BusinessMagazin

Tag: fonduri UE

  • Teodorovici: Proiectele care pot beneficia de fonduri UE vor fi finanţate mai repede din buget

    “Vom lansa finanţări publice pe toate zonele eligibile pe fonduri europene, într-un ritm foarte rapid, după care nota pentru decontare a acestora se va face din fonduri europene. Este un principiu pe care de ani de zile îl spun şi la care trebuie să ajungem: cheltuim tot circuitul public din economie, după care cer la comisie decontarea pe ceea ce este eligibil. Diferenţa se duce probabil pe deficit, că e normal să fie aşa şi e normal să ne dezvoltăm. Fără o astfel de abordare, nu ne putem dezvolta la viteza pe care ne-o dorim cu toţii pentru a recupera decalajele economice faţă de celelalte state membre din Uniunea Europeană”, a spus Eugen Teodorovici, marţi, în discursul susţinut la forumul “Noile linii de finanţare, noi oportunităţi de dezvoltare pentru România”.

    Teodorovici a mai afirmat că va aloca o zi pe săptămână din timpul său de lucru pentru a aborda chestiuni “sensibile” cu ministrul pentru Fonduri Europene, Marius Nica, pentru ca ulterior acestea să fie “puse la punct”, doarece el doreşte să înceapă cu dreptul noul exerciţiu financiar şi nu vrea să mai fie repetate greşelile din perioada 2007-2013.

    “Vom finanţa în primul şi în primul rând din bugetul de stat, ca orice fel de proiect şi tip de proiect. Orice se poate deconta din fondurile europene şi după aceea venim cu nota de plată la domnul ministru Nica, pentru a deconta din fondurile europene. E o schimbare de viziune care se va simţi”, a mai spus ministrul Finanţelor.

  • Rata de absorbţie a fondurilor europene a crescut cu 0,53% în martie faţă de luna precedentă

    Absorbţia curentă (declaraţiile de cheltuieli transmise la Comisia Europeană) a crescut cu 0,53% (101 milioane de euro) în martie faţă de luna precedentă, de la 52,59% (10,023 miliarde de euro) la 53,12% (10,124 miliarde de euro).

    Cele 101 milioane de euro au fost absorbite în cadrul a trei programe: Programul Operaţional Regional (POR), Programul Operaţional Dezvoltarea Capacităţii Administrative (PO DCA) şi Programul Operaţional Asistenţă Tehnică (PO AT).

    În primele trei luni ale anului, România nu a absorbit niciun ban pe Programul Operaţional Sectorial Mediu (POS M) şi pe Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POS DRU). Potrivit datelor de pe site-ul MFE, la sfârşitul lui martie, nivelul de absorbţie pe POS M era de 42,28%, iar pe POS DRU, de 46,53%, la fel ca în 31 decembrie 2014.

    În ceea ce priveşte plăţile intermediare de la Comisia Europeană, nivelul a crescut cu 1,23%, de la 47,68% (9,087 miliarde de euro) în februarie la 48,91% (9,321 miliarde de euro) la sfârşitul lunii martie.

    Plăţile interne către beneficiari au crescut în ultima lună cu 1,02%, de la 46,913 miliarde de lei la 47,642 miliarde de lei.

    Fostul ministru al Fondurilor Europene Eugen Teodorovici îşi propusese o rată de absorbţie a fondurilor europene de 80% pentru perioada 2007-2013.

    Noul ministru Marius Nica a apreciat, pe 6 aprilie, că România va putea avea un nivel de absorbţie între 60% şi 80%, la sfârşitul acestui an.

    “Pornesc de la ideea că putem avea o rată de absorbţie care să se încadreze în acest an în intervalul 60% – 80%. În acest sens, depunem eforturi susţinute, în continuare, având în vedere că 2015, vă reamintesc, este ultimul an în care mai putem cheltui fondurile alocate de UE pentru perioada de programare 2007 — 2013”, a precizat noul ministru al Fondurilor Europene, Marius Nica, citat într-un comunicat al MFE.

    Marius Nica a depus pe 30 martie jurământul de învestitură în calitate de ministru al Fondurilor Europene.

  • Rata de absorbţie a fondurilor europene a crescut cu 0,53% în martie faţă de luna precedentă

    Absorbţia curentă (declaraţiile de cheltuieli transmise la Comisia Europeană) a crescut cu 0,53% (101 milioane de euro) în martie faţă de luna precedentă, de la 52,59% (10,023 miliarde de euro) la 53,12% (10,124 miliarde de euro).

    Cele 101 milioane de euro au fost absorbite în cadrul a trei programe: Programul Operaţional Regional (POR), Programul Operaţional Dezvoltarea Capacităţii Administrative (PO DCA) şi Programul Operaţional Asistenţă Tehnică (PO AT).

    În primele trei luni ale anului, România nu a absorbit niciun ban pe Programul Operaţional Sectorial Mediu (POS M) şi pe Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POS DRU). Potrivit datelor de pe site-ul MFE, la sfârşitul lui martie, nivelul de absorbţie pe POS M era de 42,28%, iar pe POS DRU, de 46,53%, la fel ca în 31 decembrie 2014.

    În ceea ce priveşte plăţile intermediare de la Comisia Europeană, nivelul a crescut cu 1,23%, de la 47,68% (9,087 miliarde de euro) în februarie la 48,91% (9,321 miliarde de euro) la sfârşitul lunii martie.

    Plăţile interne către beneficiari au crescut în ultima lună cu 1,02%, de la 46,913 miliarde de lei la 47,642 miliarde de lei.

    Fostul ministru al Fondurilor Europene Eugen Teodorovici îşi propusese o rată de absorbţie a fondurilor europene de 80% pentru perioada 2007-2013.

    Noul ministru Marius Nica a apreciat, pe 6 aprilie, că România va putea avea un nivel de absorbţie între 60% şi 80%, la sfârşitul acestui an.

    “Pornesc de la ideea că putem avea o rată de absorbţie care să se încadreze în acest an în intervalul 60% – 80%. În acest sens, depunem eforturi susţinute, în continuare, având în vedere că 2015, vă reamintesc, este ultimul an în care mai putem cheltui fondurile alocate de UE pentru perioada de programare 2007 — 2013”, a precizat noul ministru al Fondurilor Europene, Marius Nica, citat într-un comunicat al MFE.

    Marius Nica a depus pe 30 martie jurământul de învestitură în calitate de ministru al Fondurilor Europene.

  • Marius Nica: Putem avea o rată de absorbţie a fondurilor europene între 60% şi 80%

    Rata de absorbţie curentă a fondurilor structurale şi de coeziune a ajuns la 53,12% la data de 31 martie, iar suma solicitată la rambursare de la Comisia Europeană a crescut în ultima lună cu aproximativ 100 milioane de euro, potrivit unui comunicat al Ministerului Fondurilor Europene.

    Plăţile totale efectuate către beneficiari, incluzând prefinanţări si rambursări, s-au ridicat la aproximativ 12 miliarde de euro, din care contribuţia UE a fost de circa 10,76 miliarde de euro, se arată în comunicat.

    Totodată, MFE precizează că, în acest moment, contractele de finanţare semnate cu beneficiarii însumează cheltuieli eligibile de aproximativ 26,4 miliarde de euro, din care fondurile UE reprezintă circa 20,7 miliarde, corespunzând la 109% din alocarea UE 2007-2013.

    “Pornesc de la ideea că putem avea o rată de absorbţie care să se încadreze în acest an în intervalul 60% – 80%. În acest sens, depunem eforturi susţinute, în continuare, având în vedere că 2015, vă reamintesc, este ultimul an în care mai putem cheltui fondurile alocate de UE pentru perioada de programare 2007 — 2013”, a precizat noul ministru al Fondurilor Europene, Marius Nica, citat în comunicat.

    Marius Nica a depus, pe 30 martie, jurământul de învestitură în calitate de ministru al Fondurilor Europene.

    Fostul ministru al Fondurilor Europene, Eugen Teodorovici, trecut la Finanţe, îşi propusese o rată de absorbţie a fondurilor europene de 80% pentru perioada 2007-2013.

  • Corina Creţu şi Transparency International au lansat un proiect pentru o bună utilizare a fondurilor UE

    Potrivit unui comunicat remis MEDIAFAX, comisarul european pentru Politici Regionale, Corina Creţu, a prezentat joi, la Berlin, proiectul-pilot intitulat “Acorduri de integritate”, elaborat împreună cu organizaţia Transparency International, proiect care îşi propune să garanteze buna utilizare a fondurilor europene.

    Proiectul-pilot face parte dintr-o serie de măsuri noi, luate de Comisia Europeană cu scopul de a ajuta statele membre, regiunile şi oraşele să gestioneze eficient investiţiile Uniunii Europene.

    “Acordul de integritate” a fost elaborat de Transparency International pentru a sprijini guvernele, firmele şi societatea civilă în îmbunătăţirea transparenţei activităţii şi creşterea încrederii în procedurile de achiziţii publice. Comisia vizează concluzionarea acordurilor de integritate pentru mai multe proiecte co-finanţate prin Fondul european de dezvoltare regională şi Fondul de coeziune.

    “Prin intermediul acestui proiect ne intensificăm eforturile care vizează protejarea fondurilor Uniunii împotriva fraudei şi corupţiei. Fondurile europene constituie o adevărată sursă de investiţii publice în statele membre, de aceea nu tolerez risipa. Parteneriatul nostru cu Transparency International este o ocazie excelentă de a trata această problemă într-o manieră pro-activă şi preventivă”, a a declarat comisarul Corina Creţu.

    La rândul său, Miklos Marschall, directorul executiv adjunct al Transparency International, a precizat că acordurile de integritate joacă “un rol important în protecţia fondurilor Uniunii Europene împotriva fraudei şi a corupţiei, deoarece sporesc transparenţa, încrederea şi gradul de responsabilizare, contribuie la buna reputaţie a autorităţilor contractante, reduc costurile şi stimulează concurenţa prin proceduri mai bune de achiziţii publice”.

    Conform comunicatului CE, acordul de integritate va fi sub forma unui document juridic între autoritatea contractantă si ofertanţi, prin care părţile se vor angaja să respecte o procedură de atribuire transparentă şi eficace. Pentru a garanta un grad ridicat de responsabilitate, acordul va avea în componenţă şi un sistem de monitorizare derulat de o organizaţie a societăţii civile.

    “Statele membre sunt puternic încurajate să profite de această iniţiativă, răspunzând apelului de manifestare a interesului care va fi lansat în mai 2015. În data de 5 mai, Transparency International va organiza o conferinţă la Bruxelles pentru promovarea acordurilor de integritate. Experienţa acumulată prin aceste proiecte pilot va fi ulterior împărtăşită administraţiilor publice din Europa”, se arată în comunicat.

    Acordurile de integritate sunt un instrument dezvoltat de Transparency International în anii ’90 pentru a sprijini guvernele, firmele şi societatea civilă care se angajează în combaterea corupţiei în domeniul achiziţiilor publice, fiind puse în aplicare în întreaga lume.

    Ele promovează rentabilitatea economică şi buna guvernare, dar pot de asemenea încuraja schimbări instituţionale, precum folosirea sistemelor de achiziţii publice electronice, simplificarea procedurilor administrative, îmbunătăţirea cadrului legislativ şi promovarea bunei guvernări.

    Proiectul pentru protecţia fondurilor UE este împărţit în două etape. Prima va începe la 1 iunie 2015 şi se va desfăşura pe durata a nouă luni. Este vorba despre o fază pregătitoare care vizează asigurarea participării autorităţilor naţionale şi a organizaţiilor societăţii civile din mai multe state membre, precum şi identificarea proiectelor potenţiale pentru punerea în aplicare a mecanismului de integritate. De asemenea, în cadrul proiectului va fi dezvoltat un mecanism de monitorizare pentru a măsura eficienţa acordurilor de integritate în ceea ce priveşte îmbunătăţirea transparenţei şi creşterea gradului de responsabilitate.

  • Fostul şef al OJPDRP Alba şi-a construit vilă de locuit pe bani UE alocaţi pentru pensiune turistică

    Potrivit anchetatorilor, Florian Farcaş, şef al OJPDRP Alba până în anul 2010, locuieşte într-o vilă construită cu fonduri europene în cadrul proiectului “Construire pensiune agroturistică, comuna Ighiu, localitatea Şard, judeţul Alba”. Proiectul o are drept beneficiar pe Simona Adriana Farcaş, soţia fostului şef al OJPDRP Alba.

    Astfel, Florian Farcaş “a încălcat prevederile codului de conduită privind evitarea situaţiilor de incompatibilitate şi conflict de interese de către personalul implicat în gestionarea programelor finanţate din fonduri europene nerambursabile, implicându-se, în mod direct, sub paravanul unor firme de consultanţă pe care le gestionează prin interpuşi, în întocmirea de proiecte, care, ulterior, au fost evaluate, respectiv aprobate la plată de către colegi ai săi sau, chiar, de către el însuşi”, spun procurorii.

    “În perioada în care a deţinut funcţia de director al OJPDRP Alba, fiind susţinut şi favorizat atât de şeful serviciului de evaluare din cadrul CRPDRP Centru Alba Iulia (Centrul Regional de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit, n.r.), Vlademir Străjan, cât şi de directorul din acel moment al centrului, Marian Ionescu (în prezent director general al CRPDRP Centru Alba Iulia), Farcaş a întocmit, în timpul programului de lucru şi în prezenţa colegilor de birou, diverse proiecte, având asupra sa chiar şi ştampilele beneficiarilor, în scopul autentificării documentaţiilor”, se arată în actele procurorilor DNA.

    Semnificativ în acest sens, arată anchetatorii, este cazul proiectului aferent construirii unei pensiuni în localitatea Almaşu Mare (Zlatna, judeţul Alba), în valoare de 401.000 de euro, depus de societatea Nicoleta Styl, din localitatea Ighiu, având ca asociat / administrator pe Maria Nicoleta Drăghiciu, pentru aprobarea căruia Florian Farcaş a primit o parcelă de teren în suprafaţă de aproximativ 600 metri pătraţi în intravilanul municipiului Alba Iulia (zona cartierului Miceşti).

    În acest mod, arată procurorii, Farcaş a întocmit, numai în cursul lunii decembrie 2011, aproximativ 20 proiecte, la un tarif de 500 de lei per aplicaţie, care au fost depuse pentru finanţare în cadrul PNDR la selecţia de proiecte din luna aprilie 2012, pe măsura 112 – “Instalarea tinerilor fermieri”.

    Totodată, arată anchetatorii, în schimbul unor comisioane consistente (de circa 2% din valoarea unui proiect), Farcaş l-a consiliat/sprijinit pe Ioan Liviu Merca, asociat/administrator al societăţii MM Agromer Belin, judeţul Covasna, pentru întocmirea proiectelor finanţate din fonduri europene în cadrul PNDR “Construire complex zootehnic porci la îngrăşat”, depus de societatea Carnicom Belin, în valoare de 6.634.188 de lei, şi “Înfiinţare fermă zootehnică porc gras”, depus de societatea Mercatop Belin, în valoare de 6.643.878 de lei.

    Procurorii DNA au descins marţi la 12 adrese ale unor persoane fizice şi juridice din judeţul Alba, ei făcând cercetări într-o cauză penală care vizează suspiciuni privind săvârşirea unor infracţiuni de corupţie şi infracţiuni îndreptate împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene, comise în perioada 2011 – 2014.

    Surse judiciare declarau pentru MEDIAFAX că una dintre percheziţii are loc la sediul Centrului Regional pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale Centru din Alba Iulia, instituţie aflată în subordinea Agenţiei pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale, înfiinţată în acest an de Ministerul Agriculturii, prin reorganizarea Agenţiei de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (APDRP).

  • Rus: Absorbţia fondurilor europene prin POS-T a depăşit 50%. Pentru 2015 estimăm un nivel de 90%

    “La 25 noiembrie 2014, Programul Operaţional Sectorial de Transport (POS-T) a înregistrat o rată de absorbţie a fondurilor europene de 51,38% din totalul bugetului pe 2007-2013. Asta este o realizare, pentru că s-a plecat de la procente foarte mici de absorbţie. (…) Anul viitor cred că vom reuşi să absorbim, cu un efort mare investiţional şi de lucrări efectuate, 90% din ceea ce avem alocat. Poate chiar vom depăşi 90%”, a spus Rus, într-o conferinţă de presă.

    El a afirmat că în prezent sunt în evaluare oferte pentru studii de fezabilitate necesare mai multor proiecte.

    “Anul viitor va fi un an de foc pe infrastructură, şi rutieră, şi feroviară, şi aeriană şi navală, cu foarte multe probleme de rezolvat”, a adăugat Rus.

    Potrivit informaţiilor furnizate de Ministerul Transporturilor, din totalul bugetului POS-T aprobat pentru perioada 2007-2013, de 4,28 miliarde euro, până în prezent au fost autorizate cheltuieli în valoare de 2,2 miliarde euro.

    Până la finele acestui an rata de absorbţie estimată va fi de aproximativ 56%, adică 1,022 miliarde euro, valoarea cumulată a sumelor absorbite din exerciţiul bugetar 2007-2013 totalizând 2,4 miliarde euro.

    Rata de absorbţie a fondurilor structurale a evoluat de la 10,7% în anul 2012 la 32,2% în anul 2013.

    Pentru anul 2015, ţinta stabilită este de aproximativ 1,5 miliarde euro, ceea ce va conduce la o rată de absorbţie estimată de peste 90% şi o valoare autorizată a cheltuielilor de aproximativ 3,9 miliarde euro.

    Cei mai importanţi beneficiari ai POS-T sunt CNADNR (absorbţie de aproape 70% la finele acestui an din cei 2,26 miliarde euro alocaţi), CFR SA (absorbţie de 54% în 2014) şi Metrorex (20%).

    Printre măsurile vizate pentru anul viitor se numără includerea la finanţare a unor proiecte noi de infrastructură, precum tronsoanele de autostradă Suplacu de Barcău – Borş şi Nădăşelu – Gilău, şi a tronsoanelor de magistrală de metrou M1 şi M3, continuarea procesului de achiziţionare de utilaje de deszăpezire şi al procesului de fazare a proiectelor ca o soluţie pentru a asigura transferul finanţării proiectelor din perioada de programare 2007-2013 în intervalul 2014-2020.

    În plus, se urmăreşte îmbunătăţirea capacităţii administrative a autorităţii de management şi a beneficiarilor, începerea implementării unor proiecte de infrastructură (autostrada Lugoj – Deva, cu loturile 2,3 şi 4, autostrada Câmpia Turzii – Ogra – Târgu Mureş, autostrada Sebeş – Turda şi reabilitarea liniei de cale ferată Radna – Gurasada – Simeria), precum şi pregătirea portofoliului de proiecte pentru perioada de programare 2014-2020.

    Versiunea revizuită a Master Planului General de Transport va fi prezentată până la 15 decembrie în Guvern, în primă lectură, Executivul urmând să decidă dacă acesta va fi adoptat sub forma unui proiect de lege pentru dezvoltarea infrastructurii de transport sau va fi adoptat prin HG.

  • Teodorovici: România va începe, în 2014, implementarea fondurilor UE pentru perioada 2014-2020

    Potrivit unui comunicat MFE, ministrul Fondurilor Europene, Eugen Teodorovici, a participat, miercuri, la Bruxelles, la reuniunea Consiliului Afaceri Generale (CAG) dedicată politicii de coeziune.

    “În cadrul dezbaterii am subliniat că trebuie depuse toate eforturile pentru a simplifica procedurile de implementare a fondurilor europene şi pentru a multiplica efectul acestora în economie. De asemenea, în cadrul reuniunii s-a discutat şi despre extinderea eligibilităţii cheltuielilor efectuate în perioada de programare 2007 – 2013. Această idee este susţinută de Slovacia, dar beneficiază şi de sprijinul altor state membre”, a declarat Eugen Teodorovici, după CAG.

    În ceea ce priveşte perioada de programare 2014 – 2020, Teodorovici a precizat că trebuie luate “măsuri urgente” pentru a începe, cât mai repede, implementarea fondurilor alocate pentru perioada de programare 2014 – 2020, având în vedere constrângerile bugetare.

    “Mizăm pe răspunsurile prompte ale Comisiei Europene pe marginea programelor operaţionale prin care România urmează să atragă fondurile alocate. România va începe în acest an implementarea fondurilor europene alocate pentru perioada de programare 2014 – 2020”, a spus ministrul Fondurilor Europene.

    Pe 7 noiembrie, ministrul Eugen Teodorovici a declarat, într-o conferinţă de presă comună cu comisarul pentru Politică Regională, Corina Creţu, că România speră să aibă agreate cu CE programele operaţionale, cu excepţia celui pe Transporturi, până la finalul acestei luni.

    “Noi sperăm (…) ca până la final de noiembrie să avem deja agreate aceste programe operaţionale cu CE, mai puţin partea de infrastructură, care a fost ultimul trimis Comisiei şi va necesita un timp mai mare de lucru în serviciile comunitare”, a spus el.

    În ceea ce priveşte aprobarea lor, ministrul nu a avansat o dată.

    Întrebat pe ce programe vor fi lansate primele proiecte din noul cadru financiar, Teodorovici a afirmat că vor fi lansate pe Competitivitate, Capital Uman.

    La rândul său, comisarul european Corina Creţu a declarat Programul Operaţional Asistenţă Tehnică ar putea fi adoptat anul acesta.

    “Începem acum perioada de negociere a programelor operaţionale. În opinia noastră, este clar că vom adopta PO AT chiar în acest an”, a spus Creţu.

  • Peste 60 de angajaţi din MAI vor gestiona fonduri UE pentru migranţi

    România, alături de celelalte state membre UE, beneficiază de alocări anuale din instrumentele de asistenţă instituite în cadrul Programului General “Solidaritatea şi gestionarea fluxurilor migratorii”, denumit în continuare PG SOLID, care cuprinde patru fonduri: Fondul european pentru refugiaţi, Fondul european de returnare, Fondul european de integrare a resortisanţilor ţărilor terţe şi Fondul pentru frontierele externe.

    Ministerul Afacerilor Interne a fost abilitat să gestioneze fondurile acordate României prin PG SOLID.

    Numărul maxim de posturi necesare pentru gestionarea fondurilor acordate României prin PG SOLID, la nivelul MAI, este de 64 posturi din care 13 posturi de conducere şi 51 posturi de execuţie, astfel: Direcţia Schengen – 17 posturi din care trei de conducere şi 14 de execuţie, Inspectoratul General pentru Imigrări – 39 de posturi din care nouă de conducere şi 30 de execuţie, iar Direcţia Generală Financiară – opt posturi din care unul de conducere şi şapte de execuţie, se arată în nota de fundamentare a proiectului de HG.

    Cei care vor ocupa aceste posturi vor fi plătiţi în plus în funcţie de timpul alocat pentru gestionarea fondurilor UE din timpul total alocat îndeplinirii tuturor atribuţiilor de serviciu. Astfel primesc în plus cinci clase de salarizare succesive faţă de clasa deţinută cei care alocă 15 la sută din timpul de lucru, 10 clase pentru 30 la sută din timpul total alocat, 15 clase pentru 45 la sută din timpul total alocat, 20 de clase pentru 60 la sută din timp şi 25 de clase pentru 75 la sută din timpul de muncă alocat.

    Numărul de clase de salarizare rezultat nu trebuie să depăşească numărul de clase de salarizare prevăzut la articolul 10 în Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului bugetar.

    Salariul majorat se calculează prin înmulţirea coeficientului de ierarhizare corespunzător noii clase de salarizare cu valoarea de referinţă de 600 de lei.

  • Voinea: S-au angajat cheltuieli la jumătate din ce s-a bugetat pe fonduri UE, dar păstrăm programul

    “Este adevărat că pe fonduri europene nu s-au realizat toate veniturile întrucât nu s-au realizat nici toate cheltuielile, dar nu am intervenit în rectificarea bugetară asupra capitolului de fonduri europene pentru a da posibilitatea tuturor ordonatorilor de credite să realizeze absorbţia programată la începutul anului, estimând că sunt în continuare create condiţiile, premisele, ca această absorbţie să atingă nivelul stabilit. Există o sezonalitate şi a lucrărilor şi a cheltuielilor în infrastructură“, a spus Voinea, întrebat la Guvern de unde provine diferenţa de venituri şi cheltuieli pe care a invocat-o preşedintele Traian Băsescu.

    Voinea a explicat că s-a dat posibilitatea ordonatorilor de credite să realizeze şi cheltuielile şi veniturile în a doua jumătate a anului, astfel încât să nu fie periclitată ţinta de absorbţie.

    “Veniturile sunt programate să fie 9 miliarde lei, aproximativ 9 miliarde lei, s-au realizat undeva mai puţin de jumătate, dar e şi firesc, că sunt la şase luni. Cheltuielile sunt programate pe tot anul să fie 26 miliarde lei. La primul semestru erau programate să fie aproximativ 14 miliarde, s-au realizat undeva mai puţin de jumătate din aceste 14 miliarde lei“, a continuat Voinea.

    El a arătat că diferenţele faţă de anul trecut sunt relative, întrucât s-au bugetat sume mai mari, iar tot ce s-a bugetat, atât cofinanţare, cât şi prefinanţare a fost menţinut la rectificare.

    “Au crescut veniturile din alte surse. De exemplu, din clawback s-au încasat 350 milioane lei mai mult decât s-a anticipat. Din vânzarea de certificate verzi CO2 s-au încasat 700 de milioane lei şi în execuţie se pot cheltui aproximativ 200 de milioane lei, deci aici intervin economii“, a adăugat Voinea.

    El a mai spus că există economie în execuţie la Ministerul Muncii, precizând că prin rectificare nu se efectuează o tăiere propriu-zisă, pentru că acest minister va avea în continuare un spor de cheltuieli faţă de anul trecut.