Tag: fosti angajati

  • Acesta este cel mai vizualizat videoclip YouTube din istorie – VIDEO

    Platforma online YouTube a fost înfiinţată în urmă cu 11 ani, mai exact în anul 2005, de trei foşti angajaţi ai PayPal – Chad Hurley, Steve Chen şi Jawed Karim. Pe 14 februarie a fost practic lansată, iar pe pe 23 aprilie a fost încărcat primul clip pe Youtube. Avea 18 secunde şi era denumit „Me at the zoo”.

    În noiembrie 2006, Youtube a fost cumpărat de Google pentru 1,65 miliarde de dolari, iar astăzi a devenit un fenomen mondial, cu peste un miliard de utilizatori şi filmuleţe încărcate pe website la fiecare minut.

    Artiştii din lumea întreagă îşi încarcă videoclipurile pe youtube şi testează astfel rata succesului fiecărei melodii în parte.

    Cel mai vizualizat videoclip din toate timpurile este Gangnam Style al lui Psy şi în prezent număra aproape 3 miliarde de vizualizări.

  • Dosarul pompierilor anchetaţi în cazul clubului Colectiv a fost retrimis la DNA

    Curtea Militară de Apel a retrimis luni dimineaţa dosarul pompierilor anchetaţi în cazul clubului Colectiv la DNA.

    Magistraţii de la Curtea Militară de Apel Bucureşti au decis, luni dimineaţa, ca dosarul în care au fost trimişi în judecată doi foşti angajaţi ai ISU Bucureşti să fie retrimis la DNA, au declarat surse apropiate anchetei pentru MEDIAFAX.

    În acest dosar sunt judecaţi George Matei şi Antonina Radu, acuzaţi că au verificat clubul Colectiv fără a lua măsurile legale în privinţa respectării normelor PSI.

    Potrviti surselor citate, pompierii din dosarul Colectiv nu pot fi judecaţi, iar dosarul va fi retrimis la DNA, a decis Curtea Militară de Apel Bucureşti.

    Hotărârea nu poate fi contestată.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Povestea unuia dintre cei mai puternici oameni din IT

    Plattner s-a născut pe 21 iunie 1944 în Germania, lângă Berlin. El a urmat cursurile Universităţii din Karlsruhe, lucrând apoi în cadrul mai multor firme cu profil tehnic, una dintre acestea fiind IBM.

    Pe 1 aprilie 1972, Hasso Plattner şi alţi patru foşţi angajaţi ai IBM au decis să îşi încerce norocul şi să înceapă o afacere pe cont propriu în industria software. SAP este una dintre cele mai de succes afaceri europene din această industrie apărută în America şi dominată în proporţie covârşitoare tot de America.

    Aplicaţiile software tradiţionale ale momentului presupuneau executarea programelor la momente ulterioare introducerii datelor, momente determinate în funcţie de disponibilitatea puterii de procesare a mainframe-ului central. Prin contrast cu acest model de execuţie, ambiţia noii companii era aceea de a crea aplicaţii care să le ofere utilizatorilor dialogul interactiv direct şi accesul instantaneu la date.

    În primii ani, SAP a funcţonat ca o companie „virtuală“, fără un birou real în afara unui apartament închiriat în Mannheim, câştigând noi clienţi în vecinătatea acestui oras. Compania a reuşit să finalizeze în 1973 prima versiune a aplicaţiei sale System R („R“ vine de la real-time), denumită apoi R/1, devenită arhetipul aplicaţiilor ulterioare R/2 şi R/3. Superioritatea acestei aplicaţii faţă de altele existente pe piaţă venea din următoarele elemente: procesarea în timp real, respectarea strictă a consistenţei datelor şi integrarea diverselor procese de business într-o singură bază de date.
    Plattner a fost CEO al SAP până în anul 2003, rămânând şi astăzi în consiliul de administraţie al companiei. În 2014, SAP avea peste 74.000 de angajaţi şi a generat venituri de 20 de miliarde de dolari.

    Plattner practică mai multe sporturi, printre care yachting, ski, snowboard şi tenis. El deţine un teren de golf în Africa de Sud şi este proprietarul echipei de fotbal american San Jose Sharks.

    În 2001, revista Time l-a numit pe Plattner „una dintre cele mai influente persoane din industria IT“. El este căsătorit şi are doi copii; averea sa este evaluată la 9,5 miliarde dolari.

  • Cariera-bumerang sau întoarcerea la un fost angajator

    Cosmin Bordea este unul dintre managerii locali care au avut parte de efectul de bumerang în viaţa profesională. După ce a lucrat timp de cinci ani în cadrul operatorului de servicii de dializă Fresenius Medical Care, a acceptat, pentru doi ani, să fie şeful pe resurse umane al companiei de software Microsoft România. Apoi, începând cu 2011, s-a întors la fostul angajator, unde a preluat o poziţie de director pe regiunea Europei de Est, Orientul Mijlociu şi Africa.

    „Fiecare pas în carieră reflectă anumite motive mai mult sau mai puţin conştientizate. Încercarea de a mă supune la alte provocări a fost motivul principal alături de finalizarea unui proiect important în Fresenius (la acel moment) pentru care am plecat. Tot atunci, Microsoft trebuia să treacă prin schimbări organizaţionale majore. Microsoft, alături de Fresenius, sunt lideri globali în ariile lor specifice de activitate“, a explicat Bordea motivul pentru care a acceptat să plece în primă instanţă de la Fresenius. Pentru el, această experienţă a fost o lecţie majoră în urma căreia a constatat că adaptarea la un alt angajator şi la o altă filosofie nu este atât de grea şi rata de învăţare este uriaşă. Ce l-a determinat să se întoarcă la Fresenius?

    „În sine, experienţa din Microsoft a fost foarte intensă nu datorită doar specificului organizaţiei, ci şi schimbărilor majore din aceşti doi ani. M-am întors în Fresenius pe o poziţie regională importantă din core business, economisind mulţi ani de carieră, lucru care a sporit atractivitatea reîntoarcerii. Provocarea a fost mult mai mare decât orice altceva, zona de care răspund în aria mea de activitate (servicii medicale) întinzându-se pe trei continente. Pentru mine, o «misiune imposibilă» e cea mai mare provocare şi îmi găsesc o motivaţie puternică înspre asemenea provocări“, a mai spus directorul Fresenius.

    Un motiv similar a stat şi la baza întoarcerii la fostul angajator şi pentru Emil Vonvea, bancherul care a revenit să lucreze în Banca Naţională – primul său angajator – după ce a petrecut cinci ani într-o bancă comercială. Fost director general adjunct al Garanti Bank, Vonvea va prelua de la 1 iulie funcţia de director al direcţiei de rezoluţie bancară în cadrul BNR, o zonă care se ocupă de gestionarea băncilor cu probleme. Înainte să meargă la Garanti, el a lucrat 11 ani la BNR.

    „În momentul în care am plecat din Banca Naţională aveam o ofertă şi din cadrul băncii, de a prelua conducerea unui anumit department, însă am decis să plec, a fost o decizie luată după principiul «acum ori niciodată». Hotărârea a venit în momentul în care aveam 35 de ani şi îmi doream, pentru dezvoltarea mea profesională, să văd cum se lucrează într-o bancă comercială“, îşi aminteşte Vonvea. El spune că, la momentul plecării sale din BNR, nu existau noţiunile de rezoluţie bancară sau de uniune monetară, iar noutatea domeniului – în care se aplică foarte multe dintre principiile managementului riscului dintr-o bancă comercială – a fost un factor important în traseul său profesional.

    „Am decis să mă întorc în BNR pentru că am simţit că aceasta este activitatea pe care vreau să o fac în următorii ani. Această direcţie a fost creată ca o cerinţă europeană, cu scopul final ca, în caz de default al unei instituţii de credit, să nu se mai folosească bani publici, iar impactul să fie controlat“, a mai spus Vonvea.

    Headhunterul Oana Ciornei spune că, atunci când are pe lista de potenţiali candidaţi pentru un post un fost salariat, este nevoită să îl verifice mai mult, pentru a evita eventualele conflicte interne ulterioare. „În 80% din cazuri, cei care se întorc la un fost angajator au plecat iniţial din cauza şefului şi revin în companie când şeful respectiv a plecat“, afirmă managing partner-ul în cadrul firmei de executive search Amrop.

    De aceea, cei care fac recrutări trebuie să se uite foarte atent atunci când „scanează” piaţa candidaţilor eligibili pentru o anumită poziţie, pentru că există companii care nu acceptă să se vâneze foşti angajaţi. În plus, dacă un angajat se întoarce pe aceeaşi poziţie la un fost angajator, acest lucru ar putea să-i dăuneze.

  • GECAD a investit 1,5 milioane de euro într-un start-up fondat de foşti angajaţi Google, Amazon, Rackspace şi Apple

    GECAD Group a condus runda de investiţii de tip seed care a asigurat companiei Gluru 1,5 milioane de dolari înainte de lansarea pe piaţă a primei aplicaţii. La această rundă de investiţii au participat şi business angels precum fostul CTO al Shazam, Chee Wong, care s-a alăturat şi Consiliului Director.

    “Am încredere că echipa din spatele Gluru, un mix rar de inovaţie şi experienţă dovedită în industria tehnologică internaţională, va crea un segment nou de piaţă, complet revoluţionar. Prin această platformă, Gluru va transforma modul în care interacţionăm cu datele şi beneficiem de ele”, a declarat Radu Georgescu, founding partner al GECAD Group. Gluru propune o suită de aplicaţii construite pe o platformă sofisticată care învaţă modul individual de lucru al utilizatorului pe baza activităţilor sale zilnice şi  găseşte, organizează şi livrează acele fişiere de care utilizatorul are nevoie la un moment dat.

    Gluru Assistant, prima din suita de aplicaţii, va fi disponibilă în cursul acestui trimestrul. Prin funcţiile sale de explorare, Gluru ajută utilizatorul să economisească până la o săptămână întreagă dintr-un an.

    “Gluru va face pentru datele tale personale şi de business ceea ce Google Now încearcă să facă în domeniul datelor web – acces instantaneu la informatiile de care ai nevoie, o continuă învăţare şi adaptare la modul tău de lucru pentru a previziona şi a livra oricând datele de care ai nevoie”, declară Tim Porter, fondator şi CEO la Gluru.

    Fondurile atrase ca investiţie vor fi utilizate pentru a accelera creşterea Gluru prin extinderea echipei, accelerarea dezvoltării de produs şi a parteneriatelor cu alte platforme, precum şi pentru a extinde infrastructura operaţională a companiei, echipele de vânzări, marketing şi comunicare, potrivit reprezentanţilor companiei.

     

  • Peste 300 de actuali şi foşti angajaţi ai Mechel protestează în faţa Prefecturii Dâmboviţa

     Potrivit preşedintelui Sindicatului “Metalurgistul” din Mechel Târgovişte, inginerul Gabriel Banu, a fost reluată activitatea la Oţelăria Electrica nr. 2 şi va fi repornit şi Laminorul de Profile Mici, însă materia primă din stoc nu permite decât o activitate de maxim zece zile, iar “perspectiva este îngrijorătoare”.

    “Salariaţii, actuali şi foşti, sunt nemulţumiti de desfiinţarea locurilor de muncă, de posibila neacordare a drepturilor salariale cuvenite cu ocazia disponibilizării, cum e la Câmpia Turzii, şi de reluarea foarte târzie a activităţii. S-a reluat activitatea la Oţelărie, astăzi (n.r. – luni) vom reporni Laminorul de Profile Mici, problema e că materia primă din acest moment permite lucrul pentru o periodă de şapte – zece zile, o altă nemulţumire fiind că nu suntem convinşi că se va putea menţine activitatea pe perioadă lungă. Sunt şi cei 512 angajaţi care au primit preavize şi vor fi disponibilizaţi în această lună, suntem într-o situaţie gravă, iar perspectiva este îngrijoratoare”, a declarat preşedintele indicatului “Metalurgistul” din Mechel Târgovişte, inginerul Gabriel Banu.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Nou protest la Mechel Câmpia Turzii: Un fost angajat a dat foc unei salopete agăţate de gard

     Peste o sută de foşti angajaţi ai Mechel Câmpia Turzii s-au adunat, vineri dimineaţă, în faţa combinatului, scandând “Ticăloşii”, “Hoţii”, “Vrem banii”, “Combinatul l-aţi tăiat, nu vrem bani eşalonat”, “Aţi vândut Căţelu, nouă ne-aţi dat mielu’”.

    La un moment dat, unul dintre protestatari a legat o salopetă de gardul combinatului, a stropit-o cu benzină, după care i-a dat foc.

    Un alt protestatar a spus că arderea salopetei înseamnă că oamenii şi-au pierdut răbdarea şi nu mai au încredere în promisiunile că le vor fi plătite salariile compensatorii.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Mechel Câmpia Turzii: A doua zi de protest faţă de neplata salariilor compensatorii. Peste 100 de foşti angajaţi strigă “Noi murim de foame şi Guvernul doarme”

     Protestatarii s-au adunat, marţi dimineaţă, la ora 9.00, în faţa combinatului, având pancarte cu mesaje precum “Salvaţi metalurgia românească”, “Un singur lucru vrem şi noi, combinatul înapoi”, “Ruşine să vă fie”.

    Totodată, ei scandează, printre altele, “Noi murim de foame şi Guvernul doarme”.

    Emil Bodea, unul dintre protestatari, a declarat, marţi, corespondentului MEDIAFAX că oamenii aşteaptă o implicare a Guvernului în stoparea dispariţiei metalurgiei româneşti.

    “Nu am primit niciun răspuns la cererile noastre privind plata salariilor compensatorii. Oamenii aşteaptă implicarea Guvernului în salvarea metalurgiei româneşti, dar concluzia este că Guvernului îi este frică de ruşi”, a spus Bodea.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Mechel Câmpia Turzii: Peste 50 de foşti angajaţi protestează faţă de neplata salariilor compensatorii

     Protestatarii s-au adunat, luni dimineaţă, la ora 9.00, în faţa combinatului, şi au spus că vor protesta în fiecare zi a săptămânii între orele 9.00 şi 13.00, nemulţumiţi de faptul că nu au primit cele trei salarii compensatorii la care aveau dreptul.

    Ei au precizat că nu cred în promisiunile noului acţionar al Mechel potrivit cărora se va încerca efectuarea plăţilor până în 15 martie.

    Liderul de sindicat al combinatului Mechel Câmpia Turzii, Ioan Pascu, a declarat luni că, dacă banii pentru plăţile compensatorii nu vor intra în cursul zilei de luni, se va depune o plângere în instanţă pentru recuperarea sumelor care se ridică la circa 500.000 de euro.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro