BusinessMagazin

Tag: fonduri de pensii

  • Sancţiuni fără precedent pe piaţa pensiilor private: ASF amendeză CEO-ul BRD Pensii cu 100.000 de lei şi îi retrage aprobarea pentru această funcţie. Amenzi şi pentru CA pentru încălcarea unor reguli de guvernanţă corporativă şi cele privind evidenţa situaţiilor contabile ale administratorilor

    Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) a anunţat vineri că a decis amendarea directorului general (CEO) al BRD Pensii, respectiv Alina Cecilia Andreescu, şi i-a ridicat aprobarea pentru această funcţie în urma unui control prin care Autoritatea a “constatat că directorul general şi membrii Consiliului de Administraţie al societăţii au încălcat regulile de guvernanţă corporativă şi cele privind evidenţa situaţiilor contabile ale administratorului”.

    ASF menţionează că în sarcina directorului general s-au reţinut fapte contravenţionale privind efectuarea unor înregistrări în contabilitate, care nu au avut la bază documente justificative, nu au raţionament economic, contravin funcţionalităţii conturilor şi care nu reflectă situaţia reală a patrimoniului administratorului BRD Societate de Administrare a Fondurilor de Pensii Private.

    “În sarcina membrilor Consiliului de Administraţie al societăţii s-au reţinut fapte contravenţionale, din care rezultă că aceştia nu au asigurat un management prudent şi corect al administratorului BRD Societate de Administrare a Fondurilor de Pensii Private S.A., fapt ce a afectat patrimoniul administratorului”.

    Astfel ASF a decis amendarea CEO-ului cu 100.000 de lei şi retragerea aprobării pentru această funcţie.

    Mai jos comunicatul integral al ASF:

    Autoritatea de Supraveghere Financiară (A.S.F.) a efectuat un control permanent la societatea BRD Societate de Administrare a Fondurilor de Pensii Private S.A., în urma căruia A.S.F. a constatat că directorul general şi membrii Consiliului de Administraţie al societăţii au încălcat regulile de guvernanţă corporativă şi cele privind evidenţa situaţiilor contabile ale administratorului.

    În sarcina directorului general s-au reţinut fapte contravenţionale privind efectuarea unor înregistrări în contabilitate, care nu au avut la bază documente justificative, nu au raţionament economic, contravin funcţionalităţii conturilor şi care nu reflectă situaţia reală a patrimoniului administratorului BRD Societate de Administrare a Fondurilor de Pensii Private S.A.

    În sarcina membrilor Consiliului de Administraţie al societăţii s-au reţinut fapte contravenţionale, din care rezultă că aceştia nu au asigurat un management prudent şi corect al administratorului BRD Societate de Administrare a Fondurilor de Pensii Private S.A., fapt ce a afectat patrimoniul administratorului.

    Ca urmare a aspectelor constatate în acţiunea de control şi potrivit prevederilor legale, Consiliul Autorităţii de Supraveghere Financiară a decis următoarele măsuri sancţionatorii:

     

    1.         Sancţionarea doamnei Alina Cecilia Andreescu, în calitate de Director general al BRD Societate de Administrare a Fondurilor de Pensii Private S.A., cu amendă contravenţională în cuantum de 100.000 de lei şi, complementar, cu interzicerea, pe o perioadă de 180 de zile, a desfăşurării activităţilor reglementate de Legea nr. 411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat, republicată cu modificările şi completările ulterioare şi Legea nr. 204/2006 privind pensiile facultative, cu modificările şi completările ulterioare;

    2.   Sancţionarea domnului Laurent Simon Doubrovine, în calitate de membru al Consiliului de Administraţie al BRD Societate de Administrare a Fondurilor de Pensii Private S.A., cu amendă contravenţională în cuantum de 60.800 de lei şi, complementar, cu interzicerea, pe o perioadă de 180 de zile, a desfăşurării activităţilor reglementate de Legea nr. 411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat, republicată cu modificările şi completările ulterioare şi Legea nr. 204/2006 privind pensiile facultative, cu modificările şi completările ulterioare;

    3.   Sancţionarea doamnei Raluca Ioana Moise, în calitate de membru al Consiliului de Administraţie al BRD Societate de Administrare a Fondurilor de Pensii Private S.A., cu amendă contravenţională în cuantum de 60.800 de lei şi, complementar, cu interzicerea, pe o perioadă de 180 de zile, a desfăşurării activităţilor reglementate de Legea nr. 411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat, republicată cu modificările şi completările ulterioare şi Legea nr. 204/2006 privind pensiile facultative, cu modificările şi completările ulterioare;

    4.   Sancţionarea domnului Arnaud Charles Marie René Brière de la Hosseraye, în calitate de membru al Consiliului de Administraţie al BRD Societate de Administrare a Fondurilor de Pensii Private S.A., cu amendă contravenţională în cuantum de 55.500 de lei şi, complementar, cu interzicerea, pe o perioadă de 180 de zile, a desfăşurării activităţilor reglementate de Legea nr. 411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat, republicată cu modificările şi completările ulterioare şi Legea nr. 204/2006 privind pensiile facultative, cu modificările şi completările ulterioare.

     Având în vedere sancţiunile menţionate mai sus, A.S.F. a procedat, conform prevederilor Regulamentului nr. 1/2019 cu modificările şi completările ulterioare, la reevaluarea membrilor structurii de conducere ale căror autorizaţii erau în vigoare la data de 11.05.2022. În urma finalizării procesului de reevaluare, Consiliul A.S.F. a hotărât:

    1.   Retragerea aprobării acordate doamnei Alina Cecilia Andreescu, în calitate de Director general al BRD Societate de Administrare a Fondurilor de Pensii Private S.A.;

    2.   Retragerea aprobării acordate doamnei Raluca Ioana Moise, în calitate de Membru al Consiliului de Administraţie al BRD Societate de Administrare a Fondurilor de Pensii Private S.A.;

    3.   Retragerea aprobării acordate domnului Arnaud Charles Marie René Brière de la Hosseraye, în calitate de Membru al Consiliului de Administraţie al BRD Societate de Administrare a Fondurilor de Pensii Private S.A.

                Sancţiunile aplicate nu au vizat activitatea desfăşurată de societatea BRD Societate de Administrare a Fondurilor de Pensii Private S.A. în legătură cu administrarea fondurile de pensii private. Interesele participanţilor şi activele fondurilor, care sunt separate de activele administratorului, nu au fost afectate.

     ​

     

  • Întrebarea tinereţii: Câţi bani vei avea la bătrâneţe?

    Legea stabileşte că un român va primi la deschiderea dreptului la pensie privată CEL PUŢIN economiile pe care le-a trimis de-a lungul vieţii. Banii acestuia sunt ţinuţi pentru păstrare la băncile depozitare, şi nu la administrator. Ceea ce ar trebui să intereseze pe fiecare român care virează la un fond de pensii Pilon II este randamentul acestui fond, mai ales ÎN CONDIŢIILE în care anul trecut randamentele fondurilor de pensii private au fost SUB rata inflaţiei.

    Falimentul este parte din capitalism, este parte dintr-o economie de piaţă. Trebuie să ne obişnuim ca în economiile de piaţă să dea şi companiile faliment”, spunea în toamna lui 2021 Florin Cîţu, pe atunci premier, ca reacţie la falimentul celui mai mare asigurător de RCA din România. Şi bineînţeles că prin trei mari exemple capitalismul din România nu are cum să fie diferit faţă de capitalismul lui Cîţu: City Insurance s-a prăbuşit în 2021, Carpatica în 2016, iar Astra în 2015.

    Acestea sunt cele mai recente trei falimente din sectorul de asigurări supravegheat şi reglementat de Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) şi al căror colaps a determinat scumpirea poliţelor RCA. Mai concret. Elena P., o tânără programatoare din Bucureşti, a cumpărat de curând o nouă poliţă de asigurare RCA pentru care a plătit cu circa 30% mai mult faţă de cea precedentă, la aceeaşi societate de asigurare şi pentru acelaşi autoturism: un Peugeot alb, mic cât o cutie de chibrituri.

    Chiar dacă este asigurată la o altă societate decât City, Elena tot a simţit falimentul celui mai mare asigurător întrucât clienţii City Insurance au migrat către alte societăţi de asigurare. Cele din urmă s-au confruntat cu un risc mai mare în asigurare şi prin urmare au majorat preţurile. Pe de altă parte, ca şi alte câteva milioane de români, Elena este participant al unui fond de pensii private din România. Adică 3,75% din salariul brut lunar se duce către administrarea privată a economiilor pentru bătrâneţe, o medie pe sistem de circa 800 mil. lei lunar.

    Cu alte cuvinte Elena plăteşte acum un serviciu de care ar trebuie să beneficieze peste câteva zeci de ani când se va retrage din activitate. Însă, se întreabă Elena, dacă falimentul este parte din capitalism, ce garanţie am că şi economiile de pensie la care cotizez lunar şi la care am strâns circa 30.000 de lei, fiind administrate de o firmă olandeză, vor fi aici peste 30-40 de ani? Răspunsul este simplu: economiile vor fi.

    Dar depinde însă cu ce randament. Autoritatea de Supraveghere Financiară, aşa cum îi spune şi numele, supraveghează trei dintre cele mai mari sectoare din economia românească: asigurări (11,5 mld. lei), piaţa de capital (235 mld. lei) şi pensiile private (89 miliarde de lei de la Pilonul II plus alte 3,3 mld. lei de la Pilonul III), aşadar aproximativ 340 miliarde de lei. Prin supraveghere, ASF decide acolo unde este cazul impunerea unor măsuri precum amendarea conducerii, deschiderea insolvenţei şi a falimentului, suspendarea de la tranzacţionare, în vederea redresării societăţii. Prin faptul că este asigurată, din comisioanele plătite de Elena pentru acest serviciu o parte ajung şi la Autoritate. La fel şi în cazul fondurilor de pensii private Pilon II. Iar dacă se gândeşte să tranzacţioneze direct şi la Bursa de Valori Bucureşti, o parte din comisioane va merge tot către ASF. Aşadar Elena are un numitor comun prin faptul că este asigurată şi în acelaşi timp şi participantă la un fond de pensie Pilon II.

    O lege din 2004 prevede că suma totală cuvenită unui participant nu poate fi mai mică decât valoarea contribuţiilor plătite. Aşadar, prin lege, un administrator trebuie să plătească cel puţin banii pe care i-a virat un contribuabil altfel se apelează la provizioanele constituite şi, dacă este cazul, se apelează la Fondul de Garantare a Drepturilor din sistemul de pensii private.

    Dacă pe piaţa de capital o companie cu probleme este penalizată de investitori şi suspendată de la tranzacţionare, ce se întâmplă pe piaţa pensiilor private, acolo unde câteva milioane de români au economiile pentru bătrâneţe? Cu contribuţiile virate în ultimii ani şi cu randamentele investiţionale, Elena cât şi alte 7,7 milioane de participanţi au acum 89 de miliarde de lei, adică valoarea totală a activelor fondurilor de pensii Pilon II.

    Aceşti bani sunt încredinţaţi pentru păstrare către o bancă depozitară. Un administrator de pensii, precum NN Pensii, BCR Pensii, Allianz Ţiriac Pensii Private, este cel care decide investiţiile, pentru ca economiile pentru bătrâneţe să fie ţinute în custodie la depozitar.

    Aşadar administratorul decide investiţiile iar activele sunt ţinute la un depozitar, cel din urmă verificând conformitatea fiecărei tranzacţii a fondului cu prospectul fondului. Un astfel de depozitar este de exemplu BRD.  Chiar dacă nivelul contribuţiei dar şi perioada de contribuţie se pot cunoaşte pe parcursul vieţii active a unui participant, pensia care va fi plătită nu poate fi calculată exact, ci doar estimată, întrucât depinde de randamentul pe care administratorul îl va obţine. Cu alte cuvinte în funcţie de performanţa celui care administrează banii şi de fluctuaţiile din portofoliu. Şi da, Elena se poate transfera de la un fond la altul. O lege din 2004 prevede că suma totală cuvenită unui participant nu poate fi mai mică decât valoarea contribuţiilor plătite. Aşadar, prin lege, un administrator trebuie să plătească cel puţin banii pe care i-a virat un contribuabil altfel se apelează la provizioanele constituite şi, dacă este cazul, se apelează la Fondul de Garantare a Drepturilor din sistemul de pensii private.

    Iar acum intervine discuţia despre randamente. ASF spune că economiile pentru bătrâneţe vor fi plătite indiferent de situaţia financiară a administratorului de fond, însă întrebarea este cu ce randamente vor fi plătite aceste contribuţii. Adică ce bani va lua Elena la retragerea la pensie: mai mult decât o dobândă bancară, mai mult decât o investiţie la Bursă?

    Autoritatea de Supraveghere Financiară, aşa cum îi spune şi numele, supraveghează trei dintre cele mai mari sectoare din economia românească: asigurări (11,5 mld. lei), piaţa de capital (235 mld. lei) şi pensiile private (89 miliarde de lei de la Pilonul II plus alte 3,3 mld. lei de la Pilonul III), aşadar aproximativ 340 miliarde de lei.

    Pentru că până la urmă a plătit comisioane pentru acest serviciu. Orice mişcare de pe pieţele de capital, fie că este pe acţiuni sau pe obligaţiuni, se resimte şi pe portofoliile fondurilor de pensii Pilon II. De exemplu doar în decembrie 2021, când Bursa de la Bucureşti a urcat cu 7%, investiţiile fondurilor au urcat cu câteva miliarde de lei. Potrivit datelor agregate de ZF, toate cele şapte fonduri de pensii private Pilon II din România, cei mai mari investitori ai Bursei de Valori Bucureşti au avut în 2021 randamente sub rata inflaţiei de 8,2%. 2021 a fost al doilea an de la înfiinţarea sistemului de pensii private când randamentul mediu, de 5,9%, a fost sub cel al inflaţiei. Primul an a fost 2018 când OUG 114 a dat peste cap sistemul financiar şi a determinat prăbuşirea Bursei şi implicit a randamentelor P2 pe final de an.

    Din 13 ani, doi ani au fost aşadar sub rata inflaţiei. Dar dacă Bursa de la Bucureşti, acolo unde fondurile de pensii au circa 20-25% din active, a urcat cu aproximativ 40% în 2021, cum se face că randamentul mediu al acestor investitori a fost de doar 5,9%? Explicaţia constă în scumpirile accelerate şi şocul acestora pe portofoliul titlurilor de stat, acolo unde P2 are circa 60-65% din active.

    Cu alte cuvinte un nivel ridicat al inflaţiei aduce un şoc pe porfotoliul fondurilor P2 şi implicit pe valoarea activului Elenei la pensionare. Însă raportat la un orizont de timp mai îndelungat, adică de la înfiinţarea sistemului P2 în România, randamentele individuale anualizate sunt peste rata inflaţiei, de la 6,7% pentru BRD Pensii la 8,4% pentru NN Pensii. Elena, atunci când va primi decizia de pensionare, poate opta pentru încasarea activului net sub formă de plată unică sau eşalonată, cea din urmă putând fi efectuată pe o perioadă de maxim 60 de luni. Elena este cea care va decide rata lunară dorită urmând ca administratorul să decidă numărul de luni în funcţie de valoarea activului. Aşadar, aplicat pe lege, economiile pentru bătrâneţe ale Elenei sunt sigure. Însă randamentul fondului este cel care contează până la urmă pentru că orice criză, deşi aduce acele oportunităţi de care toată lumea vorbeşte, poate să radă din randamentul unui fond şi aşadar din activ.

    Potrivit datelor agregate de ZF, toate cele şapte fonduri de pensii private Pilon II din România, cei mai mari investitori ai Bursei de Valori Bucureşti au avut în 2021 randamente sub rata inflaţiei de 8,2%.

     

  • Banii câtorva milioane de români, încredinţaţi pentru păstrare unei singure bănci. Cinci din cele şapte fonduri de pensii private Pilon II îşi „parchează“ activele de miliarde de lei la acelaşi depozitar: BRD

    ♦ ASF: Contractele de depozitare între administratori şi depozitari se încheie în baza cererii şi ofertei, în condiţii concurenţiale şi sub condiţia ca depozitarul să fie avizat de ASF.

    Cinci din cele şapte fonduri de pensii private Pilon II din România, cei mai mari inves­ti­tori ai Bursei locale, lucrează cu acelaşi depozitar, respectiv BRD, adică active de miliarde de lei sunt încredinţate pentru păstrare către o singură instituţie de credit.

    Astfel, cele mai recente date semestriale, cele de la 30 iunie 2021, arată că Aripi, AZT Viitorul Tău, BCR Pensii, NN Pensii, Vital au acelaşi depozitar, în timp ce BRD Pensii figurează în raportul semestrial cu BCR ca depozitar, iar Metropolitan Life cu UniCredit.

    Cu alte cuvinte, un grad de concentrare de circa 70% pentru „parcarea“ la aceeaşi instituţie de credit, adică active de 72 de miliarde de lei din totalul de 87 miliarde de lei sunt încredinţate pentru păstrare, unei singure bănci depozitare. Situaţia este surprinzătoare mai ales pentru investitori a căror strategie principală de investiţii este de diversificare a portofoliului.

    Patru depozitari sunt avizaţi de Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) pentru fondurile Pilon II, respectiv BRD, BCR, UniCredit şi Raiffeisen. Alegerea unuia este la latitudinea administratorului, decizia având la bază oferta de servicii şi costurile pentru serviciile oferite, ca în cazul oricărui contract comercial. Pentru fondurile de pensii administrate privat, cheltuielile cu depozitarea activelor sunt suportate de către administratori.

    „Depozitarul este răspunzător faţă de administrator şi faţă de participanţii la fond pentru orice pierderi sau pagube suferite, atât timp cât pierderile ori pagubele au fost cauzate de îndeplinirea necorespunzătoare sau neîndeplinirea obligaţiilor asumate prin prezentul contract şi nu poate să garanteze sau să dispună în niciun fel de instrumentele financiare sau de sumele de bani încre­dinţate spre păstrare de către administrator în numele Fondului“, a transmis ASF la solicitarea Ziarului Financiar.

    Asociaţia pentru Pensiile Administrate Privat (APAPR) arată într-o notă publicată pe propriul site că banii din fondurile de pensii private nu sunt ţinuţi de administratori, ci păstraţi de băncile depozitare; aceşti bani sunt proprietatea participanţilor la fond şi pot fi folosiţi doar pentru plata unei pensii private viitoare.

    Societăţile de administrare nu au acces la banii participanţilor şi au doar dreptul de a investi aceşti bani conform legii, prin ordine de investire transmise băncilor depozitare, care execută aceste ordine după un nou control de legalitate.

    Potrivit ASF, administratorul nu poate investi activele fondului de pensii pe care îl administrează în instrumente financiare pentru care depozitarul, societatea-mamă a depozitarului, grupul din care depozitarul face parte sau orice altă persoană afiliată sau aflată în mod direct sau indirect în poziţie de control faţă de depozitar este contrapartea tranzacţiei respective, cu câteva excepţii. Printre aceste excepţii sunt cazurile în care acest lucru nu este cunoscut la momentul încheierii tranzacţiei, schimburilor valutare şi a depozitelor la bănci autorizate să funcţioneze pe teritoriul României, Uniunii Europene sau al Spaţiului Economic European.

    Bineînţeles, o întrebare care se ridică şi care a fost trimisă de ZF către Autoritate este dacă se impun şi unele măsuri pentru diversificarea băncilor depozitare în relaţie cu administratorii de fonduri de pensii Pilon II. „În situaţia în care, pentru vânzarea sau cumpărarea de instrumente financiare (titluri de stat, obligaţiuni corporative), banca depozitar acţionează în calitatea de contraparte a fondului de pensii private, această tranzacţie nu se poate realiza, fiind încălcate prevederile legale. Acestea sunt măsuri de intervenţie pe care A.S.F. le poate impune prin atribuţiile conferite de reglementări. Contractele de depozitare între administratori şi depozitari se încheie în baza cererii şi ofertei, în condiţii concurenţiale şi sub condiţia ca depozitarul să fie avizat de A.S.F“.

    Fondurile de pensii private obligatorii Pilon II, cu deţineri cumulate semnificative la companiile listate la Bursa de la Bucureşti, aveau la finalul lunii septembrie din 2021 active totale de 87 mld. lei, în creştere cu 12 miliarde de lei faţă de finele anului 2020, arată cele mai recente date ale Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF). În termeni procentuali creşterea activelor de la începutul acestui an este de circa 16%.

    Pe de altă parte, pe parcursul lunii septembrie, când Bursa de la Bucureşti s-a apreciat cu aproape 4%, activele fondurilor de pensii Pilon II au urcat cu aproximativ 800 mil. lei, echivalentul a circa 6%, arată calculele realizate de ZF pe baza datelor ASF şi ale BVB. Fonduril au circa 7,6 milioane de participanţi.

  • Fraţii Pavăl de la Dedeman, olandezii de la NN şi fondul de pensii Vital au cumpărat jumătate din acţiunile oferite de TTS spre vânzare marilor investitori

    Jumătate din cele 12 milioane de acţiuni pe care marii investitori le-au putut cumpăra în oferta premergătoare listării Transport Trade Services (TTS) la bursa de la Bucureşti au fost achiziţionate de trei investitori, respectiv Pavăl Holding, grupul olandez NN şi fondul de pensii Vital.

    Astfel Pavăl Holding a ajuns la o deţinere de 5,3% din TTS, grupul olandez NN la 10,2%, din care 7,6% prin fondul de pensii administrat privat, iar Vital Ð fond Pilon II administrat de Aegon, la 6,5%, potrivit datelor raportate de TTS la bursa de la Bucureşti.

    Cu alte cuvinte primii trei mari investitori care raportează la TTS au o deţinere cumulată de 22% din companie, echivalentul unei investiţii de 127 mil. lei.

    Pe de altă parte, ca şi procent din cele 12 milioane de acţiuni oferite spre vânzare, Pavăl Holding a subscris 13,3%, NN un sfert, din care 20% doar prin fondul de pensii Pilon II, iar Vital aproximativ 16%, adică o pondere totală de 55%.

    Acţionarii TTS au vândut 15 milioane de acţiuni, dintre care 12 milioane de acţiuni au fost oferite investitorilor instituţionali. Potrivit calculelor ZF, Pavăl Holding, NN şi Vital au cumpărat 6,6 milioane de acţiuni, adică aproape jumătate din tranşa investitorilor mari.

    Pavăl Holding, vehiculul de investiţii financiare al fraţilor Adrian şi Dragoş Pavăl Ð fondatori şi acţionari ai Dedeman, cea mai puternică afacere antreprenorială românească, a cumpărat 5,3% din transportatorul de mărfuri pe Dunăre Transport Trade Services pentru 31 mil. lei.

    Pe de altă parte NN Pensii, cel mai mare administrator de fonduri de pensii private din România, a achiziţionat 7,58% din Transport Trade Services (TTS) pentru 44 milioane de lei în oferta de subscriere derulată din 24 mai şi până pe 4 iunie şi în urma căreia acţionarii au vândut 50% din acţiuni.

    NN Pensii a cumpărat 2,3 milioane de acţiuni, ceea ce înseamnă că raportat la numărul de acţiuni alocate marilor investitori, de 12 milioane de acţiuni, cel mai mare fond de pensii private din România a subscris aproape 20%, potrivit calculelor ZF.

    Vânzători au fost cei 14 acţionari persoane fizice ai TTS, adică cei care în urma ofertei de vânzare de acţiuni de 288 milioane de lei, au vândut 15 milioane de acţiuni, adică jumătate din companie.

    Şi fondul de pensii private Vital, administrat de Aegon, a cumpărat acţiuni la TTS, respectiv 1,9 milioane de unităţi, adică o deţinere de 6,5% din companie.

    Pe 11 iunie 2021, la Bursa de la Bucureşti a apărut prima raportare a marilor investitori care au subscris ”n oferta de listare a transporatorului de mărfuri fluviale Transport Trade Services (TTS), cel care va ”ncepe pe 14 iunie tranzacţionarea la bursa de la Bucureşti.

    Acţiunile TTS vor intra la tranzacţionare luni, 14 iunie 2021. TTS a derulat din 24 mai şi până pe 4 iunie o ofertă de vânzare de acţiuni de 288 mil. lei, primul IPO din ultimii peste trei ani.

    Din 24 mai şi până pe 4 iunie 2021, cu excepţia zilei de 1 iunie când bursa nu a tranzacţionat, micii investitori au alocat 465 mil. lei, echivalentul a circa 52 mil. lei pe zi (10,5 mil. euro) pentru cea mai mare ofertă de listare din ultimii ani şi care va aduce un nou sector la Bursa românească Ð cel al transporturilor fluviale.

    Preţul la care a fost ”nchisă oferta de listare a TTS este de 19,2 lei pe acţiune, aproape de minimul intervalului de subscriere, adică o ofertă de 288 mil. lei şi o capitalizare anticipată de 576 mil. lei. Investitorii mici au putut subscrie la preţul maxim de 21 lei pe acţiune, adică au alocat circa 464 mil. lei.

     

  • Cine sunt acţionarii din umbră ai Băncii Transilvania. Cine deţine cea mai mare bancă din România

    Aproape 7,7 milioane de salariaţi români, adică aceia care contribuie în mod obligatoriu cu 3,75% din salariul brut lunar pentru administrarea privată a economiilor pentru bătrâneţe prin intermediul fondurilor de pensii Pilon II, au depăşit SIF-urile pe parcursul anului 2020 şi au ajuns cei mai mari acţionari ai Băncii Transilvania, cea mai mare bancă din România.

    La final de 2020, fonduri de pensii Pilon II aveau investiţii de circa 3 mld. de lei la cea mai mare bancă din România, adică 23% din capitalul social. Spre comparaţie, la final de 2019, deţinerea era de  17,9%.

  • ASF a sancţionat şefii administratorilor fondurilor de pensii de la NN Asigurări de Viaţă şi Metropolitan Life

    Anna Natalia Grzelonska, director general al NN Asigurări de Viaţă şi Oana Viorica Velicu, director general al Metropolitan Life Societate de Administrare a unui Fond de Pensii Administrate Privat, au fost sancţionate de către Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF),  cu amenzi de 4.000 lei, respectiv 2.500 de lei, şi avertismente scrise pentru acutalizarea cu întârziere şi deficitară a informaţiilor privind participanţii, potrivit informaţiilor transmise de reprezentanţii ASF.

    Astfel, „în urma analizării rezultatelor acţiunii de control periodic efectuat la NN Asigurări de Viaţă, în calitate de administrator al F.P.F. NN Activ şi F.P.F. NN Optim, doamna Anna Natalia Grzelonska, în calitate de director general, a fost sancţionată cu amendă contravenţională în cuantum de 4.000 lei şi avertisment scris.

    Aspectele constatate au vizat, în principal, investigarea în mod necorespunzător a motivelor pentru care actele individuale de aderare au fost recepţionate cu întârziere şi actualizarea deficitară a informaţiilor privind participanţii. Totodată, în sarcina societăţii au fost dispuse măsuri cu scopul îmbunătăţirii procedurilor de lucru.

    “De asemenea, consiliul ASF a decis, „ca urmare a controlului periodic efectuat la Metropolitan Life Societate de Administrare a unui Fond de Pensii Administrat Privat, în calitate de administrator al F.P.A.P. Metropolitan Life, sancţionarea cu amendă contravenţională în cuantum de 2.500 lei şi acordarea unui avertisment scris doamnei Oana Viorica Velicu, în calitate de director general. Sancţiunea a fost aplicată, în principal, pentru aspecte privind actualizarea necorespunzătoare a informaţiilor privind participanţii. În sarcina societăţii au fost dispuse, de asemenea, măsuri cu scopul îmbunătăţirii procedurilor de lucru.“

     

  • Dan Armeanu, ASF: În lunile următoare este posibil să asistăm la perioade cu volatilităţi ridicate pe piaţa de capital, însă efectele asupra fondurilor de pensii vor fi limitate

    Dan Armeanu, vicepreşedintele sectorului de pensii private din cadrul Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF), spune că în funcţie de evoluţia crizei sanitare şi a posibilităţii de instituire a unui nou lockdown este posibil ca economia să înregistreze o nouă contracţie cu efecte asupra pieţelor financiare, inclusiv asupra fondurilor de pensii şi de investiţii, determinând perioade cu volatilităţi ridicate şi scăderi conjuncturale pe piaţa de capital.

    “Cu toate acestea, efectele asupra fondurilor de pensii vor fi limitate datorită diversificării şi gestionării prudente a portofoliilor”, apreciază Dan Armeanu într-o analiză privind impactul pe care pandemia de COVID-19 o are asupra fondurilor de pensii private.

    De altfel, potrivit analizei, scăderile de rentabilitate înregistrate de fondurile de pensii private în perioada de lockdown au fost conjuncturale, bazate pe sentiment şi au fost cu mult mai reduse decât cele înregistrate de pieţele financiare, datorită optimizării structurii portofoliilor.

    Ulterior, pe măsură ce pieţele şi-au revenit, fiind influenţate de deciziile guvernelor şi băncilor centrale, fondurile de pensii au recuperat integral scăderile respective şi mai mult, în septembrie, se situează peste valorile înregistrate la începutul anului.

    Astfel, fondurile de pensii private, Pilon II şi Pilon III, la care contribuie 8,1 milioane de români, au încheiat luna septembrie din 2020 cu active totale de 72,58 mld. lei, în creştere cu 17,96% faţă de septembrie 2019, depăşind astfel pragul de 14 miliarde de euro, potrivit celor mai recente date ale Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF).

    “În luna martie 2020, pieţele financiare au fost afectate de corecţii masive, ca urmare a pandemiei şi reducerii activităţii economice, astfel încât şi rata medie ponderată de rentabilitate a fondurilor de pensii administrate privat a înregistrat niveluri scăzute.Evoluţia ulterioară pozitivă a pieţei financiare (acţiuni, titluri cu venit fix) după anunţarea şi implementarea unor măsuri de sprijinire a economiei a permis recuperarea pierderilor anterioare, astfel încât la finalul lunii septembrie 2020 rata medie ponderată de rentabilitate a depăşit nivelul consemnat la începutul anului, fiind de 4,7503%”, adaugă Dan Armeanu.

     

    Citiţi mai jos opinia integrală:

    Piaţa pensiilor private a reuşit să facă faţă provocărilor generate de criza COVID-19 punând în evidenţă capacitatea sistemului de pensii private de a obţine profit pentru participanţi, chiar şi în condiţii adverse.

     

    Rezilienţa sistemului în perioada de criză este determinată atât de calitatea gestionarii fondurilor de pensii,  de optimizarea portofoliilor de investiţii, cât şi de activitatea de reglementare şi supraveghere.

    Pandemia  manifestată intens la începutul  anului 2020 a determinat închiderea sau reducerea activităţilor economice cu repercusiuni severe asupra pieţelor financiare care au experimentat  redirecţionarea fondurilor băneşti către active de calitate înaltă şi volatilitate redusă, sau chiar către numerar. Comparativ cu decembrie 2019, indicii bursieri au cunoscut contracţii semnificative (de exemplu BET a scăzut cu 28,4%, Eurostoxx50 cu 25,65%), iar în cazul României (ţară cu deficite gemene: fiscal şi de cont curent) randamentul titlurilor la 10 ani a crescut cu 50 bps între februarie şi martie.

    În faţa acestor şocuri, atât pe partea de cerere, cât şi de ofertă, guvernele şi băncile centrale au demarat programe masive de relaxare fiscală şi monetară, astfel încât la final de septembrie o mare parte din pierderile aferente trimestrului I au fost recuperate. Astfel, indicele BET a avut o evoluţie pozitivă de 18,35% în perioada martie-septembrie, indicele Eurostoxx600 a crescut cu 16,83%, iar randamentul titlurilor de stat ale României a coborât de la 4,56% la 3,7% (randament mai mic, preţ mai mare, deci evaluare mai mare).

    Fondurile de pensii private din România, cu expunere preponderent locală şi regională au reuşit să gestioneze eficient criza, astfel încât la finalul trimestrului III 2020 ratele de rentabilitate au fost real pozitive.

    În luna martie 2020, pieţele financiare au fost afectate de corecţii masive, ca urmare a pandemiei şi reducerii activităţii economice, astfel încât şi rata medie ponderată de rentabilitate a fondurilor de pensii administrate privat a înregistrat niveluri scăzute.  

    Evoluţia ulterioară pozitivă a pieţei financiare (acţiuni, titluri cu venit fix) după anunţarea şi implementarea unor măsuri de sprijinire a economiei a permis recuperarea pierderilor anterioare, astfel încât la finalul lunii septembrie 2020 rata medie ponderată de rentabilitate a depăşit nivelul consemnat la începutul anului, fiind de 4,7503%.

     


    Având în vedere că rata medie a inflaţiei pe ultimii 5 ani a fost de 2,42% se poate observa că fondurile de pensii Pilon II au înregistrat randamente real pozitive cu mult peste dobânzile aferente depozitelor bancare.

    Fondurile de pensii facultative cu risc mediu au înregistrat o scădere conjuncturală de scurtă durată în martie şi au recuperat integral scăderea, reuşind să genereze la final de septembrie o rată medie ponderată de rentabilitate de 4,1255%, peste rata medie a inflaţiei din ultimii 5 ani, participanţii beneficiind de randamente real pozitive.

    Rata medie de rentabilitate a fondurile de pensii facultative cu risc ridicat a consemnat o evoluţie similară de scurtă durată în luna martie, pentru ca ulterior, pe fondul evoluţiei pozitive a pieţelor financiare, să înregistreze o rată medie de rentabilitate situată la un nivel similar cu cel de la începutul anului. 

    Se observă că în ciuda volatilităţii ridicate şi a ajustărilor de preţuri ale activelor financiare, la sfârşitul trimestrului I şi la începutul trimestrului II, fondurile de pensii private au reuşit să minimizeze impactul negativ al pandemiei asupra valorii activelor aflate în gestiune şi să înregistreze, la final de septembrie, rentabilităţi real pozitive pentru participanţi.

    În concluzie, scăderile de rentabilitate înregistrate în perioada de lockdown au fost conjuncturale, bazate pe sentiment şi au fost cu mult mai reduse decât cele înregistrate de pieţele financiare, datorită optimizării structurii portofoliilor. Pe măsură ce pieţele şi-au revenit, fiind influenţate de deciziile guvernelor şi băncilor centrale, fondurile de pensii au recuperat integral scăderile respective şi mai mult, în septembrie, se situează peste valorile înregistrate la începutul anului. În funcţie de evoluţia crizei sanitare şi a posibilităţii de instituire a unui nou lockdown este posibil ca economia să înregistreze o nouă contracţie cu efecte asupra pieţelor financiare, inclusiv asupra fondurilor de pensii şi de investiţii. Astfel, putem asista în lunile următoare la perioade cu volatilităţi ridicate şi scăderi conjuncturale. Cu toate acestea, efectele asupra fondurilor de pensii vor fi limitate datorită diversificării şi gestionării prudente a portofoliilor. 


     

  • Fondurile de pensii administrate de Allianz Ţiriac au ajuns la o deţinere de 5,01% din capitalul Băncii Transilvania

    Fondurile de pensii administrate de Allianz Ţiriac au ajuns la o deţinere de peste 5% din capitalul Băncii Transilvania, cea mai mare instituţie de credit după active de pe piaţa locală.

    Astfel, la 1 septembrie, Fondul de pensii administrat privat AZT Viitorul Tau,  Fondul de pensii administrat privat AZT, Fondul de pensii administrat privat AZT Vivace, împreună cu Allianz Tiriac Asigurari, Allianz Invest d.o.o. si Allianz Hungaria Biztosito Zrt. au depasit pragul de deţinere de 5%, ajungând în prezent la 5,01% din capitalul social al Bancii Transilvania (simbol bursier TLV), arată datele transmise de oficialii BT pe bursă.

    Banca a raportat pentru primul semestru (S1) un profit net de 607,4 mil. lei, în scădere cu 28,4% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, în condiţiile în care veniturile operaţionale s-au ajustat cu doar 1%, iar creditarea a fost în creştere.

    De la începutul anului, acţiunile TLV se tranzacţionează în scădere cu 9,83%, pe un rulaj de 1,83 mld. lei, emitentul ajungând la o capitalizare de 12,2 mld. lei. În şedinţa de vineri, titlurile băncii se tranzacţionează în scădere cu 0,64%, la o cotaţie de 2,34 lei.

  • Exporturile Japoniei, a treia economie la nivel mondial, au scăzut pentru a nouăsprezecea lună consecutivă

    Exporturile Japoniei, a treia economie la nivel mondial, au scăzut pentru a nouăsprezecea lună consecutivă în iunie ca urmare a impactului generat de pandemia de coronavirus, însă comerţul cu China a oferit semne de recuperare, potrivit MarketWatch.

    Astfel, exporturile au scăzut în iunie cu 26,2% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, după ce înregistraseră un declin de 28,3% în mai. Economiştii chestionaţi de FactSet au estimat o scădere de 24,2% pentru luna iunie.

    De asemenea, transporturile către Asia – care reprezintă peste jumătate din exporturile totale ale Japoniei – au scăzut cu 15,3%, în timp ce exporturile către Uniunea Europeană au înregistrat un declin de 28,4%. Per total, exporturile au scăzut în prima jumătate anului cu 15,4% comparativ cu cifrele din 2019, ceea ce reprezintă cea mai mare cădere anuală din ultimul deceniu.

    Fondul de Pensii şi Investiţii al Japoniei – cel mai mare fond de pensii din lume – a pierdut 164,7 miliarde de dolari (17,7 trilioane de yeni), în scădere cu 11%, în T1.

    Ultimele pierderi au şters aproape în totalitate câştigurile din ultimul an fiscal, încheiat pe 31 martie, şi ar putea trage un semnal de alarmă pentru spaţiul politic nipon având în vedere că ţara are cea mai îmbătrânită populaţie din lume.

     

  • Fondurile de pensii private Pilon II au încheiat luna mai cu active de 64 mld.lei, în creştere cu 2,7 mld.lei faţă de luna anterioară

    Cele şapte fonduri de pensii private Pilon II, alimentate din contribuţiile a 7,5 milioane de salariaţi, au încheiat luna mai cu active totale nete de 64,6 miliarde de lei, în creştere cu 2,7 miliarde de lei faţă de luna aprilie, arată cele mai recente date ale Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF).

    Investiţiile preferate ale fondurilor sunt titlurile de stat, cu o pondere de 64,6%, în creştere faţă de nivelul de la finele lunii aprilie, de 63,7%. În cursul lunii mai, investiţiile fondurilor de pensii private în titluri de stat s-au ridicat la 2,3 miliarde lei.

    Tot în creştere au fost şi plasamentele în acţiuni, cu un plus de 990 milioane lei şi o pondere de 19,5% în activele totale ale fondurilor de pensii.

    În acelaşi interval, ponderea depozitelor bancare s-a redus la 4,8%, faţă de 5,4% în aprilie, investiţiile în acestea diminuându-se cu 277 milioane lei în mai.

    Cele şapte fonduri şi-au redus puternic investiţiile în obligaţiuni municipale, cu 121 milioane lei, acestea ajungând să reprezinte 0,28% din active. În acelaşi timp, plasamentele în obligaţiuni corporatiste s-au diminuat cu 760 milioane lei, la o pondere de 5,5%.

    Astfel, , la finele lunii mai, structura investiţiilor fondurilor de pensii private Pilon II era formată din 64,6% investiţii în titluri de stat, 19,5% în acţiuni, 5,5% în obligaţiuni corporative, 4,8% în depozite bancare, 2,95% în titluri de participare OPCVM, 2,2% în obligaţiuni străine, 0,2% în obligaţiuni municipale, iar restul în alte plasamente.

    Numărul participanţilor în cele şapte fonduri a crescut cu 8000 de salariaţi, până la 7,54 milioane de participanţi.

    În România sunt şapte fonduri de pensii private – Aripi, AZT Viitorul Tău, BCR Pensii, BRD Pensii, Metropolitan Life, NN Pensii, Vital – care prin intermediul administratorilor investesc 3,75% din salariul brut pe care îl primeşte fiecare dintre cei 7,5 milioane de viitori pensionari.