BusinessMagazin

Tag: fosti angajati

  • MedLife propune să ofere acţiuni proprii angajaţilor care deţin acţiuni la unele companii din grup

    Această propunere reprezintă unul dintre punctele de discuţie pe ordinea de zi a Adunării Generale Extraordinare a Acţionarilor (AGEA) MedLife SA, ce va avea loc pe 8 octombrie 2018, la care Consiliul de Administraţie al societăţii a anunţat convocarea pentru toţi acţionarii înregistraţi în registrul acţionarilor. AGEA trebuie să ofere împuternicirea Consiliului de Administraţie al companiei de a lua această decizie. Propunerea vizează 868.000 de acţiuni la MedLife, la un preţ pe acţiune cuprins între 10 şi 50 de lei, dar nu mai mult de 10% din capitalul subscris al companiei.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Opinie: Să bem un pahar cu fraţii şi surorile de la Lehman

    A fost punctul care marchează, practic, transformarea crizei imobiliare de pe piaţa americană în criza economică mondială care ne-a afectat şi care, în anumite domenii, mi se pare a ne mai inflenţa încă.

    O invitaţie pe e-mail, văzută de cei de la Financial Times, este adresată “Lehman Brothers & Sisters” şi vorbeşte despre calitatea celor din echipa băncii şi le propune să se întâlnească cu toţii; publicaţia financiară estimează că peste 200 de foşti angajaţi vor răspunde chemării.

    Poate că ar trebui să ne alăturăm şi noi fraţilor şi surorilor de la Lehman.

    Pentru cei mai tineri, să spunem că prăbuşirea Lehman Brothers a fost cel mai mare faliment din istoria Statelor Unite şi că a afectat întreg sistemul bancar mondial. Alţi coloşi financiari au fost socotiţi “too big to fail” şi au primit numai în Statele Unite sprijin guvernamental în valoare de 2.250 de miliarde de dolari. Criza a afectat lumea întreagă: oficiali ai Băncii Angliei estimau în 2010 că economia mondială a pierdut între 60.000 şi 200.000 de miliarde de dolari, iar analişti de la Banca Mondială apreciau că 35 de milioane de oameni au sărăcit. 5 milioane de americani au rămas fără case.

    În punctul de maxim al crizei şi elanurile antreprenoriale ale românilor scăzuseră îngrijorător, pentru că mai existau doar 160.000 de patroni, mai puţin de jumătate faţă de 1993, când număram 393.000 de întreprinzători. Sigur că pot exista explicaţii pentru această evoluţie, cum ar fi transformarea micilor întreprinderi ale decretului lege 54 în SRL-uri şi SA-uri, concentrări de activităţi, creşteri de fiscalitate sau talentul antreprenorilor şi puterea acestora de a rezista pe o piaţă care un deceniu şi mai bine numai comodă nu a fost.

    O altă ştire de luni, 20 august, este cea cu Grecia, care abia acum a ieşit din programul de redresare economică impus de partenerii europeni.

    Veţi mai fi ţinând minte toate luările de cuvânt despre grecii cei leneşi şi despre alţi europeni mai harnici care, despre Cipru, Irlanda, Portugalia sau Italia, socotite, pe rând sau grămadă victime ale propriilor neputinţe economice, accentuate de criză.

    Asociat cu toate acestea, veţi mai fi ţinând minte termenul “austeritate”, devenit cu ceva vreme în urmă o marotă a liderilor europeni şi care, transpusă în România, a însemnat concedieri în sistemul bugetar, reduceri de salarii, desfiinţări de filamonici şi teatre şi exodul medicilor, care au plecat din spitale care s-au închis sau şi-au redus numărul de angajaţi. “Austeritate” se alătură altor multor termeni care au caraterizat anii de criză – subprime, bail-out, Collateralized Debt Obligation – CDO, naţionalizare, noua realitate economică, naţionalism economic. Pentru fiecare dintre aceşti termeni s-ar putea scrie câte o carte, despre modul în care au inflenţat şi influenţează ultimul deceniu; dacă nu le sesizaţi importanţa ăi influenţa, sunteţi fericiţi, într-un oarecare sens biblic.

    Marea criză din anii ’30 a dus la apariţia managementului ca ştiinţă şi profesie şi dus la crearea unor departamente astăzi indispensabile unei companii – marketing, relaţii publice, publicitate.

    “Clientul”, ca noţiune şi obiect de studiu a apărut tot atunci, alături de noi produse, precum nylonul şi noi modalităţi de comerţ, cum ar fi cel prin poştă.

    LaFelDeMareaCriză începută în 2008 nu a avut efecte benefice, iar analiştii au vorbit mult timp de criza irosită, pentru că nu s-a schimbat nimic la nivel fundamental, deşi la un moment dat s-a tot spus despre capitalism că nu va mai fi ce a fost. Putem accepta ideea doar dacă vom constata că LaFelDeMareaCriză a dus la ascensiunea ideilor naşionaliste şi a liderilor extremişti, la supraevaluarea importanţei statului în economie, la accentuarea decalajului dintre bogaţi şi săraci, la pierderea unor segmente majore din clasa de mijloc mondială, la o reducere a comerţului mondial şi la o scădere a influenţei globalizării.

    A, şi să nu uit, la creşterea apreciabilă a casandrelor care prevestesc o nouă criză mondială, la orice strănut al buselor sau la un pic de febră pe piaţa valutară.

    De aceea zic că ar trebui să ne alăturăm iniţiativei celor de la Lehman. Depinde cum vom privi paharul cu care vom bea, de aniversare sau de comemorare, în funcţie de efectele pe care le-a avut criza asupra vieţilor fiecăruia, dar momentul 15 septembrie trebuie marcat.

  • Doi foşti angajaţi în multinaţională fac afaceri de 3 milioane de euro din brokerajul de asigurări

    Compania, înfiinţată în 2010, a vândut 45.000 de poliţe, deopotrivă pentru clienţi persoane fizice, cât şi pentru clienţi companii.

    Cătălin Vasile, fondatorul şi directorul general al Ritter, a absolvit Facultatea de Studii Economice Europene. În timpul facultăţii, a lucrat în industria auto, iar ulterior în piaţa de brokeraj de asigurări. În 2014 s-a alăturat echipei de conducere a afacerii Alexandra Brătescu, directorul de vânzări. Ea a absolvit Facultatea de Finanţe, Asigurări, Bănci şi Burse de Valori în 2008, iar la scurt timp a început să lucreze în divizia de trezorerie şi arbitraj a unei bănci din România.

    Afacerea Ritter Broker a pornit de la intermedierea şi consultanţa în asigurări, iar pe parcursul anilor, compania şi-a extins serviciile financiare acoperind şi intermedierea contractelor de leasing financiar şi operaţional, cât şi intermedierea pensiilor private pilon III.

    În prezent, Ritter Broker lucrează cu 27 de societăţi de asigurări, trei societăţi de administrare a fondurilor de pensii pilon III şi cu 10 companii de leasing financiar şi operaţional.

    Pentru anul în curs, Ritter Broker şi-a propus, pe lângă creşterea numărului de prime brute subscrise, dezvoltarea naţională în sistem de franciză.

    „Am gândit francize Ritter Broker ca pe o formă de dezvoltare, în care vrem să aducem şi agenţi economici care îşi doresc să îşi mărească veniturile, dar nu dispun de un capital financiar destul de mare, cât şi experienţa necesară pentru a porni singuri la drum”, spune Alexandra Brătescu.

    Spune că au gândit acest model de franciză pentru a crea colaborări cu afaceri deja existente, ce activează în zona de business-to-consumer.

    În ceea ce priveşte piaţa pe care activează, Cătălin Vasile, directorul general al companiei, admite că  aceasta se află încă la un nivel modest comparativ cu cea a altor state membre din Uniunea Europeană, dar este totuşi optimist:

    „Ca orice piaţă în tranziţie, România prezintă multe provocări, dar şi potenţialul este diferit în comparaţie cu ţările dezvoltate, fiind departe de a atinge un nivel de saturaţie pe toate segmentele de asigurări. Tendinţele observate sunt de creştere, datorită faptului că piaţa este stabilă, caracterizată de îmbunătăţirea indicatorilor de prudenţialitate şi lichiditate”.
     

  • Romgaz anunţă că a dat în judecată 60 de foşti angajaţi din funcţii de conducere pentru a recupera sporuri acordate nejustificat în 2013 şi 2014, în valoarea de 9,1 mil.lei

    ”In cursul anului 2016, activitatea Romgaz a facut obiectul unui control al Curtii de Conturi a Romaniei – Camera de Conturi Sibiu, in urma controlului fiind emisa Decizia nr. 26/01.06.2016. Printre masurile dispuse de Curtea de Conturi prin Decizia nr. 26/2016 este prevazuta:  “Identificarea platilor nejustificate reprezentand sporul acordat pentru lucru sistematic peste programul normal de lucru, calcularea, stabilirea intinderii prejudiciului si recuperarea acestuia conform prevederilor legale”., se arată în comunicatul Romgaz semnat de directorul general Corin Emil Cindrea. 
     
    Potrivit deciziei Curţii de Conturi, Romgaz a acordat persoanelor cu funcţii de conducere un spor pentru lucru sistematic peste programul normal de lucru, fără ca acest timp să fie demonstrat prin documentele legale de evidenţă din care sa rezulte timpul efectiv lucrat peste programul normal de lucru.
     
    Valoarea abaterii pe eşantionul verificat de Curtea de Conturi în 2016 este de 9,1 milioane lei, din care 4,5 milioane lei sport pentru fucnţii de conducere acordat în 2013 şi 2,7 milioane lei pentru sporuri acordate în ianuarie-iulie 2014, plus 1,8 milioane lei sume incluse în salariu aferent sporului în perioada august-decembrie 2014.
     

  • Foştii angajaţi ai securităţii vor lua până la 7.000 de lei în plus la pensie

    „La acest moment procesul de recalculare a pensiilor din MAI este finalizat în proporţie de 80%, în luna decembrie urmând să primească diferenţele rezultate în urma recalculării aproape 16.000 de pensionari”, a declarat Dajbog.
     
    Conform sursei citate, plăţile vor fi acordate începând cu pensiile cele mai mici, procesul urmând să continue în ordinea crescătoare a acestora. Cei aproximativ 16.000 de pensionari care vor primi aceste diferenţe rezultate în urma recalculării au pensii cuprinse între 540 de lei şi aproximativ 7.000 de lei.
     
    „Persoanele care au pensii mai mari de 7.000 lei pe lună vor primi diferenţele rezultate în urma recalculării în prima jumătate a anului viitor, pentru acest lucru urmând a fi înaintată o propunere de prorogare a termenului de recalculare şi de punere în plată până în luna iunie 2018”, anunţă reprezentantul Ministerului Afacerilor Interne (MAI).
     
    O parte dintre pensionarii cărora nu li s-a putut recalcula pensia până în prezent au lucrat înainte de 1990 în structuri care s-au desfiinţat, cum ar fi Departamentul Securităţii Statului, motiv pentru care au fost întâmpinate dificultăţi în a face dovada drepturilor avute.
     

  • Ce semnificaţie au numerele de înmatriculare ale maşinilor de la TelDrum? Să fie oare adevărat

    Epochtimes scrie despre un interviu publicat în liberinteleorman.ro cu unul dintre foştii angajaţi TelDrum. Dacă nu ştiţi ce înseamnă TelDrum, înseamnă că aţi fost un an în comă sau că v-aţi închis într-un beci ori că negaţi realitatea. Angajatul declară că l-a cunoscut foarte bine pe ghici cine. Cel mai interesant detaliu ni s-a părut, pentru profilul publicaţiei noastre, unul legat de numerele maşinilor TelDrum. Acronimul LDP vine de la Liviu Dragnea Preşedinte, zice angajatul, nu noi. 

    Cititi mai multe pe www.promotor.ro

  • Ce sumă astronomică plăteşte statul roman persoanelor cu pensii speciale

    Pe lângă pensiile cunoscute în general ca fiind rezultatul unor contribuţii plătite de-a lungul vieţii de către beneficiari, statul mai reglementează şi o serie de pensii de serviciu cu regim special, numite generic „pensii speciale” . Printre instituţiile plătitoare de astfel de stipendii se regăsesc cu precădere ministerele cu atribuţii specifice, cum ar fi MAI şi MApN, dar şi parchete, instanţe judecătoreşti etc. De regulă, aceste pensii speciale sunt plătite nu în urma unor contribuţii anterioare, ci pentru simplul fapt că au fost reglementate şi se acordă în baza unor legi speciale. O mică incursiune în acest sector financiar, realizată de MEDIAFAX, arată dimensiunea acestor plăţi care sunt făcute din bugetul statului.

    Într-o notă transmisă pentru MEDIAFAX de Casa Naţională de Pensii Publice (CNPP) se arată, spre exemplu că numai în intervalul ianuarie-martie 2017, au fost înregistrate 151 de cereri pentru înscriere la pensie de serviciu în baza unor legi speciale. Potrivit CNPP, structura acestor cereri este următoarea: magistraţi 44, aviatori 10, parlamentari 49, diplomaţi 23, auditori publici externi 9, grefieri 16. Acesta apare însă doar ca vârful unui aisberg care în profunzime conţine cifre surprinzătoare. Potrivit aceleiaşi surse, în prezent – doar la CNPP – sunt înregistrate 8.431 de pensii de serviciu, situaţia pe categorii fiind următoarea:

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Statul plăteşte lunar pensii speciale de aproape 480 de milioane de lei

    Pe lângă pensiile cunoscute în general ca fiind rezultatul unor contribuţii plătite de-a lungul vieţii de către beneficiari, statul mai reglementează şi o serie de pensii de serviciu cu regim special, numite generic „pensii speciale” . Printre instituţiile plătitoare de astfel de stipendii se regăsesc cu precădere ministerele cu atribuţii specifice, cum ar fi MAI şi MApN, dar şi parchete, instanţe judecătoreşti etc. De regulă, aceste pensii speciale sunt plătite nu în urma unor contribuţii anterioare, ci pentru simplul fapt că au fost reglementate şi se acordă în baza unor legi speciale. O mică incursiune în acest sector financiar, realizată de MEDIAFAX, arată dimensiunea acestor plăţi care sunt făcute din bugetul statului.

    Într-o notă transmisă pentru MEDIAFAX de Casa Naţională de Pensii Publice (CNPP) se arată, spre exemplu că numai în intervalul ianuarie-martie 2017, au fost înregistrate 151 de cereri pentru înscriere la pensie de serviciu în baza unor legi speciale. Potrivit CNPP, structura acestor cereri este următoarea: magistraţi 44, aviatori 10, parlamentari 49, diplomaţi 23, auditori publici externi 9, grefieri 16. Acesta apare însă doar ca vârful unui aisberg care în profunzime conţine cifre surprinzătoare. Potrivit aceleiaşi surse, în prezent – doar la CNPP – sunt înregistrate 8.431 de pensii de serviciu, situaţia pe categorii fiind următoarea:

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Răspunsul Wizz Air referitor la procesul pierdut în faţa foştilor angajaţi români ai companiei

    “Wizz Air îşi exprimă dezamăgirea faţă de această decizie ce contrazice în totalitate hotărârea precedentă, din martie 2016, referitoare la o revendicare similară, în favoarea Wizz Air, declarată finală şi obligatorie. Wizz Air va face apel la următorul nivel odată ce decizia va fi emisă, deoarece există o argumentaţie solidă care susţine poziţia companiei. Wizz Air s-a supus şi va continua să se supună tuturor regulilor şi legislaţiei muncii din ţările în care operează. Nu vom mai face alte comentarii, întrucât cazul este încă în desfăşurare”, au declarat reprezentanţii Wizz Air astăzi.

    Comentariul vine după ce reprezentanţi ai sindicatului  Aerolimit Professional, din cadrul companiei Wizz Air, au trimis un comunicat de presă din care reiese că au primit o decizie favorabilă din partea Tribunalului Ilfov în privinţa drepturilor salariale şi a sporurilor specifice din domeniul aviaţiei.

    Astfel, la 10 noiembrie 2016, Tribunalul Ilfov, printr-o hotărâre ce are drept obiect drepturi băneşti, obligă Wizz Air să plătească reclamanţilor sporul de vechime în muncă de 25% şi a sporului de condiţii speciale de 25%, în raport de salariul brut de bază din contractul individual de muncă al fiecăruia, sume ce vor fi actualizate cu rata inflaţiei şi dobânda legală, începând cu data formulării cererii de chemare în judecată-27.02.2015 şi până la plata efectivă a acestor drepturi. Totodată, compania este obligată să plătească reclamanţilor sumele de bani aferente orelor lucrate în weekend şi sărbători legale în perioada 2012-2014, actualizate cu rata inflaţiei şi dobânda legală, începând cu data formulării cererii de chemare în judecată-27.02.2015 şi până la plata efectivă a acestor drepturi. Wizz Air trebuie de asemenea să plătească reclamanţilor sume de bani care reprezintă sporul de noapte, actualizate cu rata inflaţiei şi dobânda legală începând cu data formulării cererii de chemare în judecată-27.02.2015 şi până la plata efectivă a acestor drepturi.

    În procesul câştigat recent, au existat 19 reclamanţi, iar valoarea sumei pe care Wizz Air o are de platit angajatilor ajunge la 100.000 de euro. Reprezentanţii sindicatului estimeaza insa valoarea totala a prejudiciului adus angajatilor Wizz Air din Romania la cinci milioane de euro (calculând media de 5000 euro/an/salariat x 100 salariaţi în medie x 10 ani = 5 milioane euro). 

    ”Istoricul litigiului de muncă cuprinde un lung şir de procese, multe dintre acestea finalizate definitiv, altele iniţiate datorită comportamentului inexplicabil al societăţii Wizz Air de a sfida hotărâri judecătoreşti si de a continua în aceeaşi notă abuzivă şi personală, dar mai ales hărţuitoare la adresa liderilor de sindicat. Aceştia au fost suspendaţi din activitatea profesională sub diferite pretexte, ignorând chiar şi decizia Curţii Constituţionale a României. Discriminarea liderilor de sindicat a fost confirmată atât de CNCD, cât şi de Curtea de Apel Bucureşti”, explică reprezentanţii sindicatului Aerolimit Professional în comunicatul trimis.

     

     

     

     

     

  • Acesta este cel mai vizualizat videoclip YouTube din istorie – VIDEO

    Platforma online YouTube a fost înfiinţată în urmă cu 11 ani, mai exact în anul 2005, de trei foşti angajaţi ai PayPal – Chad Hurley, Steve Chen şi Jawed Karim. Pe 14 februarie a fost practic lansată, iar pe pe 23 aprilie a fost încărcat primul clip pe Youtube. Avea 18 secunde şi era denumit „Me at the zoo”.

    În noiembrie 2006, Youtube a fost cumpărat de Google pentru 1,65 miliarde de dolari, iar astăzi a devenit un fenomen mondial, cu peste un miliard de utilizatori şi filmuleţe încărcate pe website la fiecare minut.

    Artiştii din lumea întreagă îşi încarcă videoclipurile pe youtube şi testează astfel rata succesului fiecărei melodii în parte.

    Cel mai vizualizat videoclip din toate timpurile este Gangnam Style al lui Psy şi în prezent număra aproape 3 miliarde de vizualizări.