragoş Marineanu îi plac provocările, însă ce l-a atras cel mai mult la acest business este creativitatea. „Ai o unealtă cu care te poţi juca incredibil de mult, poţi să te alături cu ele oricărui business – restaurant, muzeu, cafenea, poţi să te asociezi cu foarte multe lucruri. E un business mobil şi unul plin de creativitate. Pentru că în afara tururilor pe care le facem pentru turişti – suntem prezenţi şi pe Trip Advisor şi pe alte canale de turism pentru străini – am avut foarte multe cereri de petreceri, petreceri ale burlacilor, nunţi – nuntaşii au mers cu maşinuţele la biserică etc. Acesta este principalul business, activările şi parteneriatele.”

    Hot Rod Fun este în acelaşi timp o companie de evenimente. Astfel, pe lângă turişti, team buildinguri sau români care vor o altfel de activitate în weekend, un mare generator de venituri pentru companie este marketingul, activarea pentru advertising. „Maşinile sunt extrem de vizibile în trafic, extrem de instagramabile. Noi suntem flexibili, le punem la dispoziţie pentru orice eveniment atât timp cât şoseaua este bună. Sunt lăsate în mod special albe, printr-o simplă colantare le-ai putea da viaţă în orice fel. E ca reclama pe autobuz, dar atrage mult mai mult atenţia”, spune Dragoş Marineanu.

    Până acum, maşinuţele Hot Rod Fun au apărut pe coperte de reviste sau în pictoriale de fashion, într-un shooting pentru o companie din industria modei şi au ajuns şi în depozitul eMAG de 1 iunie pentru a culege cadouri pentru copii, iar o maşinuţă personalizată a fost chiar pusă la vânzare de Black Friday. Alte idei pe care Dragoş Marineanu le are sunt realizarea unui scurtmetraj în stil Italian Job, în care să se alerge cu maşinuţele prin diverse locuri din Bucureşti, ocazie cu care să promoveze şi oraşul, sau intrarea într-un program cu opriri în zone de interes, cum ar fi Arcul de Triumf, care a fost reamenajat şi recent a găzduit expoziţia artistului Banksy. Poate cea mai îndrăzneaţă este plecarea într-un traseu de două zile pe Transfăgărăşan cu clienţi care s-au mai plimbat cu maşinuţele, pentru că „siguranţa este întotdeauna mai importantă decât distracţia”.

    „Practic este o joacă pentru copiii mari. Bucureştiul are nevoie de aşa ceva pentru că nu are activităţi motorizate pentru turişti. Iar noi ajutăm şi alte businessuri cu maşinile, mergem în diverse locuri unde consumăm şi încercăm şi să arătăm Bucureştiul cu ocazia asta. Iar Capitala creşte de la an la an ca număr de turişti. E o zonă foarte bine văzută, în afara faptului că preţurile sunt mici, dar este considerată şi o zonă safe”, spune finanţistul.
    Apropo de siguranţă la volan, flota de maşini se reînnoieşte la trei ani, reviziile fiind făcute la 1.000 de kilometri parcurşi. Fiind realizate manual, miniautomobilele au cu totul alte caracteristici decât maşinile de serie. „Nu se comportă niciuna la fel ca cealaltă şi atunci trebuie mereu verificate. Fiecare are propria personalitate.”

    Buy THE rumor, sell The news

    „Pentru că oamenii nu se simt confortabil să le ţii tu banii, ca într-o societate de servicii financiare (SSIF – n.red.), pasul următor este ca în viitor să fac un SSIF al meu în care să gestionez eu discreţionar banii. Cred că în domeniul acesta nu cât eşti de bun şi de inteligent contează, ci cât de serios şi demn de încredere eşti. Trebuie să investeşti banii clientului ca şi cum ar fi ai tăi”, ​descrie Dragoş Marinescu specificul activităţii de consultanţă în ceea ce priveşte activele unor afaceri de familie.

    În străinătate, fiind costuri mai mari cu personalul, un familly office se înfiinţează începând de la 80-100 de milioane de euro active sub administrare, dar în România se porneşte, evident, de la sume mai mici. Dragoş Marineanu a început cu un single family office în parteneriat cu un fost client din bancă, iar încet-încet merge spre multi-family offices. Ceea ce face el se numeşte „worth management” sau „portfolio management”. Oferă doar consultanţă, fără a ţine activele în administrare. Nu creează portofoliul într-o zi, ci pe măsură ce apar oportunităţi. Caută diversificare şi spune că în România nu ai posibilitatea atât de uşoară să diversifici un portofoliu, astfel că în afară găseşte o paletă de investiţii mult mai largă. „Administrez şi aici, dar România absoarbe mai greu sume mari”, spune el. Pe plan local, investitorii se tem să mai meargă pe structura clasică a unui portofoliu (60%-70% în obligaţiuni, 5% în investiţii alternative – aur, real estate şi altele – iar restul acţiuni. În România, ponderile sunt inversate, investiţiile alternative fiind de 60%-70%.

    „Fiind vorba de România, am mers pe două lucruri. M-am ţinut departe de real estate, nu am investit, pentru că sunt o mulţime de specialişti în acest domeniu, şi am ţinut rezerve de cash peste 10%. Rezervele de cash pe care un administrator de bani le păstrează sunt undeva la maximum 7%-10%”, explică el. Potrivit lui, majoritatea family offices-urilor investesc direct sub formă de private equity în companii de tehnologie, în jur de 50%, care pot să livreze sau nu, pentru că sunt companii ca Uber sau Tesla care au concurenţă serioasă, dar nu au profit. Restul de 30% din banii investiţi direct se duc în finance şi insurance şi a mai rămas un procent foarte mic de bani care se duc spre economia reală, spre a produce efectiv. „Nu vorbesc de România, dar la nivel mondial majoritatea investitorilor au crescut foarte mult segmentul de real estate în 2018 şi 2019. În România, bineînţeles, acesta este singurul segment care contează. Toată lumea merge pe segmentul acesta pe care crede că poate să-l manevreze şi să-l gestioneze”, explică Dragoş Marineanu.

    El consideră că oamenii, cel puţin aici, trebuie să înţeleagă că diversificarea este foarte importantă şi că nu poţi să-ţi ţii toţi banii într-un lucru ilichid, cum sunt imobiliarele. „Din acest motiv am consiliat anumiţi clienţi să aibă şi o expunere de minimum 2% pe lingouri şi pe aur la purtător, ţinut bineînţeles într-o custodie a unei bănci. Un alt domeniu este arta. Facem achiziţii în artă. Eu particip de 10 ani la licitaţii, târguri şi expoziţii internaţionale de artă, mergând foarte mult spre arta modernă.” De asemenea, el consideră că este important ca 1-2% să fie direcţionat către criptografie. Nu sunt fan criptomonede ca urmare a valului de amploare din 2017 şi 2018, dar vor face parte din viitor şi întotdeauna trebuie să te asiguri de viitor. Însă niciodată nu recomand cuiva să plaseze nişte bani pe care nu poate să îi piardă, ci bani de care se poate dispensa. Consider că Bitcoin, pentru că are deja un trademark – este de 10 ani pe piaţă – nu şi-a atins potenţialul ca viziune. Dar e un domeniu mai gri, pentru că nu este reglementat. Libra, al Facebook, cred că este un proiect puţin viabil, dar ar fi un proiect foarte important dacă ar fi făcut, pentru că ar oferi un avantaj monedelor de backup, adică din ce monedă treci în Libra, dolari, euro – la ce monedă te raportezi”, explică finanţistul structura de investiţii pe care o urmăreşte în general.

    El spune că a investit cu mare încredere la finalul anului trecut pe Bursa de Valori Bucureşti, imediat după ce guvernul a adoptat fără consultare Ordonanţa 114, care a determinat scăderi importante în special în sectorul bancar şi cel energetic. „Mi-am dat seama că sunt nişte cotaţii foarte bune, e o oportunitate. Drept dovadă, am avut creşteri pe Nuclearelectrica de 100% şi mai mult, creşteri pe Banca Transilvania. Bursa de la Bucureşti a mers extraordinar de bine anul acesta. Noi suntem foarte mult condiţionaţi de extern. Dacă merg lucrurile pe plan extern se va deschide robinetul şi pentru investiţiile noastre. Şi odată cu promovarea bursei de la statutul de piaţă de frontieră la cel de piaţă emergentă secundară, cred că viitorul sună bine. Însă în ziua în care s-a dat anunţul de emerging market, eu personal am vândut o bună parte de portofoliu, pentru că, bineînţeles, buy the rumor, sell the news. Trebuie să fii conectat la piaţă.” Marineanu mai spune că în ultima vreme au apărut multe companii care nu au nicio utilitate, precum şi companii care nu au utilitate pe termen scurt pentru produsul oferit, dar sunt listate la un potenţial foarte mare. „Cred că ne vom apropia iarăşi de criza dotcom din 2000. Suntem pe teritorii noi şi trebuie să fim foarte precauţi când investim.” În afară de companiile de farma şi tehnologie la care a investit, Dragoş Marineanu a mers foarte mult pe segmentul auto, care a scăzut mult în ultimul timp din cauza tarifelor, a energiei şi a diferitelor ştiri negative, dar a mers şi pe băncile europene.

    „Se va termina şi această dobândă negativă, iar băncile vor începe uşor-uşor să intre pe profit. Merg foarte mult pe produse structurate de acţiuni, cu capital protejat şi cu o barieră de protecţie. Adică pun într-un basket nişte acţiuni, pe şase luni – un an, stabilesc o barieră ca acestea să nu scadă mai mult de 40%-45% în următorul an la data de observare, cu o dobândă de 10-12%, acţiuni în care cred şi pe care nu mi-e frică să le cumpăr”, spune el.


    Dar ce înseamnă să crezi într-o acţiune? „Foarte multă lume merge pe analiza fundamentală, iar alţii merg pe analiza tehnică. Din punctul meu de vedere, piaţa nu mai ţine cont foarte mult de analiza fundamentală. Contează în perioada de earnings, când trebuie să urmăreşti companiile, dar pe lângă asta mai sunt o grămadă de alte lucruri de urmărit – context, articole, feelingul din piaţă, poziţia hedge fund-urilor. Nu mai e totul o analiză fundamentală. Lumea, de când cu social media, în ultimii 10 ani s-a schimbat şi este mai mult o chestiune de hype şi feeling. Trebuie să începi să citeşti piaţa şi mentalitatea investitorilor. Unele acţiuni scad mai mult, altele mai puţin, dar toate scad. Însă întotdeauna trebuie să nu te dezinvesteşti total, pentru că a fi investit şi a nu vinde şi cumpăra nonstop îţi va aduce un randament mult mai bun pe termen lung. Cum spunea Warren Buffett: dă-mi un ETF, dă-mi S&P şi poţi să faci
    orice strategie, că tot eu câştig”, conchide el.